raport activitate 1999.pdf

RAPORT referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informaţii, pentru realizarea siguranţei naţionale - iunie 1998 - iunie 1999 - Raportul de faţă prezintă activitatea desfăşurată, conform actelor normative în vigoare, de către Serviciul Român de Informaţii, în perioada iunie 1998 - iunie 1999, pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. Sumar Secţiunea I. Dinamica şi caracteristicile contextului operaţional I.1. Principalele riscuri şi ameninţări la adresa componentei economice a siguranţei naţionale I.2. Evoluţii purtătoare de risc în plan social I.3. Ameninţări transfrontaliere - nonmilitare - la adresa siguranţei naţionale a. Criminalitate economică organizată b. Acţiuni ale unor grupări aderente la curente extremiste c. Acţiuni ale unor grupări din România ce aparţin de organizaţii cu activităţi din sfera terorismului ori asociate acestuia d. Pirateria informatică I.4. Preocupări străine divergente intereselor strategice ale României Secţiunea II. Capacitatea de răspuns la dominantele contextului operaţional II.1. Priorităţi şi caracteristici ale demersului de adaptare funcţională a. Căi de eficientizare a organizării, planificării şi orientării acţiunilor S.R.I. b. Gestionarea resurselor umane, materiale şi financiare c. Demersuri şi intenţii vizând participarea la optimizarea cadrului normativ şi doctrinar II.2. Preocupări ce au constituit alte căi de optimizare a activităţii S.R.I. a. Dezvoltarea raporturilor funcţionale cu instituţii şi structuri abilitate în domeniul siguranţei naţionale b. Integrarea în mecanismele normative specifice statului de drept c. Relaţionarea cu societatea civilă d. Colaborarea cu structuri informative străine Secţiunea III. Obiective pentru etapa următoare şi posibile căi de optimizare a capacităţii operaţionale a S.R.I. Secţiunea I. Dinamica şi caracteristicile contextului operaţional Perioada de referinţă a consemnat încheierea unei etape în devenirea Serviciului Român de Informaţii, rezultatele procesului de reformă internă consacrându-l ca instituţie integrată organic în structurile şi mecanismele funcţionale ale statului de drept, ataşată valorilor constituţionale şi subordonată normelor derivate din ele. Această stare de fapt este ilustrată, în plan practic, de îmbunătăţirea parametrilor de performanţă ai activităţilor specifice şi de mai buna corelare între concluziile rezultate din evaluarea contextului operaţional, deciziile diverselor paliere ierarhice şi acţiunile unităţilor specializate din structura instituţiei. În intervalul supus analizei, S.R.I. şi-a desfăşurat activitatea specifică prin abordarea, dintr-o perspectivă unitară, a întregului spectru de riscuri, pericole şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, concomitent cu direcţionarea efortului colectiv pentru cunoaşterea acelora care se manifestă mai pregnant în etapa actuală. În paralel cu aprofundarea investigării riscurilor şi ameninţărilor anterior identificate şi cu asigurarea continuităţii în finalizarea, prin măsuri adecvate, a acţiunilor aflate în derulare, s-a procedat la reconfigurarea priorităţilor, în funcţie de evoluţiile fenomenelor de natură să afecteze interesul naţional. 1 Au fost abordate cu precădere acţiuni, stări de fapt şi fenomene generatoare de riscuri în planul siguranţei naţionale, ce induc efecte în - ori însoţesc - procesele de reformă subordonate obiectivelor majore de dezvoltare economico-socială a României şi de aderare la spaţiul geopolitic euro-atlantic, capabil să asigure ţării noastre un statut de securitate credibil, precum şi integrarea optimă în fluxurile economice mondiale. În ceea ce priveşte prezentul Raport, specificăm că, pentru a da coerenţă demersului evaluativ, S.R.I. şi-a propus utilizarea unor trimiteri comparative la concluziile formulate în documentul privind perioada mai 1997 - mai 1998, acestea constituindu-se, astfel, într-un sistem de referinţă în baza căruia se pot evalua, cu o mai mare acurateţe, principalii parametri de eficienţă ai activităţii desfăşurate. Considerăm că, astfel, se poate aprecia mai exact măsura în care dinamica înregistrată de contextul operativ în perioada analizată a confirmat justeţea orientărilor de etapă, respectiv a priorităţilor asumate de S.R.I. şi, în acelaşi timp, validitatea proiecţiilor formulate în Raportul precedent, chiar dacă, datorită conjuncturii, în momentul elaborării nu am beneficiat de rezultatele dezbaterilor din Parlament asupra documentului menţionat. Totodată, această manieră de abordare ne permite să insistăm mai mult, în prezentul document, asupra modificărilor ce au intervenit în dimensiunea şi dinamica manifestărilor aflate în atenţie, ca şi asupra unor noi pericole, configurate între timp. I.1.Principalele riscuri şi ameninţări la adresa componentei economice a siguranţei naţionale Analiza informaţiilor obţinute a impus între dominantele contextului operaţional dimensiunea economică a siguranţei naţionale, care continuă să fie afectată de unele acţiuni, stări de fapt şi fenomene de natură să lezeze capitalul naţional pe cele două dimensiuni ale sale: public şi privat. A rezultat, în esenţă, faptul că unele riscuri identificate în anii trecuţi au persistat şi au avut un impact important asupra principalilor parametri ce comensurează "starea de sănătate" şi eficienţa oricărui tip de economie, precum legalitatea, echilibrul funcţional între sectoarele componente şi dinamica de ansamblu. Specificităţile care au fost evidenţiate de cazuistica pe profil concordă atât cu mutaţiile obiective intervenite în economia românească, drept urmare a avansării reformei, cât şi cu plierea şi adaptarea "din mers", la noile condiţii concrete, a tehnicilor aplicate de unele cercuri şi persoane interesate în a-şi realiza propriile interese, divergente faţă de cele ale statului român. Respectivele specificităţi şi evoluţiile menţionate au şi impus, de altfel, prin simetrie, racordarea - în planurile conceptual, structural şi operativ - activităţii S.R.I. la această problematică, fiind întărită latura preventivă, anticipativă, a muncii structurilor specializate ale Serviciului. În exercitarea atribuţiilor ce-i sunt conferite de lege, S.R.I. a identificat (şi în unele cazuri a documentat) situaţii în care reprezentanţilor unor firme implicate în amplul proces de privatizare li s-a favorizat accesul ilegal şi ocult la date secrete din domeniul economic, susceptibil să stimuleze concurenţa neloială şi să producă prejudicii. Activitatea specifică a S.R.I. în domeniul protecţiei secretului de stat a fost reflectată în numeroase acţiuni de punere în evidenţă a vulnerabilităţilor, asistenţă de specialitate pentru elaborarea normelor de protecţie la agenţii economici şi instituţiile interesate, la care s-a adăugat întocmirea a 29 sinteze informative transmise beneficiarilor legali, asupra problematicii în domeniu. De asemenea, aspecte relevante privind efectele ineficienţei protecţiei proprietăţii intelectuale, industriale şi comerciale au fost surprinse în 9 materiale de sinteză. Prevenirea scurgerii de informaţii nu a putut fi realizată integral, existând şi situaţii în care sustragerea şi transmiterea de secrete către persoane interesate au fost materializate. Unele dintre acestea, documentate, au făcut obiectul sesizării Parchetului. Din analiza situaţiilor investigate, au rezultat următoarele concluzii: • s-au înmulţit cazurile în care, sub pretextul prospectării posibilităţilor de demarare a unor colaborări în afaceri cu societăţi comerciale româneşti de importanţă naţională ori în sectoare economice cu potenţial ridicat, entităţi interesate au urmărit obţinerea cu anticipaţie de informaţii asupra caracteristicilor obiectivelor vizate - capacitate de producţie, pieţe de desfacere, furnizori şi beneficiari, conţinutul caietelor de sarcini pentru licitaţii, firme concurente şi ofertele acestora etc. -, precum şi despre vulnerabilităţile ori disfuncţionalităţile care se manifestă în privinţa restructurării lor. Aceste date care sunt îndeobşte protejate 2  într-o economie concurenţială, au fost folosite, ulterior, în impunerea, pe căi ilegale, a unor angajamente ce au adus prejudicii capitalului naţional. Dintre scopurile subsumate acestor acţiuni, s-au detaşat cele vizând: • obstrucţionarea eforturilor de revigorare a acelor obiective care constituie competitori tradiţionali pentru capacităţile deţinute de entităţile respective; • obţinerea preeminenţei nejustificate economic şi tehnologic şi în condiţii oneroase, în cadrul proceselor de privatizare şi modernizare din unităţi economice autohtone; • eliminarea, prin procedee ilicite, a unor terţi concurenţi străini, cu cert potenţial financiar şi disponibili, în procesele de privatizare; • colectarea de date - şi, mai ales, de studii de prospecţiuni finalizate - despre caracteristicile rezervelor de metale neferoase, rare şi radioactive, de hidrocarburi ori alte resurse minerale energetice, precum şi despre perspectivele de dezvoltare a sectoarelor extractive, prin metodele spionajului industrial, în condiţiile în care patrimoniul public este, astfel, prejudiciat, prin nerecuperarea sumelor investite în activităţile de cercetare (desfăşurate, în unele cazuri, pe parcursul a zeci de ani); • obţinerea accesului exclusiv la importante rezerve minerale, cu vădite consecinţe monopoliste, contrare legilor pieţei libere. Sunt generate, astfel, vulnerabilităţi persistente în privinţa asigurării unor resurse de bază pentru stabilitatea economiei; • actele de genul celor amintite au fost favorizate - aşa cum rezultă din analizele efectuate pe cazuri concrete - şi de stagnarea procesului de adoptare a Legii privind apărarea secretului de stat, fapt ce a perpetuat provizoratul şi incertitudinile în legătură cu criteriile de clasificare şi selecţie a datelor şi informaţiilor ce necesită măsuri adecvate de protecţie. Printre alte consecinţe, s-au amplificat confuziile referitoare la delimitarea secretului de stat de secretele comerciale, bancare, tehnico ştiinţifice etc. şi au continuat acţiunile de debilitare a sistemelor de protecţie a secretelor sau altor date asupra cărora este necesar să se instituie un regim protectiv; • persistă unele vulnerabilităţi determinate de absenţa sau insuficienţa măsurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale, industriale şi comerciale, în condiţiile ignorării ori abordării rigide, de către anumiţi factori cu responsabilităţi pe această linie, a nevoii şi oportunităţii conceperii şi aplicării unui sistem contrainformativ eficient. În încercarea de a decela cauzele care au favorizat proliferarea tendinţelor menţionate, evident nocive pentru procesul de reformă, am constatat, la diverse niveluri manageriale, acte de corupţie, atitudini de dezinteres pentru banul public şi capitalul privat ori pur şi simplu incompetenţă în a gestiona anumite capacităţi. Facem precizarea că ne referim exclusiv la situaţii particulare, semnalate factorilor în drept să adopte măsuri de contracarare prin intermediul a 929 materiale de informare. Acestea au tendinţa de a se transforma într-un fenomen, ale cărui forme de manifestare vi le supunem atenţiei: • persoane cu responsabilităţi (al căror interes pentru obturarea accesului unor investitori valabili este marcat de perspectiva periclitării prezervării poziţiilor deţinute de aceştia pe diverse paliere administrative) au căutat să blocheze procesul de privatizare sau au favorizat unele firme străine sau autohtone lipsite de bonitate (care s au dovedit, de altfel, incapabile să susţină efortul investiţional asumat) în demersurile acestora de a "câştiga" licitaţiile pentru preluarea pachetelor majoritare de acţiuni; • prin mecanismul care a motivat acţiunea unor astfel de persoane (ce şi-au constituit asocieri pe anumite segmente ale lanţului de decizie), s-a urmărit şi obţinerea unor drepturi necuvenite cât mai mari sub formă de comisioane pentru "serviciile prestate", încasate prin intermediul unor firme private autohtone sau înregistrate în alte ţări; • calea infracţională de acces la pachetul de control a unor astfel de entităţi economice a fost continuată cu alte acte ilicite sau care încalcă grosier legităţile obiective ale economiei de piaţă. Ilustrative sunt, printre altele, aspectele referitoare la: a. ignorarea obligaţiilor asumate de către unii dintre cei ce au achiziţionat pachetele majoritare de acţiuni; b. adoptarea, aparent paradoxală, de către unii dintre actualii deţinători ai pachetelor de control, a unor strategii antieconomice, dar perfect explicabile, de altfel, prin prisma opţiunii de a-şi proteja interesele de producători în ţările de origine ori pe alte spaţii, inclusiv prin degradarea severă a 3  patrimoniilor (abandonarea de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie ori conservarea neadecvată a capacităţilor scoase din procesul productiv); c. introducerea unor produse neomologate sau care fuseseră anterior interzise în statele de origine pe piaţa românească. Serviciul Român de Informaţii a semnalat şi a contribuit la contracararea şi a altor acţiuni păgubitoare, cum sunt: • încheierea unor contracte de creditare, conţinând clauze împovărătoare, pentru obţinerea de fonduri destinate reabilitării echipamentelor cu un grad avansat de uzură din unele sectoare industriale, precum şi utilizarea inadecvată a resurselor astfel obţinute; • crearea unor premise de insecuritate industrială şi/sau ineficienţă economică a unor capacităţi productive, prin fetişizarea criteriului minimizării costurilor, în dauna performanţelor tehnice ale instalaţiilor care fac obiectul contractelor încheiate; • derularea unor acţiuni de concurenţă neloială prin care se urmărea instituirea unor mecanisme/practici monopoliste, traduse în furnizarea de produse şi servicii către unităţile autohtone, în afara cadrului concurenţial şi la preţuri ce depăşesc cu mult nivelul mediu practicat pe piaţă. Astfel de disfuncţionalităţi şi ilegalităţi afectează în special obiective din sectoarele cu potenţial tehnologic înalt, energetică, transporturile navale şi construcţiile de nave. Dat fiind că acţiunile complexe şi vulnerabilităţile interne din domeniile menţionate s-au determinat şi potenţat reciproc, producând (pe lângă cele menţionate) influenţe inclusiv în planul vieţii sociale, putem considera că acestea subminează potenţialul economic naţional. Dimensiunea de siguranţă în acest domeniu ne impune să reiterăm necesitatea ca, în paralel cu adaptarea cadrului normativ la imperativul protejării datelor cu regim special, un demers similar, cât mai accelerat, să vizeze înlăturarea (corectarea) unor imperfecţiuni care persistă în legislaţia economică. Avem în vedere, cu precădere, norme care să sancţioneze explicit concurenţa neloială, posibilă ca urmare a manifestărilor din sfera criminalităţii organizate şi nu numai, furtul disimulat de patrimoniu, apariţia şi dezvoltarea firmelor-căpuşă şi, respectiv, afectarea intereselor unor firme prin intermediul sistemului comisioanelor "confidenţiale" care, nefiind declarate (contrar practicii din ţările dezvoltate), nu pot fi impozitate. Facem menţiunea că, în perioada de referinţă, am constatat o mai mare receptivitate din partea factorilor de răspundere abilitaţi pentru curmarea practicilor ilegale sau generatoare de riscuri, o grijă sporită pentru conservarea patrimoniului şi în asumarea răspunderilor administrative şi de gestiune, prevăzute de lege. Nu întâmplător abordăm în mod distinct domeniul financiar-bancar, dat fiind faptul că evoluţiile purtătoare de risc înregistrate în acest sector, în perioada de referinţă, au impus ca Serviciul Român de Informaţii să fie intens preocupat de activitatea preventivă, materializând aceasta în 291 de materiale de informare, având ca destinatari factori de decizie cu atribuţii pe linia intervenţiei în vederea împiedicării producerii lor, diminuării sau recuperării prejudiciilor şi contracarării influenţelor contraproductive asupra celorlalte sfere de activitate. De asemenea, au fost elaborate şi înaintate factorilor în drept alte 23 de documente privind riscurile şi ameninţările induse de disfuncţiile şi ilegalităţile înregistrate pe piaţa de capital. Astfel, analiza datelor obţinute a relevat tendinţa de depreciere a credibilităţii în plan extern a instituţiilor financiare şi bancare româneşti. Unul dintre factorii favorizanţi ai acestei stări de fapt a fost o anumită inconsistenţă a controlului financiar şi a supravegherii bancare, care a facilitat proliferarea indisciplinei în aceste două activităţi, cu efecte directe asupra mecanismului de alimentare a bugetului de stat şi, respectiv, asupra viabilităţii unor mari bănci. Din acest ulti