raport activitate 1999.pdf

După o lungă perioadă de stagnare, în decursul căreia filonul ideologic principal al acestor grupări a fost de natură involuţionistă - ipotetica reîntoarcere la "statul socialist multilateral dezvoltat" - asistăm, în prezent, la reorientări, cel mai adesea marcate de radicalism. Acest aspect a devenit evident în cursul recentelor ostilităţi din Kosovo, diferite grupări de această sorginte angajându-se în acţiuni propagandistice deschise anti-N.A.T.O.. Principala preocupare a nucleelor respective rămâne circumscrisă încercărilor de organizare şi legalizare a unor formaţiuni care se doresc continuatoare ale fostului Partid Comunist Român, în scopul reapariţiei pe scena publică. Deoarece mijloacele materiale de care dispun grupările în cauză sunt modeste, liderii lor au continuat demersurile pentru a obţine finanţare din străinătate. Tot în perioada de referinţă, s-au semnalat manifestări deschise de factură troţkistă, dublate de încercări de infiltrare şi radicalizare a mişcării sindicale, efectuate la iniţiativa unor activişti din străinătate. Precizăm că omisiunile din textul prezentului Raport, privind nume de persoane şi de grupuri adepte ale unor ideologii extremiste, sunt intenţionate, pornind de la hotărârea de a nu le acorda o importanţă mai mare decât li se poate atribui în mod obiectiv, fiind dovedit faptul că unii dintre lideri au manifestări de exhibiţionism politic. Pe fondul unor influenţe externe, au luat amploare activităţile anumitor grupări ce avansează proiecte promotoare ale depersonalizării, desocializării, anomiei sociale şi chiar ale manifestărilor anarhice, violente, cu repercusiuni în planul siguranţei naţionale şi impact mai ales în rândurile tinerilor. Liderii acestor grupări nu ezită să-şi îndoctrineze adepţii cu idei subversive, cum ar fi "caracterul satanic" al instituţiilor statului de drept sau pretinsa implicare a clasei politice într-o "conspiraţie împotriva poporului român". Numărul grupărilor de acest gen, concentrate în special în mediul urban, a ajuns la 450. În unele cazuri, se semnalează şi propensiunea spre ripostă violentă a adepţilor acestora la orice încercare de "perturbare" a modului de viaţă pentru care au optat. In acest sens, continuă să se remarce grupările aderente la curentul satanist. 8 Mai ales după conflictul din Kosovo, entităţi externe interesate au acţionat, cu intensitate crescândă, în vederea influenţării în plan psihosocial şi manevrării anumitor categorii de populaţie în sensuri contrare intereselor naţionale. Cu sprijinul unor autohtoni, aflaţi sub influenţa acestora, promovează teze şi proiecte ce au ca scop ştirbirea autorităţii statale. Asemenea demersuri vizează generarea unor curente de opinie cu tentă autonomist- separatistă. Reţin atenţia, sub aceste aspecte, acţiunile desfăşurate - sub diverse acoperiri (iar, în ultima perioadă, din ce în ce mai deschis) - atât în străinătate, cât şi pe teritoriul nostru naţional ce evidenţiază: • preocupări ale unor organizaţii radicale şi chiar servicii speciale străine de a constitui şi activa grupuri de extremişti, structurate pe criterii etnice, ideologice şi religioase, din regiuni ale ţării noastre; • iniţierea unor diversiuni de către elemente provocatoare care, pentru a-şi satisface interesele, încearcă - speculând anumite nemulţumiri sociale - să tulbure climatul de înţelegere interetnică. Considerăm, însă, că exagerarea potenţialului de pericol al unor manifestări de genul celor menţionate, datorată necunoaşterii pe fond a evoluţiilor în problemă ori veleitarismului, poate aduce deservicii efortului de menţinere a echilibrului climatului social. Intervenţia preventivă s-a realizat, în toate cazurile, în conformitate cu normele în vigoare, prin informarea factorilor de decizie competenţi a dispune înlăturarea unor situaţii, cauze sau împrejurări din care pot rezulta ameninţări la adresa siguranţei naţionale, fiind promovate peste 700 de informări. Eficienţa acţiunilor preventive este grevată de unele lacune ale cadrului legislativ, care fac dificilă, spre exemplu, curmarea activităţilor ilegale, extremiste - în unele cazuri chiar subversive, anticonstituţionale - desfăşurate de unele entităţi non-profit de tipul fundaţiilor, asociaţiilor etc.. Se impune să facem o menţiune specială şi anume aceea că, fiind străine mediului social românesc, manifestările extremiste, indiferent de sorginte, nu au găsit ecou la nivelul marii majorităţi a populaţiei, care respinge astfel de abordări. c) Acţiuni ale unor grupări din România ce aparţin de organizaţii cu activităţi din sfera terorismului ori asociate acestuia Tratarea acestui capitol necesită următoarele precizări: • România nu se înregistrează cu problematică teroristă autohtonă; • Serviciul Român de Informaţii a beneficiat constant de sprijin din partea populaţiei pentru identificarea oricăror activităţi care ar fi putut intra sub incidenţa fenomenului. Pentru ţara noastră, pericolul indus de prezenţa, pe teritoriul naţional, a unor elemente ale grupărilor teroriste străine cunoscute ca atare derivă din acţiunile - unele la vedere, altele pe deplin conspirate - desfăşurate de acestea, în scopul materializării obiectivelor generale ale organizaţiilor din care fac parte. S-a evidenţiat, astfel, prezenţa din ce în ce mai numeroasă şi intensificarea activităţilor desfăşurate de membri şi simpatizanţi ai "Partidului Muncitorilor din Kurdistan" (P.K.K.).Dintre acţiunile militanţilor kurzi, au fost puse în evidenţă: strângerea de fonduri, prin activităţi economice legale şi ilegale (incluzând contrabanda, evaziunea fiscală, spălarea banilor murdari) şi repatrierea ilegală a acestora, prin strângerea de "cotizaţii" ori prin perceperea "taxelor de protecţie", atât de la kurzi, cât şi de la etnici turci; coordonarea emigrării unor congeneri (pe filiere ilegale ce tranzitează România) către statele din spaţiul Schengen; traficarea ilegală a valutei şi drogurilor. Au fost monitorizate, cu precădere, orice atitudini care ar fi putut constitui preparative pentru comiterea unor acte teroriste, până în prezent reuşind să menţinem situaţia sub control. Un aspect în cazuistica din problemă îl constituie relaţiile stabilite între P.K.K. şi unele structuri mafiote străine ce activează în România, având ca obiectiv expatrierea unor fonduri în beneficiul organizaţiei kurde. Impulsionată de evenimentele legate de capturarea şi condamnarea liderului Abdullah Ocalan, activitatea propagandistică a ramurii din România a P.K.K. a cunoscut o evoluţie în ascensiune. Unele manifestări publice din această categorie puteau degenera în violenţe, dacă autorităţile române nu ar fi acţionat de o manieră adecvată. 9 În ceea ce-l priveşte, Serviciul Român de Informaţii a furnizat factorilor în drept informaţii care au făcut posibilă prevenirea unor evoluţii similare cu cele înregistrate în alte state europene. Factori de risc suplimentari în această problematică, pe care instituţia noastră i-a avut în vedere, derivă din următoarele realităţi: • apariţia în România, prin simetrie, a unor formaţiuni care acţionează pentru contracararea activităţilor desfăşurate de kurzi, mijloacele folosite mergând de la culegerea de informaţii până la suprimarea fizică a membrilor structurilor inamice; • constituirea la nivel european a unei "alianţe de luptă kurdo-turce", formată din 8 organizaţii teroriste turce şi kurde cu orientări de extremă stânga, denumită Forţele Revoluţionare Unite, ceea ce a determinat intensificarea ofensivei armate a respectivelor organizaţii "împotriva guvernului turc şi a statelor membre N.A.T.O.", în scopul "instaurării unei dictaturi a proletariatului". În ceea ce priveşte structurile din ţara noastră ale organizaţiilor teroriste palestiniene, riscurile potenţiale pe care le- am avut în atenţie constau în posibilele răspunsuri violente la dinamica evoluţiilor din Orientul Mijlociu, dat fiind faptul că în România sunt încă prezente elemente ale acelor organizaţii disidente, ce se opun procesului de pace arabo-israelian, printre care: 1. Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (F.P.E.P.), 2. Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei (F.D.E.P.), 3. Al Fatah - Consiliul Revoluţionar, 4. Al Fatah - Mişcarea de corecţie 5. Al Saika - Avangarda Războiului de Eliberare Populară, 6. Frontul de Eliberare a Palestinei (F.E.P.). Ne preocupă în egală măsură tendinţa de reorganizare a nucleelor "Al-Fatah", precum şi acţiunile disidenţei palestiniene ce vizează punerea în operă, împreună cu nucleul "Hamas", a unui "plan comun de cooperare", menit să ajute la rezolvarea problemei integrării poporului palestinian "în graniţele vechii Palestine". S-au detectat şi intenţii de creare, în ţara noastră, a unor puncte de sprijin sau baze operative sub acoperirea unor societăţi comerciale care, în conjuncturi favorabile, să poată fi folosite pentru materializarea unor planuri de acţiuni teroriste. Factori de risc pentru siguranţa naţională derivă şi din consolidarea continuă pe teritoriul ţării noastre a structurilor unor organizaţii teroriste de sorginte fundamentalist-islamică - cum sunt "Fraţii Musulmani", "Hezbollah", "Hamas" ş.a. - care desfăşoară activităţi specifice, îndeosebi: culegere de date despre posibile ţinte de pe teritoriul României, dar şi despre oportunităţi de derulare a unor activităţi ilegale; consolidarea financiar-logistică a nucleelor proprii; găzduirea unor comandouri şi sprijinirea lor în tranzitul către diverse destinaţii ş.a., inclusiv sub acoperirea de fundaţii, ligi sau asociaţii islamice. Informaţiile obţinute evidenţiază faptul că activităţile structurilor aparţinând unor organizaţii fundamentalist-islamice în ţara noastră se bazează pe o strategie complexă, emisă de Consiliul Islamic pentru Europa de Est, care a elaborat un program comun pentru ţările balcanice, inclusiv pentru România. O noutate, în această problematică, este apariţia unei noi organizaţii fundamentaliste algeriene, disidentă din "Grupul Islamic Armat", intitulată "Grupul Salafist pentru Apel şi Luptă", alcătuită din elemente mult mai radicale, informaţiile existente relevând intenţia de constituire şi în România a unor astfel de structuri. Serviciul Român de Informaţii va continua să monitorizeze acţiunile structurilor amintite mai sus, ţinând cont şi de faptul că existenţa lor se constituie în factori de risc pe această linie, putând surveni interferenţe ulterioare între preocupările unor elemente autohtone cu orientări extremiste şi, respectiv, activităţile unor grupări din ţara noastră ale organizaţiilor străine din sfera criminalităţii organizate, dintre care unele sunt cu certitudine asociate terorismului. O dimensiune aparte a activităţii antiteroriste, destinată îndeosebi prevenirii producerii de atentate la adresa reprezentanţilor unor state vizate, lovirii intereselor acestora ori a unor obiective româneşti şi străine din domeniul aviaţiei civile, o reprezintă activitatea de protecţie specializată. 10 In legătură cu acest aspect, se impune precizarea că, de buna funcţionare a structurii de protecţie antiteroristă, depinde într-o mare măsură modul în care autorităţile străine evaluează gradul de asigurare a securităţii activităţilor proprii derulate în România de reprezentanţele diplomatice, economice ori de altă natură. Estimând corect importanţa domeniului, Brigada Antiteroristă a elaborat o strategie de modernizare a acestuia - similară celor operaţionalizate de state cu tradiţie în materie -, cu accent pe creşterea ponderii mijloacelor tehnice performante, aliniată la standarde, a activităţii specifice, ceea ce justifică şi un efort financiar suplimentar. Poziţionarea geografică a României şi unele vulnerabilităţi interne (în special cele care se manifestă în paza şi supravegherea frontierei de stat, ca şi cea constituită de cuplarea - anterior evidenţiată - între nucleele crimei organizate autohtone şi organizaţii străine de această factură) se constituie în factori favorizanţi şi pentru conturarea altor ameninţări transfrontaliere. Dintre acestea, sunt de evidenţiat posibilităţile de tranzitare ori chiar stocare pe teritoriul naţional a unor substanţe, produse şi tehnologii supuse controlului internaţional strict, printre care se numără cele destinate fabricării armelor nucleare, chimice ori biologice. Cu toate că fenomenul este încă, în România, într-o fază incipientă, S.R.I. a acţionat cu fermitate, actualizându-şi, pe de o parte, concepţia de muncă şi abordând cu atenţie procedurile de investigare informativă specializată pe aceste linii, iar pe de altă parte dezvoltând în mod corespunzător relaţiile de colaborare cu structuri similare din statele partenere. În acest fel, instituţia a fost în măsură să identifice din timp riscurile specifice domeniului care, dacă s-ar fi concretizat, ar fi putut afecta siguranţa naţională nu doar direct, prin pericolele la care ar fi expuse populaţia şi obiectivele româneşti, ci şi indirect, prin alterarea relaţiilor externe pe spaţii de interes strategic pentru România. Dincolo de măsurile specifice luate de Serviciul Român de Informaţii în prevenirea ori combaterea manifestărilor autohtone ale vectorilor ameninţărilor transfrontaliere - la cele de mai sus adăugându-se elaborarea şi înaintarea factorilor în drept a 112 documente de informare -, instituţia noastră a contribuit şi în plan internaţional la combaterea terorismului şi criminalităţii organizate transnaţionale asociate acestuia, în special pe coordonatele traficului ilegal de tehnologii, materiale şi dispozitive utilizabile în realizarea armelor de distrugere în masă sau convenţionale. S-a acţionat atât pe linia unei susţinute cooperări cu structuri omologe din state partenere, cât şi prin materializarea preocupărilor de natură normativ-conceptuală în materie. Ilustrativă, în acest ultim sens, este participarea, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, la elaborarea, în cadrul unei Comisii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a proiectului de Convenţie Internaţională pentru combaterea terorismului nuclear. d) Pirateria informatică Pe fondul tendinţelor actuale, tot mai pregnante, de dezvoltare la scară globală a societăţii informaţionale, care antrenează perspectiva extinderii semnificative a reţelelor şi serviciilor informatice în instituţii ale statului român şi în alte locuri în care se cumulează date secrete ori nedestinate publicităţii, ne-am confruntat cu amplificarea riscurilor generate de menţinerea unei slabe capacităţi de reacţie la agresiunile de natură informatică. Un factor de risc pentru siguranţa datelor şi informaţiilor secrete vehiculate şi stocate de instituţiile de interes naţional este reprezentat, cu precădere, de vizibila accentuare a preocupărilor pentru accesarea neautorizată a bazelor de date - îndeosebi din domeniul economico financiar - de către persoane ori grupuri de interese, ceea ce ar putea avea ca rezultate culegerea şi transmiterea de informaţii secrete, modificarea acestora sau, respectiv, distrugerea lor prin generarea şi difuzarea de viruşi informatici. În acest context, S.R.I. îşi exprimă speranţa că printre noile priorităţi ale procesului normativ se va număra şi adoptarea cât mai urgentă a unui pachet unitar de legi şi norme tehnice care să asigure reglementarea domeniului informatic (după modelul ţărilor avansate în această privinţă) de o manieră care să limiteze posibilităţile manipulării vicioase a informaţiilor stocate şi transmise prin reţelele informatizate. Nu putem aborda problematica în domeniu fără să facem referire la faptul că, deşi există un program naţional în acest sens, se menţin disfuncţii în funcţionarea structurilor cu atribuţii în domeniul informatic, neatingerea într-un timp rezonabil a parametrilor de performanţă preconizaţi putând genera efecte contrare dezideratului de integrare europeană. 11 Vulnerabilităţile sistemelor informatice şi de telecomunicaţii au constituit obiectul a 32 documente de informare. I.4.Preocupări străine divergente intereselor strategice ale României Pe fundalul unor evoluţii interne, dintre care cele mai relevante au fost abordate în cele de mai sus, în perioada de referinţă au impus o atenţie deosebită - date fiind dinamica fără precedent, în raport cu ultimii ani, ca şi posibilele semnificaţii şi implicaţii în plan strategic - acţiunile susţinute şi coerente ale unor entităţi străine ce vizează detectarea, studierea atentă sau chiar exacerbarea şi exploatarea unor vulnerabilităţi interne de ordin politic, economic, psiho-social, militar, precum şi afectarea poziţiei internaţionale a statului nostru. Mutaţiile în plan geopolitic intervenite în ultimul an în sud estul Europei, care au antrenat atât centri de putere de anvergură mondială, cât şi state situate în vecinătatea României - cele mai semnificative fiind escaladarea crizei din Kosovo şi evoluţiile post conflict cu relevanţă pentru configuraţia viitoare a regiunii -, au dinamizat unele acţiuni, stări de fapt şi fenomene (înregistrate, practic, pe toate liniile de muncă din S.R.I.) ce pot genera ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Aspectele cele mai diverse privind impactul (produs deja sau probabil) asupra României al evoluţiilor de pe spaţiul ex-iugoslav au fost surprinse în 247 documente de informare, dintre care unele cu un pronunţat caracter analitic, care au anticipat mutaţii şi tendinţe purtătoare de risc ale fenomenelor generate sau antrenate de respectivele evoluţii. În acest plan, s au înregistrat acţiuni ce co