raport activitate 2000.pdf

n concursuri la care - în conformitate cu noile reglementări - au participat minimum 2-3 candidaţi, înscrişi în urma publicităţii obligatorii, la scara tuturor structurilor de profil din instituţie; • adaptarea, prin perfecţionări succesive, a procesului de pregătire şi perfecţionare profesională la mutaţiile înregistrate de situaţia operativă. Acest obiectiv a impus derularea consecventă a unor demersuri, subordonate - şi pe această dimensiune - unui set de noi reglementări, concordante cu o viziune strategică unitară în domeniu, care instituie obligativitatea parcurgerii în mod ascendent, de către ofiţerii şi subofiţerii Serviciului, a unor paliere de instruire, organizate astfel încât să asigure, concomitent, aprofundarea cunoştinţelor şi specializarea în domeniul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. In privinţa eforturilor depuse, în perioada iulie 1999 - decembrie 2000, în planul pregătirii personalului, sunt ilustrative următoarele aspecte: 12  • organizarea unui număr de 72 cursuri (26 de iniţiere şi 46 de perfecţionare), în care au fost cuprinse peste 2.000 de cadre; • gestionarea problemelor legate de completarea studiilor prin urmarea cursurilor unor instituţii de învăţământ superior de către 598 cadre militare şi salariaţi civili din unităţile S.R.I.. De remarcat că, în acelaşi interval, au absolvit sau urmează cursurile celei de-a doua facultăţi un număr de 166 ofiţeri. Astăzi, 37 cadre militare şi salariaţi civili deţin titlul de doctor în ştiinţe, iar 135 sunt doctoranzi. Semnificativ poate fi, în context, ca dovadă a calităţii demersului de formare profesională din S.R.I., faptul că principala structură de învăţământ din sistem - Institutul Naţional de Informaţii - a fost transformată, prin Hotărâre a Guvernului, în Academie, iar analizele derulate asupra prestaţiei acesteia la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Consiliului Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică au fundamentat acreditarea, încă din 1998, a Facultăţii de Psihosociologie şi reînnoirea autorizării Facultăţii de Ştiinţe ale Comunicării. Aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără un cert câştig într-un plan esenţial pentru procesul intern de formare/specializare/perfecţionare profesională, şi anume creşterea sensibilă, în perioada de referinţă, a calităţii corpului profesoral din Academia Naţională de Informaţii, precum şi din centrele de pregătire ale S.R.I.. Este de reţinut, în acest context, că, la data de 31.12.2000, media de vârstă a personalului S.R.I. era de sub 37 de ani, ponderea celor încadraţi în structurile informative după 1990 ridicându-se la circa 84%. In concluzie, se poate aprecia că, în acest moment, Serviciul Român de Informaţii dispune de un corp de profesionişti pe deplin apt să-şi îndeplinească misiunile încredinţate pe fiecare dintre profilele de activitate specifice instituţiei. Dimensiunea financiar-logistică Procesul de reformă structurală a întregului Serviciu, aflat în derulare, a inclus şi activitatea desfăşurată pe linie de asigurare logistică. Schimbările de fond în cadrul S.R.I., menite să permită o permanentă adaptare a instituţiei la evoluţiile dinamice înregistrate, în ultimii ani, de societatea românească nu ar fi fost posibil de realizat fără asigurarea necesarului de bunuri materiale şi servicii indispensabile unităţilor informativ-operative, chiar şi în condiţiile restricţiilor impuse de austeritatea bugetară. In condiţiile date, pentru conducerea Serviciului Român de Informaţii, optimizarea componentei logistice a activităţii instituţiei a reprezentat, în perioada supusă analizei, una dintre cele mai constante priorităţi. Dincolo de preocupările evidenţiate cu prilejul altor momente de bilanţ, este de subliniat că, la sfârşitul anului 1999, a fost reglementată - prin Ordin al Directorului Serviciului Român de Informaţii - activitatea Comandamentului Financiar - Logistic, prin care, într-o viziune unitară, s-au reformulat atribuţiile respectivei structuri. Ca urmare a aplicării consecvente a acestor măsuri, au fost obţinute rezultate notabile în domeniu, între care şi descărcările de gestiune din partea Curţii de Conturi pentru anii 1998 şi 1999, realizate în 1999 şi, respectiv, 2000. Lucrările de investiţii demarate, având ca obiectiv realizarea de spaţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, pentru desfăşurarea corespunzătoare a pregătirii profesionale şi militare, asigurarea spaţiilor tehnice şi de depozitare necesare au continuat într-un ritm satisfăcător, deşi nu s-a reuşit satisfacerea tuturor exigenţelor impuse de natura activităţii structurilor interne. In anul 1999 au fost finalizate două noi obiective care asigură condiţii superioare de pregătire pentru cadrele operative dintr-o mare unitate a Serviciului. Sunt finalizate sau în curs de finalizare noi lucrări de construcţii/refacere/extindere la alte 5 obiective din Bucureşti, în cadrul unui program menit să asigure sedii adecvate pentru toate unităţile centrale ale S.R.I.. Printre reuşite se numără, de asemenea, finalizarea unor obiective şi achiziţionarea de imobile destinate sediilor unor unităţi teritoriale. 13 Si dotările tehnico-materiale au constituit un subiect de preocupare susţinută pentru factorii responsabili, achiziţiile fiind orientate într-o viziune concordantă cu evoluţiile actuale din contextul operaţional. Spre ilustrare, menţionăm că dotarea Brigăzii Antiteroriste cu armament ultramodern şi echipamente complexe de intervenţie AT, cu aparatură şi mijloace de control antiterorist-antideturnare şi cu mijloace de transport (terestru şi aerian) a cunoscut o dinamică extrem de susţinută. In scopul suplinirii nivelului redus al fondurilor alocate, s-a încercat prin eforturi proprii (derularea unor programe de cercetare-dezvoltare) identificarea şi punerea în aplicare a unor soluţii de modernizare şi realizare de produse competitive, interoperabile la nivel naţional şi internaţional. Demersurile în plan logistic au vizat, totodată, finalizarea sau achiziţionarea unor imobile cu destinaţia "spaţii de cazare" (locuinţe de serviciu şi cămine de garnizoană). Au fost finalizate lucrări de investiţii la imobile totalizând 259 locuinţe, la care se adaugă 44 aflate în curs de finalizare. In anii 1999 şi 2000, un număr de alte 172 apartamente (locuinţe şi spaţii în cămine) au fost achiziţionate de pe piaţă. Cu toate eforturile depuse, în condiţiile ritmului de împrospătare a personalului Serviciului Român de Informaţii cu specialişti şi cadre tinere, insuficienţa fondurilor destinate achiziţionării de locuinţe de serviciu nu a permis satisfacerea necesităţilor de această natură ale personalului, astfel încât, în prezent, numărul de solicitări de asigurare a condiţiilor de locuit nesoluţionate continuă să oscileze în jurul cifrei de 1.000. 2.3. Orientări în plan relaţional Începând cu conducerea instituţiei, întregul efectiv al S.R.I. s-a dovedit, şi în perioada de referinţă, conştient de faptul că Serviciul nu este nicidecum o entitate izolată, cu funcţionare autarhică, ci o componentă a mecanismului instituţional specific unui stat de drept şi, în acelaşi timp, o structură cu adânci rădăcini în societatea pe care o serveşte şi din care, totodată, îşi extrage motivaţia şi energiile. In consecinţă, personalul S.R.I. şi-a asumat şi a respectat, fără excepţie, obligaţiile ce derivă din regulile de relaţionare cu alte structuri ale statului şi cu societatea civilă. Mai mult decât atât, S.R.I. - ferm ataşat orientărilor strategice de politică externă a României - a contribuit, în limita competenţelor legale, la consolidarea raporturilor statului român cu spaţiile de interes major, printr-o intensă şi fructuoasă relaţionare. Controlul civil In perioada analizată, raporturile instituţiei noastre cu Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I. s-au consolidat. Serviciul a furnizat cu promptitudine şi transparenţă toate datele necesare Comisiei pentru a-şi îndeplini atribuţiile legale. In acest sens, au fost transmise răspunsuri la circa 120 de solicitări scrise, oferindu-se, totodată, toate explicaţiile necesare clarificării, cu operativitate, a unor probleme curente aflate în atenţia Comisiei. Sunt de evidenţiat, în acest context, şi: • ampla acţiune de examinare, de către structura parlamentară abilitată, a sistemului de acte normative cu caracter intern, sub aspectul concordanţei cu legislaţia în vigoare, la finalul căreia nu s-au constatat inconsecvenţe pe linia respectării legii; • rezultatele controalelor inopinate derulate atât de membrii Comisiei, cât şi de conducerea S.R.I., în unităţile informativ-operative, în vederea examinării modului în care măsurile specifice care presupun îngrădirea exercitării unor drepturi constituţionale au respectat prevederile legale în materie. Controalele au demonstrat că toate aceste măsuri au fost dispuse numai cu aprobarea Parchetului şi în baza unor indicii substanţiale că subiecţii acestora derulau acţiuni generatoare de riscuri la adresa siguranţei naţionale; • concluziile controalelor complexe, cu caracter permanent, derulate de Comisia parlamentară în ceea ce priveşte achiziţiile directe şi licitaţiile organizate de S.R.I., care au evidenţiat modul corect în care au fost gestionate fondurile instituţiei destinate aprovizionării curente şi investiţiilor. 14 Comisia parlamentară s-a implicat activ şi în verificarea modului în care sunt organizate accesul, consultarea şi protecţia fondurilor arhivistice existente în Arhiva Centrală a S.R.I., precum şi în arhivele unităţilor teritoriale, fiind interesată în realizarea premiselor corectei aplicări a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. In acest plan, au fost atestate, în urma unei serii de controale tematice derulate de-a lungul întregului interval de referinţă, respectarea unui ansamblu de norme interne şi instituirea unor măsuri organizatorice care s-au dovedit pe deplin eficiente în asigurarea unui acces strict la fondurile arhivistice aflate în custodia S.R.I.. Membrii Comisiei parlamentare au folosit, ori de câte ori a fost cazul, oportunitatea de a lua contact direct cu realităţile instituţiei, făcând vizite în unităţi centrale şi teritoriale ale S.R.I. şi participând la şedinţele de analiză- bilanţ a activităţii acestor structuri. De asemenea, au fost urmărite îndeaproape evoluţiile pe linia modernizării procesului de formare şi perfecţionare a cadrelor. Reţinem, ca pe o practică de reciprocă utilitate, audierea, cu diverse prilejuri, de către membrii Comisiei, a directorului S.R.I. şi a adjuncţilor săi, a şefilor unor unităţi centrale şi teritoriale, din care s-au desprins concluzii valoroase. In context, este de amintit faptul că membrii Comisiei au avut prilejul să constate, fără dubiu, parametrii exacţi ai activităţii derulate de Serviciul Român de Informaţii în vederea prevenirii unor situaţii de criză pe teritoriul nostru naţional şi, ulterior declanşării acestora, pentru combaterea posibilelor evoluţii periculoase angrenate. Serviciul Român de Informaţii a prezentat Parlamentului rapoarte de activitate ce acoperă perioada mai 1997 - iunie 1999, documente care au fost dezbătute în februarie 2000. Pentru întregirea unei imagini corecte asupra modului în care instituţia s-a raportat la forul legiuitor al ţării, este de amintit şi faptul că, de la preluarea mandatului, directorului S.R.I. i-au fost adresate, de către parlamentari, 52 de întrebări şi interpelări, la care s-au dat, în termenele prevăzute de regulamentele celor două Camere, răspunsuri documentate, menite să clarifice problemele puse în discuţie. La acest punct, este de amintit şi faptul că Serviciul nostru a pus la dispoziţia Comisiei de control şi altor Comisii parlamentare legi şi alte acte normative în vigoare în diverse state cu tradiţie democratică, pentru documentarea membrilor acestora în vederea îmbunătăţirii cadrului legal intern în domeniul siguranţei naţionale. Raporturile cu C.S.A.T. Pe această coordonată, este de evidenţiat că, începând din toamna anului 1997, relansarea procesului de adaptare a structurilor organizatorice ale S.R.I. la sarcinile tot mai complexe pe care instituţia noastră trebuie să le îndeplinească s-a realizat - aşa cum este firesc - cu sprijinul şi sub coordonarea nemijlocită a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Astfel, au fost propuse şi s-au aprobat de către C.S.A.T. noul Regulament de funcţionare al Serviciului, precum şi măsurile avute în vedere de conducerea S.R.I. privind reorganizarea unor unităţi centrale, respectiv dezvoltarea ori înfiinţarea unor noi unităţi, sub imperativul cuprinderii corespunzătoare a volumului în creştere al problematicii din anumite domenii ale activităţii specifice. In perioada de referinţă, C.S.A.T. a comunicat S.R.I. 77 dintre hotărârile sale prin care, pe lângă măsurile sus- menţionate, au aprobat propunerile vizând: direcţiile de activitate ale S.R.I.; bugetele anuale şi cheltuielile operative; relaţiile cu structuri similare din alte state; verificări în arhiva Securităţii etc.. In conformitate cu planurile anuale de activitate ale C.S.A.T., în intervalul de referinţă S.R.I. a înaintat, spre dezbatere, 73 de materiale (rapoarte, analize, informări) ce au vizat problematica de actualitate a siguranţei naţionale şi care au fost necesare pentru fundamentarea unor decizii importante adoptate la nivelul Consiliului. De asemenea, S.R.I. a informat C.S.A.T., prin rapoarte periodice, în legătură cu modul în care instituţia îşi îndeplineşte misiunile, atât cele care-i revin direct, cât şi cele executate în cooperare. 15 Relaţiile cu alte instituţii ale statului Relaţiile stabilite între S.R.I. şi celelalte componente ale sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională evidenţiază, ca pozitivă, disponibilitatea manifestată de toate instituţiile statului, în cooperarea destinată gestionării unor situaţii de criză apărute, mai ales în ultima perioadă, atât în plan intern, cât şi în exteriorul graniţelor. S.R.I. a manifestat permanent iniţiativă şi disponibilitate în cooperarea, pe probleme de interes comun, cu celelalte structuri din sistemul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi cu alte instituţii ale statului. Pentru o mai precisă definire a cadrului de acţiune, multe dintre raporturile de cooperare cu caracter de continuitate au fost reglementate prin protocoale ce şi-au demonstrat eficienţa în practică. In acelaşi sens, s-a colaborat la elaborarea, definitivarea şi avizarea a peste 100 de proiecte de acte normative (legi, hotărâri ale Guvernului, ordonanţe de urgenţă ale Guvernului), precum şi a unor proiecte de acorduri internaţionale. S.R.I. a demonstrat deschidere şi consecvenţă în dorinţa de a continua şi adânci cooperarea şi cu celelalte instituţii ale statului. Această atitudine este consonantă cu realitatea că, dată fiind preocuparea sa constantă şi datoria de a analiza consecvent şi cu maximă acuitate mutaţiile din contextul operaţional, Serviciul Român de Informaţii a conştientizat mai acut imperativele subsumate unui adevăr de necontestat: responsabilitatea pentru bunul mers al ţării revine ansamblului autorităţilor publice, în condiţiile în care siguranţa naţională nu poate fi protejată eficient prin demersuri individuale, inevitabil fragmentare şi lacunare, ci prin cooperarea continuă şi substanţială a tuturor structurilor abilitate. Relaţionarea externă In virtutea competenţelor sale legale şi în conformitate cu direcţiile politicii externe promovate de statul român, S.R.I. a deschis şi susţine relaţii de cooperare cu instituţii similare din străinătate, respectând prevederile Legii nr.14/1992 şi hotărârile adoptate la nivelul C.S.A.T.. Obiectivul principal al politicii de relaţii externe, promovat de conducerea Serviciului, vizează protejarea siguranţei naţionale a României inclusiv prin implicarea activă în crearea şi menţinerea unui climat de securitate regională şi global-europeană. Analiza diacronică a activităţilor pe coordonata relaţionării atestă, indubitabil, o dinamică ascendentă, marcând dezvoltări pe toate palierele, mai ales din 1999. Progresiv, s-au dezvoltat, pe baza principiului beneficiului reciproc, relaţiile cu serviciile secrete din unele ţări vecine şi din regiune (pe baze bi - sau trilaterale), cu cele din spaţiul euro-atlantic, precum şi din alte zone ale lumii de interes pentru România. Totodată, s-au pus bazele şi, ulterior, s-au dezvoltat relaţii cu organisme internaţionale angajate în combaterea ameninţărilor nonmilitare transfrontaliere. In domeniile devenite deja "clasice" în cooperare - respectiv combaterea terorismului, a criminalităţii organizate şi a proliferării armelor de distrugere în masă -, parteneriatul în care este angrenat S.R.I. prezintă un trend continuu ascendent. In acest context, este de evidenţiat certitudinea că, în baza prestaţiei structurilor şi cadrelor specializate ale S