raport activitate 1999.pdf

nstituie veritabile obstrucţii în procesul de integrare a României în structurile politico-militare şi economice euro-atlantice, obiectiv prioritar, definit ca atare de strategia de securitate naţională. O parte dintre acţiunile subsumate acestui obiectiv au avut în vedere relansarea unor campanii propagandistice, de influenţă şi dezinformare, vizând în special descurajarea opţiunilor autorităţilor române pentru grăbirea începerii tratativelor de aderare la Uniunea Europeană, ori, după caz, pentru susţinerea acţiunilor Alianţei Nord Atlantice şi, respectiv, inducerea unor curente anti-N.A.T.O. în rândul opiniei publice autohtone, în condiţiile în care România a fost direct afectată, din punct de vedere economic, de noul embargo impus R.F. Iugoslavia, iar pagubele produse de cel precedent nu au fost în nici un fel compensate. Pe aceste coordonate, au fost depistate preocupări insistente pentru identificarea şi cultivarea unor persoane ce ocupă poziţii în aparatul de stat şi în mediul formatorilor de opinie (media, organizaţii sindicale) în scopul influenţării celor pretabili să exercite presiuni menite să împiedice ori să întârzie materializarea eforturilor de integrare ale României. Totodată, uzând de diverse metode şi mijloace specifice, entităţile interesate au derulat şi alte acţiuni, care au avut drept obiectiv stimularea poziţiilor defetiste conform cărora România va avea, şi în viitor, un statut incert în planurile securităţii naţionale şi, respectiv, dezvoltării economice. În perioada de referinţă, au fost elaborate şi înaintate factorilor în drept 61 materiale referitoare la acţiuni de obstrucţionare a accesului României în structurile europene şi euro-atlantice, dintre care unele cu un pronunţat caracter analitic, de evaluare-prognoză, referitoare la implicaţiile dinamicii de ansamblu a procesului de reconfigurare a arhitecturii de securitate pe continent asupra ţării noastre. 12 Secţiunea II. Capacitatea de răspuns la dominantele contextului operaţional Rezultatele obţinute, confirmate şi prin concluziile rezultate în urma controlului parlamentar, atestă că direcţiile de acţiune şi obiectivele asumate de către Serviciul Român de Informaţii exprimă o concepţie modernă asupra menirii instituţiei, o bună conecţie la realităţi şi o adaptare dinamică şi eficientă la contextul operativ, ca şi preocuparea pentru încadrarea tuturor activităţilor specifice în limitele stricte ale legii. Totodată, reorientările conceptuale şi adaptarea în timp real a activităţii concrete la evoluţiile din câmpul tactic au demonstrat că instituţia reprezintă un organism viu, care percepe direct mutaţiile şi îşi reglează permanent capacitatea de răspuns. Toate acestea au fost şi sunt posibile şi datorită calităţii factorului uman. Depăşind neajunsurile de ordin obiectiv care au afectat şi Serviciul Român de Informaţii, cadrele noastre au respectat strict normele ce guvernează statul de drept, fiind puţine şi nesemnificative, la scara instituţiei, cazurile de încălcare a dispoziţiilor legilor şi regulamentelor ce le guvernează activitatea. II.1.Priorităţi şi caracteristici ale demersului de adaptare funcţională Pentru a fi în măsură să răspundă sarcinilor conferite prin lege, într-un context operativ extrem de complex, aşa cum reiese şi din aspectele prezentate mai sus, Serviciul Român de Informaţii a procedat la demersuri organizatorice interne - derulate în conformitate cu obiectivele asumate în precedentul Raport de activitate şi în Rapoartele anuale de bilanţ - care au vizat, simultan, planurile structural, conceptual-metodologic, al resurselor umane şi relaţional. a) Căi de eficientizare a organizării, planificării şi orientării acţiunilor S.R.I. Preocupată de îmbunătăţirea parametrilor la care se derulează activitatea managerială, conducerea instituţiei şi-a asumat şi a urmărit constant materializarea următoarelor obiective: 1. asigurarea unei structuri echilibrate şi flexibile a instituţiei, care să permită atât îndeplinirea criteriilor de funcţionalitate în relaţionarea pe verticală şi orizontală a unităţilor componente, cât şi adaptarea Serviciului, în ansamblu, la dinamica operativă şi la evoluţiile cadrului normativ. Aceasta a impus un proces de continuă reorganizare, ale cărui etape sunt: a. identificarea fenomenelor relevante pentru siguranţa naţională; b. adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru fundamentarea unui răspuns operaţional optim; c. derularea acţiunilor specifice pe linia prevenirii riscurilor şi ameninţărilor semnalate; d. culegerea şi analizarea datelor ilustrative cu privire la reacţiile vectorilor purtători ai acestora în raport cu măsurile adoptate de instituţie; e. adaptarea noilor operaţiuni la respectivele reacţii; f. previzionarea unor evoluţii posibile, perfecţionarea, în timp real, a mijloacelor şi metodelor utilizate, în funcţie de eficienţa dovedită în teren. Demersurile iniţiate în acest scop au vizat, cu precădere, realizarea indicilor de performanţă privind coordonarea şi controlul activităţilor specifice desfăşurate de palierele de execuţie pe toate liniile de muncă, precum şi elaborarea sau perfecţionarea, în urma analizei schimbărilor survenite în plan operativ, tactic şi strategic, a principalelor documente de planificare şi reglementare internă a activităţii, în conformitate cu evoluţiile actuale sau de perspectivă ale ameninţărilor şi surselor de risc pentru siguranţa naţională; 2. restructurarea, reorientarea şi optimizarea activităţii fiecărei unităţi din componenţa Serviciului Român de Informaţii. Subsumate acestor obiective, direcţiile de acţiune ale structurilor de profil ale S.R.I. au vizat: • planificarea şi orientarea informativă. S-a asigurat transpunerea în practică a concepţiei conducerii Serviciului privind obiectivele activităţii informativ-operative, în scopul identificării, cunoaşterii şi prevenirii ameninţărilor actuale la adresa siguranţei naţionale, în concordanţă cu interesele fundamentale ale statului român; • coordonarea şi controlul, pe principiile ierarhizării funcţionale şi compartimentării muncii. Deoarece calitatea activităţilor desfăşurate de instituţie în ansamblu depinde hotărâtor de parametrii în care funcţionează unităţile componente, situate pe diverse paliere ierarhice, conducerea Serviciului şi structurile 13 centrale au îndrumat acţiunile tuturor unităţilor, într-o concepţie unitară şi ofensivă, sub imperativul încadrării întregii activităţi specifice în limitele stricte ale legii; • optimizarea activităţilor specifice formării profesionale şi, nu în ultimul rând, a stării disciplinare şi protecţiei contrainformative a cadrelor S.R.I.. Reorganizarea activităţii instituţiei, pe aceste coordonate, începând cu luna iunie 1997 şi continuând pe parcursul perioadei analizate de ultimele două Rapoarte înaintate Parlamentului, a avut o primă expresie concretă în iniţierea, de către conducerea S.R.I., a unei ample acţiuni de analiză a tuturor unităţilor centrale şi teritoriale, care a avut în vedere următoarele obiective principale: • sporirea substanţială a eficienţei activităţii de informaţii pentru realizarea siguranţei naţionale; • creşterea capacităţii de cunoaştere a întregului aparat, în raport cu dinamica operaţională; • îmbunătăţirea aportului informativ al unităţilor specializate şi tehnico-operative cu funcţionalităţi complementare; • eliminarea unor structuri intermediare, care diminuau operativitatea fluxului informaţional şi nu se mai justificau în etapa actuală; • adaptarea activităţii şi dimensiunii structurilor din teritoriu la specificitatea problemelor fiecărei zone; • întărirea controlului de legalitate şi de specialitate asupra întregii activităţi; • perfecţionarea raporturilor cu societatea civilă şi cu celelalte instituţii ale statului; • continuarea procesului de întinerire a aparatului şi promovarea în funcţii de decizie exclusiv pe criterii de competenţă; • redimensionarea şi eficientizarea activităţilor de asigurare tehnico-materială, financiară şi medicală. Ulterior, concluziile rezultate din acest proces s-au materializat îndeosebi în elaborarea noului Regulament de funcţionare a S.R.I., prin care: • au fost redefinite atribuţiile şi competenţele unităţilor centrale şi teritoriale, pe baza cărora au fost elaborate şi aprobate noile state de organizare, regulamentele de organizare şi funcţionare şi fişele posturilor; • s-au optimizat relaţiile de conducere şi coordonare a activităţii unităţilor centrale şi teritoriale; • s-a trecut în structura Secretariatului General Arhiva S.R.I., asigurându-se, astfel, un control mai strict asupra circuitului documentelor, precum şi prevenirea scurgerii de date sau informaţii din arhiva fostei Securităţi; • au fost îmbunătăţite activităţile de relaţii cu publicul, prin constituirea unui compartiment specializat în furnizarea, către cetăţeni, a datelor necesare reconstituirii unor drepturi legale. După intrarea în vigoare a noului Regulament de funcţionare, pe baza necesităţilor apărute pe parcurs, au fost stabilite şi alte măsuri organizatorice, dintre care menţionăm următoarele: • restructurarea unor linii de muncă, prin înfiinţarea unor diviziuni generale, având în subordine diviziuni specializate pe domenii mai bine conturate, pentru creşterea capacităţii de cuprindere a problematicii specifice la nivel naţional; • regândirea şi redefinirea concepţiei de muncă pe alte linii, renunţându-se la unele obiective care nu se încadrau strict şi direct în problematica majoră a siguranţei naţionale şi direcţionându-se mai ferm activitatea de informaţii spre ameninţările actuale specifice profilelor respective, ca şi spre cerinţe derivate din perspectiva integrării României în structurile europene şi euro-atlantice; • creşterea capacităţii de prevenire şi ripostă antiteroristă, prin adaptarea - în plan informativ şi operaţional - a structurilor proprii la actualele dominante ale contextului internaţional şi intern; • redefinirea problematicii specifice de protecţie a activităţii şi a cadrelor S.R.I., preluându-se unele elemente de interes din practica şi experienţa structurilor similare europene şi euro-atlantice, concomitent cu redimensionarea compartimentelor funcţionale; • reformularea atribuţiilor Corpului de Control, în sensul sporirii eficienţei acestuia; • perfecţionarea activităţii de asigurare a legalităţii, atât la nivel central, cât şi pe plan teritorial, o mai bună cooperare cu parchetele, îndeosebi după semnarea protocolului privind înfiinţarea Grupului Operativ Central şi a grupurilor operative teritoriale, la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel. De asemenea, se află într-o fază avansată de elaborare protocolul bilateral dintre S.R.I. şi Ministerul Public, care urmează să clarifice toate aspectele colaborării noastre, despre care se poate spune că, în perioada de referinţă, a progresat evident. 14 La aceste măsuri, se adaugă cele preconizate în documentele înaintate Consiliului Suprem de Apărare a Tării, care vizează perfecţionarea, în continuare, a cadrului organizatoric existent. Nu avem pretenţia că toate măsurile organizatorice şi-au relevat deja eficienţa scontată, dar avem convingerea că ele au fost necesare şi oportune pentru atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus pentru o primă etapă. b) Gestionarea resurselor umane, materiale şi financiare Parte integrantă a strategiei de restructurare a instituţiei, promovarea unui sistem eficient de gestionare a resurselor umane a constituit o preocupare centrală a conducerii Serviciului Român de Informaţii şi a structurilor specializate în selecţia, pregătirea şi perfecţionarea personalului. Obiectivele acestui proces au vizat realizarea unei structuri echilibrate a posturilor şi efectivelor, îmbunătăţirea în plan calitativ a compoziţiei personalului, pregătirea profesională adecvată a acestuia, precum şi perfecţionarea actului decizional la toate palierele. Din acest punct de vedere, pe lângă integrarea în structurile operative a absolvenţilor Institutul Naţional de Informaţii, procesul de întinerire şi împrospătare a aparatului s-a realizat prin completarea necesarului de cadre, cu specialişti din viaţa civilă, compensând, totodată, pierderile datorate pensionărilor ori trecerii în rezervă a celor care nu au reuşit să se adapteze la cerinţele impuse de complexitatea activităţii specifice. Cu toate neajunsurile generate de absenţa experienţei (ca urmare a factorului timp, ce nu a permis sedimentarea unor cunoştinţe consistente în materia muncii de informaţii), rezultatele acestor demersuri complementare sunt pozitive. Preocuparea pentru asigurarea unui bun management al resurselor umane a avut ca efect realizarea şi operaţionalizarea unui nou sistem de formare şi perfecţionare a cadrelor Serviciului Român de Informaţii, adaptat deopotrivă criteriilor de exigenţă şi nevoilor - actuale şi de perspectivă - ale instituţiei. În spiritul noii concepţii asupra gestionării resurselor umane, s-a urmărit organizarea şi desfăşurarea activităţilor de selecţie şi promovare a personalului pe principii moderne, specifice serviciilor de informaţii omologe din statele cu democraţii consolidate. Totodată, prin instituirea unor metodologii ştiinţifice de examinare a capacităţilor intelectuale şi a trăsăturilor de personalitate, s-a acţionat programatic pentru creşterea calităţii personalului încadrat şi promovat, precum şi direcţionarea acestuia spre acele tipuri de activităţi în care randamentul şi satisfacţia profesională să fie maxime. În aceste condiţii, s-a reuşit realizarea unui echilibru între generaţii şi înscrierea pe o tendinţă ascendentă a nivelului de profesionalizare a personalului. Edificator este şi procentul ridicat (96%) al ofiţerilor care au - sau urmează - studii superioare, din care 127 au absolvit două sau mai multe facultăţi. Totodată, 767 de ofiţeri au absolvit cursuri postuniversitare, 127 sunt doctoranzi, 31 au obţinut titlul de doctor în ştiinţe, iar 5 sunt absolvenţi ai Colegiului Naţional de Apărare. Dintre ofiţeri, 30% sunt cunoscători atestaţi de limbi străine. Pe specializări, majoritatea ofiţerilor sunt jurişti, ingineri, profesori şi economişti, ceilalţi fiind licenţiaţi în alte domenii, ceea ce le asigură îndeplinirea la înalte standarde de performanţă a îndatoririlor specifice. În paralel, s-a acordat o atenţie deosebită activităţii de pregătire profesională internă a cadrelor, demers ce a vizat: • racordarea şi adaptarea programelor analitice ale facultăţilor din subordinea Institutului Naţional de Informaţii la mutaţiile survenite în evoluţia contextului operativ actual. Un obiectiv prioritar pe această dimensiune l-a constituit creşterea calităţii şi consistenţei pregătirii practice a studenţilor I.N.I. în cadrul stagiilor efectuate la unităţile centrale şi din teritoriu, în scopul însuşirii şi stăpânirii temeinice a regulilor specifice diverselor linii de muncă; • organizarea şi desfăşurarea cursurilor de iniţiere şi perfecţionare în diverse profile de activitate, precum şi a limbilor străine, în cadrul centrelor specializate din subordinea S.R.I.; • stimularea organizării şi desfăşurării, la nivelul unităţilor centrale, a unor stagii de documentare şi schimburi de experienţă specifice, ca şi a unor convocări cu ofiţeri din compartimentele corespondente din unităţile teritoriale; • îmbunătăţirea continuă a pregătirii profesionale, civice şi contrainformative a cadrelor fără scoaterea lor din activitate, prin elaborarea unor tematici adaptate nevoilor specifice ale unităţilor în care acestea activează; 15  • sprijinirea şi încurajarea tinerelor cadre în sensul continuării şi aprofundării studiilor în instituţii de învăţământ superior din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, îndeosebi pe domenii conexe activităţilor derulate în cadrul Serviciului, care să le permită dobândirea şi utilizarea în muncă a celor mai actuale cunoştinţe ştiinţifice. În perioada de referinţă, conducerea Serviciului Român de Informaţii a continuat să împrospăteze palierele de comandă ale instituţiei, promovând în funcţii de conducere ofiţeri tineri, cu reale perspective. Astfel, au fost numiţi în funcţii de conducere 241 ofiţeri (13 şefi de unitate, 26 locţiitori, 67 şefi sector şi 135 şefi de birou), procesul fiind în derulare. În concluzie, apreciem că, în ciuda unor dificultăţi de ordin obiectiv, Serviciul Român de Informaţii dispune de un efectiv de cadre care îi asigură îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin. Demersurile pe linia asigurării logistice s-au desfăşurat cu respectarea deplină a normelor legale ce reglementează acest tip de activitate într-o instituţie bugetară. Pe întreaga perioadă ce face obiectul prezentului Raport, activitatea logistică a S.R.I. a fost supusă - în conformitate cu prevederile legale - unui control permanent din partea factorilor şi instituţiilor abilitate, rezultatele demersurilor din această categorie reliefând legalitatea modului de conducere şi desfăşurare a activităţii de gestionare a resurselor materiale şi financiare. Rezultatele pozitive obţinute pe această linie au fost posibile şi datorită impactului unor măsuri organizatorice hotărâte la nivelul instituţiei, în procesul