raport activitate 1998.pdf

area atribuţiilor de serviciu. Nu ar trebui omis faptul că amplificarea riscurilor de această natură este favorizată de absenţa unor măsuri ferme asupra unor persoane 6/32 situate în funcţii de conducere, corupte, vădit incompetente sau dezinteresate în înlăturarea sau atenuarea dificultăţilor cu care se confruntă unităţile gestionate. Din acest motiv s-au înmulţit abuzurile, ilegalităţile şi deciziile fără fundament economic, precum şi indisciplina financiară şi cea tehnologică, soldate cu disfuncţii şi stări de insecuritate industrială. Bucurându-se de sprijinul unor specialişti din domeniile vizate, Serviciul Român de Informaţii s-a preocupat să cunoască din timp aceste tendinţe, pentru ca factorii abilitaţi să poată contracara evoluţiile defavorabile intereselor româneşti. Cazuri de natură să întrunească elementele constitutive ale infracţiunii de subminare a economiei naţionale au fost identificate şi documentate informativ, cu precădere, în societăţi comerciale din industria construcţiilor de maşini, metalurgie - feroasă şi neferoasă -, industria chimică şi petrochimică. Astfel, din cele 95 cazuri relevante în această problemă, 55 au fost finalizate, dintre care 40 prin sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală (Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, parchetele locale, Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliţiei), iar 15 prin iniţierea şi aplicarea măsurilor specifice de prevenire (de către Guvern, Curtea de Conturi, Garda Financiară). De subliniat că, în alte circa 360 situaţii, în care se conturau cauze, împrejurări ori în legătură cu care se deţineau elemente şi chiar documente din care rezulta că derularea lor în continuare ar fi condus la materializarea ameninţării de subminare economică, s-a luat măsura informării preventive a factorilor abilitaţi.  Analiza fenomenologică bazată pe evaluarea datelor şi informaţiilor acumulate în procesul de investigare şi documentare informativă a actelor, faptelor şi situaţiilor din spectrul larg al corupţiei şi crimei organizate au reliefat că, în intervalul de referinţă, în pofida intensificării acţiunilor destinate combaterii acestora, activităţile ilicite caracteristice economiei subterane au fost reluate şi au proliferat, după o perioadă de stagnare, fiind susţinute cu procedee proprii crimei organizate. În consecinţă, s-a evidenţiat sporirea gradului de periculozitate socială al acestor manevre ilicite, prin diversificarea, perfecţionarea şi profesionalizarea metodelor şi mijloacelor utilizate, concomitent cu agregarea grupurilor existente în structuri din ce în ce mai riguros organizate şi preocupate de conectarea cu reţele externe similare. În paralel, s-a remarcat şi tendinţa cercurilor criminale din străinătate de a iniţia şi dezvolta, pe teritoriul României, nuclee proprii ce urmăresc, de regulă, să se interpună pe rutele de trafic ilegal ce tranzitează ţara noastră şi, în unele cazuri, chiar cooperarea cu structurile româneşti din sfera criminalităţii economico-financiare, ceea ce indică, implicit, "performanţele" autohtone în materie. 7/32  Menţionăm că pentru cunoaşterea acestei problematici cu caracter de noutate în plan conceptual, a fost necesară constituirea, prin restructurare internă, a unor compartimente specializate. Numai în ceea ce priveşte latura preventivă, acestea au furnizat informaţii materializate în 54 de documente destinate factorilor abilitaţi să întreprindă măsuri în domeniu. Conjunctura normativă permisivă - datorată dificultăţilor din ultimii ani în constituirea unui cadru legal unitar şi coerent, situat încă departe de standardele europene -, asociată carenţelor de ordin organizatoric şi de înzestrare umană şi materială ale instituţiilor statului cu atribuţii pe linia combaterii infracţiunilor specifice corupţiei şi crimei organizate, diminuează capacitatea de ripostă şi eficacitatea acţiunilor, punându-le uneori în inferioritate faţă de "performanţele" atinse de cercurile criminale. Disfuncţiile în domeniu sunt accentuate de coruptibilitatea unor funcţionari din administraţia de stat şi din sectoarele economice. Accelerarea privatizării, pe fondul unor insuficiente măsuri de protecţie, favorizează înfăptuirea unor "mari lovituri", dar şi reciclarea şi valorificarea fondurilor acumulate pe căi ilegale. Astfel, se conturează riscul deosebit de grav ca, prin acapararea unor importante patrimonii ori a pachetelor majoritare de acţiuni de la societăţi comerciale cu capital de stat, imense capitaluri ilicite să fie perfect legalizate. Se poate considera că procesul de legiferare (aflat în derulare) în domeniu va fi de un real folos atât Serviciului Român de Informaţii cât şi celorlalte instituţii ale statului în activitatea de identificare şi combatere a acestui flagel. S-au evidenţiat - prin dimensiuni, gravitatea efectelor şi potenţialului lor de a produce dezechilibre majore în sectoare strategice sau chiar pe ansamblul economiei româneşti - combinaţii infracţionale din câteva domenii vitale care afectează derularea stabilă a proceselor economice, după cum urmează: - sectorul prelucrării şi distribuţiei produselor petroliere, unde acţiunile unor grupuri autohtone, cu conexiuni externe, s-au concretizat în ultimii ani în manevre infracţionale - începând de la evaziune fiscală, contrabandă, fals intelectual şi gestiune frauduloasă, continuând cu operaţiuni de comerţ exterior profund dezavantajoase şi ajungând până la încălcarea unor convenţii internaţionale (precum embargoul impus fostei Iugoslavii) - care, dincolo de mobilul imediat al obţinerii unor avantaje materiale, produc prejudicii statului român, prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale şi încheierea unor tranzacţii păgubitoare; - sectorul flotei navale, în general - cu precădere problematica gestionării flotei maritime a României -, unde activităţile specifice au reliefat ilegalităţi soldate cu diminuarea semnificativă a capacităţii de decizie a proprietarilor de drept ai imensului patrimoniu reprezentat de navele de transport şi de pescuit şi cu prejudicii semnificative în dauna avuţiei naţionale. 8/32  Prejudicierea intereselor naţionale în acest sector de importanţă strategică pentru economie şi cu directe implicaţii în ceea ce priveşte capacitatea de mobilizare în situaţii deosebite a fost rezultanta unei suite de acte şi fapte infracţionale, comise şi prin specularea inadecvării cadrului legal la realităţile tranziţiei, iniţiate şi executate prin afaceri păgubitoare încheiate de companiile naţionale maritime cu o serie de firme de transport private, unele constituite ad-hoc, tocmai în acest scop; - sectorul financiar-bancar, unde, în mod interesat, factori de decizie - la nivel central ori local - s-au implicat în operaţiuni de creditare preferenţială a unor firme private, insolvabile, care au provocat băncilor creditoare pierderi de ordinul miilor de miliarde de lei şi al milioanelor de dolari. De asemenea, au fost identificate tentativele unor cetăţeni străini sau ale unor adevărate reţele externe care, sub pretextul unor colaborări financiare cu grupuri din străinătate, urmăreau fie angajarea partenerilor români în operaţiuni fictive, generatoare de mari prejudicii, fie legalizarea de fonduri obţinute, în exterior, din activităţi ilegale. Cazurile au fost sesizate poliţiei după documentarea informativă. La acestea se adaugă numeroasele cazuri de evaziune fiscală iniţiate de cetăţeni români sau străini ce fac afaceri în România, care, mai ales prin corupţie şi recurgerea la evidenţe contabile duble, au practicat curent contrabanda cu produse cu desfacere rapidă - ţigări, băuturi alcoolice, cafea etc.. Despre astfel de operaţiuni, pentru a căror susţinere s-au creat reţele de tip mafiot, au fost informate organele de cercetare şi urmărire penală; - domeniul producţiei şi comercializării îngrăşămintelor chimice unde a fost identificată preocuparea unor cercuri private de afaceri de a-şi asigura poziţii de monopol în industria de profil, prin asocieri păgubitoare şi achiziţii contestabile de pachete majoritare de acţiuni şi de a opera transferuri ilegale de valori între unităţile productive controlate. Astfel, s-a iniţiat un proces distructiv, cu valenţe de subminare economică, pentru camuflarea incapacităţii acestora de a respecta clauzele din contractele încheiate.  Eforturile României de integrare în structurile europene şi euro- atlantice au făcut obiectul atenţiei şi investigaţiilor permanente ale unor servicii speciale, îndeosebi a celor subordonate statelor ce se pronunţă împotriva extinderii Alianţei. Rezultatele acestora sunt folosite în acţiuni ce atentează la posibilitatea României de îndeplinire a criteriilor de calificare în vederea aderării şi vizează prelungirea termenului de acceptare a ţării noastre, cu evidente consecinţe în planul siguranţei naţionale. Acţiunile serviciilor speciale respective au fost materializate în încercări de a obţine date din instituţiile cu atribuţii directe ori complementare integrării - urmărindu-se cunoaşterea elementelor de natură strategică şi tactică folosite, precum şi a persoanelor implicate direct 9/32 în acest domeniu - ori, mai ales, în forme diverse de obstrucţie a demersurilor româneşti, cum ar fi propaganda destinată descurajării şi influenţării în sens negativ a eventualilor susţinători externi ai ţării noastre. Totuşi, nu poate fi evitată constatarea că s-au manifestat şi unele disfuncţionalităţi ori inadecvări interne - în special în sectorul economic - care oferă un sprijin forţelor interesate în blocarea integrării şi/sau produc, prin ele însele, efecte de natură să diminueze capacitatea României de a îndeplini criteriile de aderare. Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia factorilor de decizie abilitaţi 101 de materiale referitoare la acţiunile, stările de fapt şi fenomenele din toate categoriile enunţate, care constituie blocaje în procesul de materializare a aspiraţiilor României de integrare în structurile de securitate şi economice europene şi euro-atlantice. • Ca urmare a intensificării preocupărilor pentru obţinerea unor poziţii cât mai avantajoase în delimitarea zonelor de influenţă, unul din principalele pretexte pentru obstrucţionarea aspiraţiilor României de consolidare a statului de drept şi integrare euro-atlantică, l-a constituit problematica minorităţilor naţionale. Datele deţinute de Serviciul Român de Informaţii relevă faptul că, în ciuda deschiderii manifestate de statul român, inclusiv în procesul încheierii tratatelor de bază cu ţările vecine, anumite cercuri extremiste din străinătate au continuat să acţioneze, în perioada la care se referă raportul, în baza aceloraşi strategii ce vizează sădirea, prin diversiune, a neîncrederii şi suspiciunii faţă de realităţile româneşti ori tensionarea climatului de convieţuire a comunităţilor etnice cu populaţia majoritară. Prin mijloace propagandistice consacrate s-a urmărit cu tenacitate insinuarea în opinia publică internă şi internaţională a unor idei privind "legitimitatea" modificării statutului unor regiuni ale României, pretinsa tratare discriminatorie a grupurilor etnice, aşa-zisa resuscitare a xenofobiei şi antisemitismului la români ş.a., promovate în plan intern de exponenţi extremişti. În conexiune cu obiectivele sus-amintite, unele cercuri ale comunităţilor etnice minoritare din ţara noastră au fost penetrate de exponenţi ai entităţilor interesate, efectele regăsindu-se în tendinţele extremiste asumate de respectivele cercuri şi chiar în vehicularea unor idei vizând eventuala obţinere a autonomiei administrative şi separatismului economic pentru unele zone cu un anumit specific demografic.  În perioada de referinţă au fost mai clar conturate o serie de riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României derivate dintr-un fenomen care necesită o mai mare atenţie şi din partea altor instituţii ale statului român, şi anume consolidarea, pe teritoriul ţării noastre, a structurilor active ale unor organizaţii teroriste străine, care antrenează - pe lângă ameninţările reprezentate de scopurile 10/32 fundamentale ale acestora - şi riscurile induse de activităţile adiacente sau asociate pe care astfel de structuri le angajează, ori le favorizează în mod substanţial, cum ar fi migraţia ilegală, traficul de droguri, de arme, muniţii, alte materiale, substanţe sau tehnologii supuse controlului internaţional, contrabanda cu produse uşor vandabile etc.. Cele mai active nuclee constituite pe teritoriul naţional de către organizaţii străine de factură teroristă care generează riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României sunt următoarele: • organizaţii de esenţă fundamentalist-islamică, cum ar fi: "Hezbollah", "Hamas", "Fraţii Musulmani", "Partidul Eliberării Islamice" şi altele. Grupările din România ale acestor organizaţii acţionează prioritar pentru: - crearea şi consolidarea unor puncte de sprijin şi structuri de acoperire, de natură culturală, profesională sau religioasă, menite să camufleze şi să faciliteze preocupări care depăşesc cadrul legal şi, în acelaşi timp, să asigure influenţarea opiniei publice în vederea legitimării cauzei şi acţiunii lor; - înfiinţarea de structuri informative proprii, în scopul culegerii de date despre reprezentanţele diplomatice sau obiectivele aparţinând unor state occidentale sau din Orientul Mijlociu; - realizarea condiţiilor pentru menţinerea legăturilor secrete cu centralele din exterior ale organizaţiilor teroriste, conspirarea prezenţei în România a emisarilor ce coordonează activităţile organizatorice şi de natură operativă; - elaborarea de studii şi documentare, în scopul stabilirii potenţialelor ţinte ale unor atentate teroriste, a planurilor de acţiune asupra obiectivelor vizate, precum şi pentru determinarea capacităţii de protecţie şi ripostă antiteroristă a statului român; - crearea condiţiilor necesare tranzitării României de către comandouri ale organizaţiilor respective, spre Occident sau Orient, precum şi ascunderii unor terorişti în ţara noastră; - implicarea unor membri şi simpatizanţi în activităţi specifice criminalităţii organizate, în scopul obţinerii fondurilor necesare susţinerii financiar-logistice; • organizaţii teroriste palestiniene. In anul 1997, grupările palestiniene ostile rezolvării conflictului dintre statul evreu şi Autoritatea Palestiniană, au continuat să saboteze pe orice cale tratativele de pace şi eforturile de normalizare a situaţiei din zonă. Pericolele pentru siguranţa naţională a României, generate de prezenţa acestora pe teritoriul naţional, sunt determinate, preponderent, de: - crearea şi consolidarea unor structuri de acoperire, în principal de natură comercială, care motivează şederea temporară în ţara noastră a membrilor activi ai acestor organizaţii; - stabilirea în România a unor cadre din centralele organizaţiilor teroriste respective, implicate, ulterior, în activităţi clandestine de 11/32 culegere de date despre reprezentanţii legitimi ai Autorităţii Palestiniene, obiectivele israeliene şi ale unor ţări occidentale, considerate inamice; - menţinerea în conservare a unor cadre cu capabilităţi executive teroriste, ce pot acţiona la ordin; - preocuparea de realizare a unor depozite clandestine de armament, muniţii şi explozivi, în vederea folosirii lor în acţiuni teroriste; • Partidul Muncitoresc din Kurdistan (P.K.K.). Activităţile structurilor acestuia s-au impus atenţiei S.R.I., pornind de la implicarea tot mai activă în acţiuni criminale, în scopul obţinerii fondurilor necesare susţinerii logistice a organizaţiei. Acţiuni subsumate categoriei enunţate s-au derulat prin implicarea membrilor şi simpatizanţilor P.K.K. în afaceri ilegale, cum ar fi: scoaterea ilegală din ţară a sumelor de bani obţinute prin activităţi comerciale ilicite ori prin extorcarea conaţionalilor care au o situaţie materială bună sau care desfăşoară activităţi comerciale prospere; angrenarea în traficul ilegal de stupefiante, valută şi documente de identitate false, autoturisme furate, armament, muniţii şi explozivi etc.; constituirea şi controlarea unor reţele de trafic ilegal de persoane spre Occident. Reţine atenţia şi faptul că implantarea P.K.K. în România a generat apariţia şi consolidarea pe teritoriul nostru naţional a unor nuclee aparţinând organizaţiilor ultranaţionaliste turceşti, care se opun scopurilor urmărite de P.K.K.. Deşi, numeric, sunt inferioare structurilor kurde din ţara noastră, nucleele acestor grupări pot, într-o anumită conjunctură, să declanşeze acţiuni anti-P.K.K., unele chiar cu caracter terorist. • După cum a reieşit, în perioada de referinţă s-a putut decela accentuarea interferenţei dintre terorism şi unele segmente ale crimei organizate. Internaţionalizarea unor stări conflictuale prefigurează condiţii favorizante dezvoltării terorismului, ceea ce, datorită dispariţiei unor sponsori tradiţionali ai acestuia, fac ca organizaţiile teroriste să se orienteze tot mai frecvent spre crima organizată, ca principală sursă de finanţare. Procesul de convergenţă între terorism şi crimă organizată se înscrie, în acest sens, pe două coordonate: - angrenarea nemijlocită a reţelelor teroriste în acţiuni conexe crimei organizate, cum ar fi traficul de droguri, contrabanda cu arme, muniţii, explozivi, substanţe toxice sau radioactive, activităţi specifice economiei subterane în scopul reciclării fondurilor ilicite etc.