raport activitate 1999.pdf

m punct de vedere, ilustrative sunt cazurile de acumulare a unor impresionante portofolii de credite neperformante, prin practicile utilizate, pe parcursul mai multor ani, de funcţionari bancari cu putere de decizie, de ignorare interesată a normelor de prudenţialitate, dezinteres pentru recuperarea pierderilor acumulate în timp, ceea ce a avut ca efecte directe (printre altele) privarea agenţilor economici performanţi de fondurile necesare dezvoltării activităţii şi încetinirea procesului de rulare a capitalului, cu influenţe asupra nivelului profitului realizat. 4 În legătură cu această problematică, se impune precizarea că, în ultima perioadă, Banca Naţională a României a reuşit să stăvilească o serie de situaţii purtătoare de risc. Totuşi, continuă să se înregistreze cazuri de acordare a unor noi credite de către băncile aflate în dificultate care, pentru acoperirea deficitului de resurse proprii cu această destinaţie, recurg la contractarea de împrumuturi pe termen scurt de pe piaţa interbancară, la dobânzi cu mult superioare celor percepute, ulterior, debitorilor lor. Datele disponibile impun concluzia că, în absenţa unor soluţii de fond mai ferme în domeniul financiar-bancar, nu se va produce decât o deplasare a manifestărilor acute către perioada următoare, când riscurile ar căpăta, însă, o amplitudine cu mult sporită, eventualitate ce poate genera ameninţări severe. Concomitent, S.R.I. a acordat o atenţie constantă tendinţei de dezvoltare preponderentă a componentei speculative a pieţei de capital româneşti, unele semnalări indicând orientarea spre operaţiuni din sfera speculaţiilor ilicite, subsecvente ameninţării de subminare a potenţialului economic naţional. Profitând de faptul că, în România, nu s a creat, încă, o autentică piaţă de valori mobiliare, unele societăţi de profil atrag pe această piaţă, prin eludarea sau interpretarea voit distorsionată a unor prevederi legale, fonduri importante provenite de la buget, pe care le deturnează, speculativ, de la destinaţia lor legală. Am identificat următoarele manopere frauduloase prin care se exploatează unele imprecizii ale cadrului normativ existent în domeniu: • specularea sumelor alocate, în baza O.U.G. nr.9/1997, într-o singură tranşă, persoanelor disponibilizate ca urmare a concedierilor colective, prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare şi lichidare, depuse la unele societăţi de valori mobiliare pentru cumpărarea de acţiuni de pe piaţa de capital. Astfel, Societăţile de Valori Mobiliare (S.V.M.), implicate în acest gen de operaţiuni, în scopul de a-şi deduce de cât mai multe ori comisionul de până la 8% din tranzacţiile efectuate, au procedat, la scurt timp, la returnarea către persoanele disponibilizate, a contravalorii acţiunilor în cauză, acestea fiind revândute, în unele situaţii, chiar altor disponibilizaţi. Chiar şi după intrarea în vigoare a O.U.G. nr.52/1998, societăţile de valori mobiliare în cauză au găsit o altă modalitate de a eluda prevederile acestui act normativ - care stipulează că "beneficiarul care a cumpărat acţiuni nu le poate înstrăina timp de 12 luni" -, constând în încheierea unei convenţii între societăţile de valori mobiliare şi persoanele concediate care au cumpărat pachete de acţiuni de pe piaţa de capital, pentru administrarea acestora timp de un an. Ulterior, întrucât au sesizat absenţa oricărui control asupra respectării prevederilor restrictive la care am făcut referire, S.V.M., invocând clauzele convenţiilor încheiate cu deţinătorii de acţiuni (persoane concediate), au început să procedeze întocmai ca şi până la apariţia acestor reglementări, returnând într-un termen scurt sumele depuse de persoanele în cauză şi reţinând un comision de până la 8%. Prin toate aceste operaţiuni, derulate din iniţiativa societăţilor menţionate, se urmăreşte ca persoanele concediate să obţină, prin fraudă, plăţile compensatorii într-o singură tranşă, fără ca piaţa să înregistreze o infuzie reală de capital. De fapt, prin aceste operaţiuni ilicite, se vehiculează banii de la buget - supus unor presiuni mari pentru plata salariilor compensatorii într-o singură tranşă, însă profitul (ilegal) este însuşit numai de S.V.M.; • eludarea cu bună ştiinţă, de către unii agenţi economici privatizaţi, în care statul deţine mai mult de 10% din pachetul de acţiuni, a prevederilor H.G. nr.55/1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat, care interzic participarea la cumpărarea de acţiuni sau active, sub sancţiunea nulităţii contractelor de vânzare cumpărare încheiate. Or, s-a dezvoltat practica agenţilor economici din categoria amintită de a achiziţiona pachetele majoritare de acţiuni deţinute de F.P.S. la alte societăţi comerciale aflate în proces de privatizare. Pentru a evita anularea contractului, firma cumpărătoare recurge - prin asociatul său principal şi, în acelaşi timp, administrator - la majorarea capitalului social prin vânzarea şi apoi recumpărarea propriilor acţiuni de pe piaţa de capital, cu sprijinul societăţilor de valori mobiliare, prin aceasta realizând şi reducerea sub 10% a cotei de participare a statului la capitalul social al firmei. Folosind o astfel de manevră frauduloasă, cumpărătorii majoritari de acţiuni intră, formal, în legalitate. Prin aceste metode (şi nu numai) se favorizează inclusiv preluarea, în schimbul unor sume derizorii, a societăţilor comerciale autohtone de către cercuri economico financiare externe, fapt ce explică de ce unii dintre noii proprietari pot să adopte, fără nici un fel de risc, strategiile antieconomice amintite mai sus. 5 I.2. Evoluţii purtătoare de risc în plan social În prima jumătate a acestui an, societatea românească s-a confruntat cu efectele directe ale radicalizării atitudinii unor lideri sindicali care, exploatând nemulţumirile acumulate în timp ale unor categorii socio-profesionale, au reuşit să deturneze mişcări revendicative - absolut fireşti într-un stat democratic - în acţiuni periculoase pentru climatul social intern, care au adus atingere inclusiv instituţiilor statului, ceea ce le-a conferit caracter destabilizator. Constituirea premiselor unor riscuri care puteau decurge din stările de tensiune şi din alte fenomene sociale cu un astfel de potenţial a fost semnalată cu continuitate tuturor factorilor abilitaţi legal să intervină pentru contracararea acestora. Multitudinea documentelor de informare a luat forme diverse, de la semnale punctuale asupra unor intenţii de genul amintit - elaborate după minuţioase acţiuni de verificare destinate evitării lansării de semnale distorsionate - şi până la materiale de analiză complexe, care au prezentat, din timp, iminenţa dezvoltării unor stări tensionale de masă în întregi sectoare de activitate sau regiuni ale ţării. Astfel, problematica tensiunilor sociale cu diverse cauzalităţi şi diferite amplitudini a fost abordată în cele 260 buletine de evenimente editate în perioada de referinţă (marea majoritate a capitolelor ce au alcătuit aceste materiale - 1.361 - referindu-se la tensiuni de sorginte economică), în 664 de note, cu diverşi beneficiari, în alte 97 materiale de sinteză ce abordau situaţii la nivel sectorial şi, respectiv, în 13 buletine lunare de risc. O mare parte a acestora s-a referit la cele două evenimente cu potenţial destabilizator, concretizate în manifestările minerilor din Valea Jiului, operativitatea cu care au fost transmise şi justeţea semnalelor ajunse la beneficiarii legali fiind confirmate inclusiv de verificările efectuate de Comisia Comună de Control Parlamentar. Conform analizei efectuate, cauzele acumulărilor de tensiune constau, preponderent, în degradarea nivelului de trai şi ineficienţa programelor de reconversie profesională şi se manifestă îndeosebi în marile centre cu societăţi industriale "mamut", în zonele monoindustriale şi în cele unde şomajul a atins cote înalte. La acestea, se adaugă şi alţi factori favorizanţi, care contribuie la acutizarea unor stări de spirit, dintre care sunt de evidenţiat: • disfuncţiile şi ilegalităţile persistente în exercitarea actului administrativ şi de justiţie. Din analiza semnalărilor care ne-au fost adresate a rezultat că principalul risc pe care îl conturează acest gen de manifestări este erodarea încrederii populaţiei în cei care îi administrează interesele, mai ales la nivel local, sau înfăptuiesc actul de justiţie. Se impune precizarea că, fără să încălcăm în nici un fel echidistanţa, am investigat, cu aceeaşi măsură, toate semnalele referitoare la abuzuri şi ilegalităţi săvârşite de reprezentanţi ai administraţiei şi justiţiei. Rezultatul s-a materializat în informarea factorilor de decizie abilitaţi să prevină şi să contracareze astfel de fapte cărora le-am pus la dispoziţie 43 de materiale de sinteză pe temă. Verificările pe care le-au efectuat, s-au finalizat prin adoptarea de măsuri în consecinţă; • efectele unor campanii de denigrare a instituţiilor statului român, declanşate de entităţi autohtone şi străine interesate, la care se adaugă declaraţiile oportuniste, cu accente radicale asupra unor probleme sensibile în spaţiul civic; • afectarea dreptului la ocrotirea sănătăţii, expres prevăzut în Constituţie, prin perpetuarea disfuncţiilor şi ilegalităţilor semnalate în Raportul anterior, în sistemul de asistenţă medicală; • perturbarea funcţionării sistemelor de furnizare a serviciilor edilitare esenţiale, cu implicaţii inclusiv asupra sănătăţii populaţiei; • efectele catastrofelor naturale, pe fondul persistenţei unor vulnerabilităţi în domeniul lucrărilor de protecţie adiacente cursurilor de apă. Nu în ultimul rând, inadecvarea la realităţi a strategiilor specifice de dezamorsare a stărilor de încordare prin ignorarea, de către unii factori cu responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale, a surselor de tensiune, aplicarea unor metode eronate de aplanare a conflictelor apărute sau lipsa de promptitudine cu care se acţionează , observabile în anumite ocazii, favorizează apariţia situaţiilor în care tensiunile pot degenera în mişcări cu un substanţial potenţial violent. 6 Tot în ceea ce priveşte acţiuni şi atitudini care încalcă normele constituţionale, conţinând un potenţial de risc în plan social, considerăm necesară menţiunea că, în absenţa unor reglementări clare în materie, activităţi ale unor firme de pază şi protecţie încalcă tot mai frecvent drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Această evoluţie este marcată de alimentarea continuă a bazelor de date (despre viaţa particulară a unor persoane) pe care şi le-au constituit unele dintre societăţile menţionate, informaţii obţinute şi valorificate pe căi ilegale (prin investigaţii, filaj şi interceptări ale convorbirilor cu mijloace tehnice pe care, în parte, S.R.I. le-a făcut publice), în scop de intimidare şi şantaj. I.3. Ameninţări transfrontaliere - nonmilitare - la adresa siguranţei naţionale Unii factori de risc semnalaţi în precedentul Raport s-au manifestat cu o intensitate crescândă, ceea ce a impus eforturi suplimentare din partea Serviciului, materializate în aprofundarea procesului de cunoaştere şi, implicit, în optimizarea capacităţii de prevenire şi contracarare a stărilor de fapt şi fenomenelor generate de aceştia. Dintre acestea, au reţinut atenţia cele subsumate ameninţărilor transfrontaliere la adresa siguranţei naţionale. a) Criminalitate economică organizată Cazuistica finalizată de cadrele instituţiei, în cooperare cu structuri specializate din Ministerul de Interne şi Parchet, este sugestivă pentru dimensiunile la care a ajuns acest fenomen. S-a reuşit identificarea şi anihilarea unor reţele specializate în contrabanda cu ţigări, domeniu în care, anual, bugetul statului este păgubit cu sume ce depăşesc 250 milioane dolari S.U.A.. Centre de comandă ale unor grupuri criminale specializate în contrabanda cu ţigări s-au instalat în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Giurgiu. Marfa a fost procurată din Cipru, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Belgia şi Ungaria, de la producători sau din zone libere, unde grupurile care acţionează pe teritoriul României şi-au constituit legături, ţigările fiind introduse în ţară, marcate cu timbre false, netimbrate sau, de cele mai multe ori, recurgându-se la subevaluarea transporturilor. Similar, în activităţile de comercializare ilegală a alcoolului, s-au dezvoltat veritabile reţele de tip mafiot în mai multe zone ale ţării: în Moldova (Iaşi, Suceava, Vaslui, Galaţi), în Oltenia şi în Transilvania (Bihor, Covasna). În comerţul ilegal cu cafea, ilustrativ este cazul unui grup de cetăţeni arabi ce a acţionat în Bucureşti, care au înfiinţat o reţea de societăţi comerciale şi firme-fantomă pe care le au folosit în mod sistematic în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor aferente, coordonatorul reţelei - cetăţean arab - creându şi, prin corupţie, o serie de legături în rândul unor funcţionari publici, inclusiv din sistemul financiar şi vamal. Exemplele menţionate, pe care le considerăm relevante, împreună cu situaţiile punctuale aflate în faza de investigare, ne-au permis să formulăm unele concluzii asupra evoluţiei fenomenului: • manifestările cele mai frecvente sunt activităţile de contrabandă şi operaţiunile subsumate evaziunii fiscale, precum şi repunerii în circuitul economic a fondurilor dobândite ilicit, prin intermediul unor lanţuri de firme fantomă şi rulări fictive ale mărfurilor, pentru micşorarea, până la dispariţie, a sumelor supuse impozitării; • având în vedere că acţiunile crimei organizate nu constituie un specific al ţării noastre, majoritatea societăţilor care traversează perioade de tranziţie între două etape istorice cunoscând evoluţii similare, considerăm că riscul de siguranţă este tendinţa ca manifestări specifice altor spaţii unde fenomenul s-a dezvoltat la cote alarmante să fie transpuse pe teritoriul naţional. În aceste state, unele cercuri ce derulează astfel de activităţi acumulează un potenţial de putere atât de consistent, încât au ajuns să ţintească (şi chiar să reuşească uneori) accesul în medii decizionale şi structuri cu atribuţii de control (financiar şi vamal), ca şi din sistemul bancar; • s-au menţinut tendinţele de diversificare şi perfecţionare a metodelor şi mijloacelor adoptate în acest gen de operaţiuni, autorii lor urmărind, cu consecvenţă, agregarea grupurilor infracţionale în structuri organizate, transnaţionale; • caracteristice ultimei perioade sunt accentuarea tendinţei de integrare a grupărilor criminale româneşti pe principii tipic mafiote şi de coagulare pe criterii etnice a organizaţiilor similare alogene ce operează în ţara noastră, între care se remarcă, prin agresivitate şi periculozitate, reţelele arabe, chineze şi cele constituite din indivizi proveniţi din spaţiul Comunităţii Statelor Independente. 7 Problematica specifică economiei subterane şi criminalităţii economice organizate a făcut obiectul informării factorilor abilitaţi legal să intervină pentru eradicarea premiselor de risc şi vulnerabilităţilor specifice, cărora le au fost adresate, în perioada de referinţă, 84 documente care semnalau probleme cu reale implicaţii asupra siguranţei naţionale. De asemenea, informaţiile obţinute au fost valorificate şi în cadrul cooperării, în 52 sinteze operative şi note speciale care au fost adresate Consiliului Suprem de Apărare a Tării, Ministerului Public, Ministerului de Interne, Ministerului Finanţelor. b) Acţiuni ale unor grupări aderente la curente ideatice extremiste Activităţile grupărilor aderente la idei politice extremiste s-au înscris, în general, pe coordonatele anterior evidenţiate, concluzia generală care se desprinde din evaluarea datelor obţinute în perioada de referinţă fiind aceea că persistenţa precarităţii structurale şi audienţa redusă a respectivelor grupări nu le conferă un grad substanţial de periculozitate directă şi imediată pentru siguranţa naţională. Am avut, însă, în atenţie, riscurile generate de impactul asupra unor categorii sociale vizate, precum şi specularea propagandistică a activităţii acestora de către cercuri preocupate de blocarea materializării intereselor externe ale României. În planul acţiunilor nucleelor care vehiculează idei din sfera extremismului de dreapta au continuat demersurile vizând apropierea momentului reclădirii unei structuri la scară naţională, asemănătoare "Gărzii de Fier", în perspectiva accederii acesteia pe scena politică. În prezent, activităţi în sfera extremismului de dreapta sunt promovate - de regulă, într-o formă disimulată - de către 28 de organizaţii, asociaţii ori diverse nuclee clandestine, existând premise ca numărul acestora să crească la 29- 30 înainte de sfârşitul anului în curs. În acest moment, există nu mai puţin de 12 fundaţii şi asociaţii constituite de adepţi ai legionarismului, dintre care unele fac în mod deschis apologia violenţei şi crimei politice. Deşi au avut o amploare redusă, îndeosebi din cauza audienţei modeste, au continuat să reţină atenţia evoluţiile grupărilor orientate către extrema stângă, îndeosebi cele destinate structurării unor organizaţii mai puternice în teritoriu. La sfârşitul perioadei analizate, funcţionau 9 fundaţii şi asociaţii care desfăşoară activităţi de această factură.