raport activitate 1998.pdf

; - executarea de acţiuni complexe, comune, de către structuri ale organizaţiilor teroriste şi a celor din lumea interlopă, determinate de interese conjuncturale, de moment sau de perspectivă, menite a facilita atingerea scopurilor propuse. La aceşti factori de risc, se adaugă şi prezenţa tot mai activă în România a unor elemente aparţinând clanurilor mafiote internaţionale, inclusiv infractori de notorietate sau chiar autori ai unor acte teroriste sau criminale în ţările de origine sau în alte state. Unii lideri ai organizaţiilor teroriste şi mafiote italiene sunt 12/32 preocupaţi să găsească noi modalităţi de implantare pe teritoriul ţării noastre a unor grupuri de acţiune, în conjunctura în care numeroşi şefi ai unor celule mafiote se află în atenţia autorităţilor italiene. Elemente suspecte de apartenenţă la organizaţii mafiote italiene au stabilit legături cu lumea interlopă autohtonă, acţionând pentru atragerea în câmpul infracţional a unor cetăţeni originari din spaţiul C.S.I., în vederea procurării de materiale şi substanţe explozive, pentru confecţionarea de încărcături artizanale. • Un potenţial pericol pentru siguranţa naţională îl constituie unele reţele internaţionale de trafic de droguri, prezente şi în ţara noastră. Acestea folosesc teritoriul românesc în principal pentru transportul stupefiantelor spre Occident. Filierele de tranzitare, ce au ca punct de plecare Asia şi Orientul Mijlociu au, de regulă, două rute ce folosesc România spre vestul Europei, respectiv una prin ţările din sudul C.S.I. şi Republica Moldova, iar cea de-a doua prin Turcia şi Bulgaria. • Se evidenţiază, prin gradul sporit de periculozitate, acţiunile de contrabandă cu armament, muniţii, explozivi, substanţe toxice sau radioactive şi alte materiale supuse restricţiilor care, corelate cu activitatea prezentă şi potenţială a structurilor teroriste şi criminale, constituie, în plus, şi o premisă substanţială pentru radicalizarea acţiunilor vectorilor interni predispuşi să atenteze la siguranţa naţională. Astfel, posibilitatea obţinerii cu uşurinţă, prin încălcarea cadrului legal, de armament şi substanţe periculoase poate să devină un factor favorizant pentru grupările autohtone sau de origine străină ce tind spre acţiuni violente pe teritoriul naţional, care-şi pot constitui baze materiale pentru comiterea actelor de atentat sau teroriste. Acest factor de risc se conexează cu pericolul ce decurge din vulnerabilităţile de la frontierele ţării în punctele de trecere, ca efect al fisurilor sistemului de control. Fenomenul este facilitat de haosul caracteristic gestionării materialelor cu regim special în spaţiile din proximitatea României, unde - concomitent - se menţin focare de conflict sau există confruntări deschise. Conjuncturile nefavorabile menţionate pot transforma teritoriul ţării noastre în loc de tranzit sau de stocare a unor importante arsenale, cu capacităţi distructive, ori să constituie sursa unor agresiuni ecologice. Totodată, este favorizată apariţia unor filiere pentru traficul ilegal cu tehnologii de producere a armelor nucleare, chimice şi biologice, contrare legii şi intereselor majore de siguranţă a României. • Dezvoltarea tot mai accentuată a fenomenului imigraţionist are efecte şi în plan terorist, unii dintre emigranţi provenind din ţări care se confruntă cu astfel de probleme. In grupurile de emigranţi se infiltrează, deseori, elemente teroriste sau criminale care au acţionat în ţările de origine, ori au activat ca mercenari în conflicte zonale şi se sustrag controlului autorităţilor, evitând astfel rigorile legii. Dintre aceştia, unii rămân, sub diferite pretexte, în România, 13/32 renunţând temporar sau definitiv să emigreze în Occident şi, de regulă, se angrenează, cu sprijinul unor conaţionali sau elemente ale lumii interlope autohtone, în activităţi specifice criminalităţii organizate. Printre persoanele din această categorie se află membri sau simpatizanţi ai unor grupări teroriste reprezentate în România, cum ar fi "Hezbollah", P.K.K. ş.a.. Unii dintre imigranţii din această categorie au intrat în România sub identităţi false, ulterior fiind identificaţi ca executanţi ai unor acţiuni teroriste în străinătate, adoptându-se măsurile legale în materie. Totodată, au fost depistaţi membri ai grupărilor menţionate care au venit în ţara noastră pentru "conservare", în scopul folosirii lor ulterioare pentru executarea de acţiuni teroriste asupra unor ţinte din străinătate, în anumite conjuncturi sau la ordin. Măsurile specifice întreprinse au relevat că migraţia clandestină prin România spre Occident se realizează pe două direcţii principale, şi anume: - traseul (utilizat cu predilecţie de către emigranţii de origine afro- asiatică) care urmează ruta Ucraina sau Republica Moldova - România - Ungaria; - traseul (folosit mai mult de către emigranţii kurzi) care traversează teritoriile Bulgariei, României şi Ungariei. Investigarea informativă a fenomenului imigraţionist şi conlucrarea autorităţilor române cu cele din ţările limitrofe au relevat faptul că, în majoritatea cazurilor, elementele izolate ori grupurile organizate de imigranţi clandestini folosesc documente de călătorie false şi nu dispun de mijloace de subzistenţă. Din aceste cauze, ei pot fi uşor implicaţi în acţiuni de trafic ilegal de droguri, armament, muniţii, autoturisme furate şi altele. Problematica în discuţie se pretează poate cel mai bine la o abordare preventivă. Acesta este şi motivul pentru care Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia factorilor abilitaţi 252 de materiale de informare. De asemenea, pentru activităţile tangente terorismului, desfăşurate în perioada de referinţă, au fost expulzaţi 27 de membri ori susţinători ai organizaţiilor teroriste.  Chiar dacă nu au căpătat dimensiuni alarmante, s-au impus atenţiei S.R.I. o serie de factori de risc care pot exercita influenţe asupra mecanismului de luare a deciziilor şi îndeplinire a funcţiilor constituţionale ale instituţiilor statului şi, în consecinţă, asupra climatului social. • Dreptul la ocrotirea sănătăţii, expres prevăzut de Constituţie, a fost afectat de ilegalităţi în reţeaua de desfacere a produselor destinate consumului uman şi disfuncţii pe linia protejării mediului şi apărării echilibrului ecologic. Reţin atenţia, însă, factorii agravanţi reprezentaţi de activităţile desfăşurate în afara cadrului legal, care au contribuit la diminuarea şanselor de redresare, dezvoltare şi perfecţionare a sistemului de acordare a asistenţei medicale. In acest sens, în domeniul medico- sanitar s-au 14/32 resimţit efectele unor tranzacţii încheiate cu parteneri străini în condiţii dezavantajoase pentru ţara noastră, cu efecte contraproductive asupra efortului de protejare a stării de sănătate a populaţiei. S-au înregistrat, de asemenea, unele situaţii de deturnare a unor fonduri alocate de la buget şi schimbare a destinaţiei acestora către finalităţi colaterale, punând în dificultate realizarea unor obiective de primă urgenţă. Ne-a preocupat şi faptul că, în totală discordanţă cu preceptele comunitare, care reclamă alinierea la standardele europene de protecţie a mediului, dar şi cu restricţiile din ţările de origine -, se multiplică tentativele unor firme străine de a transfera pe teritoriul României activităţi şi tehnologii poluante sau utilizatoare de substanţe toxice, ce se constituie în veritabile "bombe ecologice", în timp ce pericolul prezentat de unele obiective industriale este susţinut cu obstinaţie şi în mod exagerat de către anumite organizaţii străine, pentru a se obstrucţiona activităţi productive de importanţă naţională. • În domeniul exercitării actului administrativ şi de justiţie, precum şi în alte activităţi care incumbă autoritatea publică, atât la nivel local cât şi central, s-au înregistrat abuzuri şi ilegalităţi, care deşi nu au dimensiunile unui fenomen, generează consecinţe negative imediate, dar mai ales de perspectivă, asupra afirmării valorilor statului de drept. Actele de corupţie şi traficul de influenţă au fost mai frecvente în cazul soluţionării cauzelor vizând crima organizată şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri şi imobile. In unele situaţii, cei implicaţi au depăşit limita intervenţiilor subtile, bazate pe lacune şi imperfecţiuni legislative, ajungând la hotărâri şi soluţionări în contradicţie flagrantă cu spiritul şi textul legii, precum şi cu realitatea faptică. Această problematică a făcut obiectul a 143 de informări destinate factorilor de decizie în stat, reuşindu-se în multe situaţii atenuarea efectelor negative. Un număr semnificativ de cazuri au fost semnalate ministrului de justiţie ori reprezentanţilor abilitaţi - în plan central şi teritorial - ai Guvernului, insistându-se asupra situaţiilor deosebite în care persoane din justiţie sau administraţia publică au afectat grav, prin activităţi abuzive sau ilegale, drepturile individuale, creând premisele unor perturbări serioase ale climatului social. • Serviciului Român de Informaţii a constatat tentative de inoculare, în rândul tinerilor, a unor concepţii ce atacă valorile constituţionale, neagă legitimitatea normelor statului român ori instigă la separatism şi intoleranţă pe criterii etnice sau religioase. Concomitent, a devenit obiectul unei mai atente preocupări proliferarea în rândul tineretului a consumului de droguri şi a comportamentelor deviante care, alături de sentimentele de înstrăinare şi nesiguranţă care îşi fac simţită prezenţa, au condus la sporirea cazurilor de violenţă, inclusiv în instituţiile de învăţământ, transferate, ulterior, şi în plan social. Principala modalitate de intervenţie preventivă a S.R.I. în această 15/32 complexă problematică a constituit-o punerea la dispoziţia factorilor abilitaţi să întreprindă măsurile legale necesare, a unui număr de 44 de informări. Se poate estima că, pe termen mediu, dar mai ales într-o perspectivă mai îndepărtată, incisivitatea şi cumulul acestor factori de risc cu cei induşi de proliferarea unor curente ideatice şi secte de natură pseudoreligioasă pot determina o curbă ascendentă a gradului de periculozitate al fenomenelor psihosociale nocive dezvoltate în rândul tineretului pentru ordinea constituţională şi alte interese majore ale ţării. Pe fondul unor influenţe externe, curentele ideatice sau sectele ce promovează anomia socială, manifestările anarhice, violente ori care impun supunerea necondiţionată, desocializarea şi depersonalizarea, abandonarea studiilor şi a familiei, au continuat să se manifeste mai ales în rândul tinerilor, existând riscul degenerării lor spre acţiuni extremiste, de factură anarhistă, cu repercusiuni în planul siguranţei naţionale. Până în prezent, aderenţa tinerilor la astfel de concepţii nu se constituie în fenomen, dar se remarcă tendinţa de creştere a audienţei acestora în mediile respective, îndeosebi în localităţile urbane, precum şi propensiunea spre ripostă violentă a adepţilor la orice încercare de "perturbare" a modului de viaţă pentru care au optat. In acest sens, se remarcă grupările aderente la curentul satanist. • În planul manifestărilor extremismului politic, se impune menţiunea că precaritatea structurală şi audienţa redusă nu conferă grupărilor ce constituie suportul acestor demersuri un grad de periculozitate directă şi imediată pentru siguranţa naţională. Ele reţin atenţia prin discursul radical şi impactul asupra unor categorii sociale (în special tineretul), precum şi prin posibilitatea speculării propagandistice a activităţii acestora de către cercuri preocupate de blocarea materializării intereselor externe ale României. În planul acţiunilor nuclelelor care cumulează germeni ai extremismului de dreapta au fost promovate, în principal, idei vizând "necesitatea" reclădirii unei structuri la scară naţională asemănătoare "Gărzii de Fier", în perspectiva accederii acesteia pe scena politică. În prezent, activităţi care converg în sfera extremismului de dreapta sunt promovate - de regulă, într-o formă disimulată - de către 24 de organizaţii, asociaţii ori diverse nuclee clandestine. S-a remarcat apariţia şi dezvoltarea unor noi forme de expresie, în conexiune directă cu influenţe externe de factură similară, grupările constituite în ţara noastră militând pentru consolidarea relaţiilor cu organizaţii extremiste din străinătate, de la care speră să beneficieze de sprijin logistic şi financiar, uneori supralicitându-şi, în acest scop, vocaţia pentru acţiuni radicale. Cuiburile legionare au proliferat, acestea continuând să propage în mod deschis, în rândul unor tineri, idei, atitudini şi practici caracteristice fostei "Mişcări", a cărei imagine încearcă permanent să o reabiliteze justificând, prin diverse argumente, procedeele extremiste folosite în 16/32 perioada antebelică. De asemenea, din proprie iniţiativă ori în conlucrare cu alte nuclee ce au tendinţe similare, persoane din această categorie s-au implicat în activităţi clandestine vizând instigarea populaţiei la neacceptarea şi incriminarea unor iniţiative ale statului român pe plan extern, în primul rând în ceea ce priveşte integrarea în structurile euro-atlantice. Radicalismul atitudinal - şi, uneori, faptic - al exponenţilor acestor idei s-a accentuat continuu, S.R.I. sesizând, în câteva cazuri mai grave de acest gen, Parchetul. • Deşi cu amploare redusă, grupările orientate către extrema stângă au continuat să evolueze, principala lor preocupare fiind circumscrisă încercărilor de organizare şi legalizare a unor formaţiuni politice care se doresc continuatoare ale fostului Partid Comunist Român. Cu activităţi de asemenea factură s-au remarcat, până în prezent, 18 organizaţii, fundaţii şi asociaţii, de regulă cu pretins caracter politic, situate în 8 localităţi ale ţării, majoritatea activând fără a fi înregistrate legal. Eşecurile repetate în încercările de legalizare a unor asemenea formaţiuni, dar şi audienţa scăzută în rândul populaţiei, i-au determinat pe unii exponenţi să-şi intensifice demersurile propagandistice dirijate către categoriile sociale defavorizate. In context, au fost iniţiate acţiuni, inclusiv în mediul sindical, vizând radicalizarea mişcărilor revendicative şi blocarea procesului de reformă, rămase pentru moment fără ecou. S-au realizat contacte cu 12 partide de aceeaşi orientare din exterior, înregistrându-se acţiuni ce pot interfera, nedorit, politica externă a ţării noastre. În unele cazuri, reprezentanţi ai acestora au susţinut necesitatea constituirii unui front comun împotriva politicii F.M.I. şi a Băncii Mondiale, a aderării României la structurile euro-atlantice, recomandând organizarea unor acţiuni contestatare. Cu aspecte ce ţin de problematica extremismului de factură politică, S.R.I. a înaintat 270 de materiale de informare preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, factorilor abilitaţi din Guvern şi Comisiei parlamentare de control a activităţii S.R.I.. De asemenea, tendinţele evolutive ale acestei problematici au făcut obiectul analizei în Consiliul Suprem de Apărare a Tării. În ceea ce-l priveşte, Serviciul Român de Informaţii estimează că lipsa unei reacţii mai hotărâte a statului faţă de activitatea grupărilor amintite, ca şi fundamentarea inadecvată din punct de vedere juridic - şi, implicit, interpretabilă - a hotărârilor diverselor instanţe ce privesc cererile de legalizare a unora sau altora dintre acestea, pot crea falsa imagine, mai ales în exterior, a incapacităţii statului nostru de a gestiona în mod legal şi eficient astfel de probleme, ceea ce ar afecta climatul în care se desfăşoară eforturile de integrare europeană şi euro-atlantică ale României.  Aşa cum deja ne-am obişnuit, în atenţia anumitor servicii de spionaj se află şi domeniul siguranţei naţionale, încercându-se penetrarea 17/32 structurilor ce compun sistemul naţional de protecţie: serviciile de informaţii, dispozitivele de pază şi control ale frontierei, sectorul industriei speciale, diverse eşaloane ale armatei. Subsumate acţiunilor menţionate, tot mai consistente au devenit încercările de organizare în spaţiul românesc, preponderent în zone spre care focalizează interesele mai multor servicii speciale străine, a unor adevărate rezidenţe informative. Măsurile operative derulate la nivelul Serviciului Român de Informaţii au evidenţiat acţiunile unor servicii de spionaj adverse care au vizat atât domeniul militar-strategic, cât şi serviciile de informaţii române. În ceea ce priveşte acţiunile îndreptate direct împotriva instituţiei noastre, au fost identificate încercări de racolare a unor cadre şi de penetrare informativă, prin care s-a vizat cunoaşterea strategiei sale pe termen lung şi mediu, a obiectivelor operative, a dispozitivelor informative şi bazei de sprijin, precum şi scăderea potenţialului de intervenţie. Ca urmare a acţiunilor specifice întreprinse, s-a reuşit prevenirea unor consecinţe deosebite. 18/32  3. Racordarea potenţialului S.R.I. la contextul operativ 3.1. Capacitatea de cuprindere a problematicii de siguranţă naţională. Parametri ai activităţii desfăşurate • Pe o dimensiune esenţială a activităţii sale, Serviciul Român de Informaţii a căutat să pună la dispoziţia factorilor decizionali - din diverse structuri ale statului şi de pe diferite paliere ierarhice, conform competenţelor legale - date corespunzătoare atribuţiilor specifice, necesare fundamentării u