raport activitate 2000.pdf

.R.I. în cooperarea externă pe profil (ce a cunoscut, în perioada de referinţă, o dinamică deosebită, atât în ceea ce priveşte numărul de acţiuni, cât şi complexitatea problemelor operative lucrate în colaborare cu diverşi parteneri străini), România - care nu se confruntă şi nici nu "exportă" astfel de manifestări de o mare gravitate - este percepută, totuşi, ca un stat deosebit de interesat şi activ în combaterea ameninţărilor transfrontaliere majore. Un accent deosebit a fost pus pe acumularea de expertiză din partea unor servicii de siguranţă naţională din ţări cu tradiţie democratică, privind noi tipuri de ameninţări generate de fenomenele de criminalitate în domeniul informatic, problematică în care Serviciul nostru are, deocamdată, o experienţă redusă. Menţiuni aparte se impun, însă - dată fiind consistenţa implicării profesionale a Serviciului - pentru acţiunile de relaţionare externă legate direct şi explicit de contribuţia specifică a S.R.I. la materializarea obiectivelor strategice naţionale de integrare europeană şi euro-atlantică. 16 In acest sens, sunt de evidenţiat următoarele aspecte: • în perioada analizată, relaţia S.R.I. cu Oficiul de Securitate al N.A.T.O. (N.O.S.) a atins parametrii unui parteneriat structurat şi intensificat. S-a realizat un nivel avansat de relaţionare, în care consultanţa experţilor N.O.S. s-a permanentizat şi acoperă toate domeniile specifice standardelor de securitate N.A.T.O.: cadrul legal în domeniul securităţii, securitatea personalului, securitatea fizică, securitatea industrială şi INFOSEC; • în acelaşi timp, problematica securităţii N.A.T.O. a devenit o constantă a relaţiilor bilaterale cu serviciile partenere din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din ţările admise în primul val al extinderii Alianţei; • pe dimensiunea Programului Naţional de Aderare (N.A.P.), S.R.I. s-a afirmat în această relaţie ca titular de facto al Capitolului IV - Probleme de Securitate - iar, pe de altă parte, a participat la dezbaterea şi elaborarea celorlalte patru capitole ale Programului; • în această calitate (de coordonator al Capitolului IV), S.R.I. a contribuit esenţial la înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Securitate, care a marcat îndeplinirea unui obiectiv de primă importanţă al acestui capitol, pentru anul 2000. Delegaţia N.O.S., care a efectuat o vizită în România în luna octombrie 2000, a ţinut să felicite S.R.I. şi celelalte instituţii implicate pentru instituţionalizarea Autorităţii Naţionale de Securitate, considerând că aceasta are o importanţă capitală pentru România şi constituie un element esenţial pentru orice alt obiectiv al Capitolului IV din Programul Naţional Anual de Integrare. Calitatea acţiunilor derulate de S.R.I. în privinţa integrării a fost întărită şi de rezultatul controalelor efectuate de N.O.S. în România. Cu acest prilej, oficialii N.O.S. au recomandat ca, în continuare, S.R.I. să se implice în asigurarea sistemelor de protecţie a informaţiilor N.A.T.O., inclusiv în cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate. In calitate de titular al Capitolului IV, S.R.I. a acţionat şi ca element de interfaţă între N.O.S. şi societatea civilă românească, reuşindu-se şi pe această cale conştientizarea mediilor interesate asupra exigenţelor politicii de securitate N.A.T.O. şi, totodată, transmiterea la nivelul conducerii Alianţei a unui mesaj referitor la consensul naţional privind integrarea euro-atlantică. Reprezentanţii S.R.I. au ţinut la curent Comisia Interdepartamentală cu problematica de securitate a Capitolului IV şi au participat în cadrul Grupului de lucru (S.R.I., S.I.E., M.Ap.N., M.A.E.) la o activitatea periodică susţinută, care a permis armonizarea punctelor de vedere şi crearea cadrului optim de cooperare şi schimb de informaţii; • în contextul pregătirii României pentru aderare la Uniunea Europeană, S.R.I. a fost cooptat într-o serie de grupuri de lucru interdepartamentale organizate sub preşedinţia M.A.E., în cadrul cărora contribuie direct la fundamentarea poziţiei autorităţilor române în negocierile cu U.E.; • s-a acordat o atenţie deosebită şi procesului de iniţiere a activităţii Centrului Regional pentru Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere (SECI), fiind relevantă, în acest sens, participarea la o serie de reuniuni şi task-force-uri pregătitoare şi acordarea de consultanţă de specialitate nucleului de cadre M.I. care a gestionat acest proiect. Raporturile cu societatea civilă In perioada de referinţă, Serviciul Român de Informaţii a continuat să acorde o importanţă deosebită relaţiilor instituţiei cu diverse componente ale societăţii civile, încercând să ofere opiniei publice informaţii complete şi oportune cu privire la locul, rolul şi sarcinile ce-i revin potrivit legii şi să soluţioneze cu maximă solicitudine fiecare problemă care i-a fost adusă la cunoştinţă. Astfel: • semnificativă deschidere către societatea civilă a constituit-o înfiinţarea, în luna noiembrie 1999, a adresei publice de poştă electronică a S.R.I. ([email protected]), la care au apelat din ce în ce mai multe persoane; • în condiţiile în care situaţia arhivelor Securităţii s-a aflat permanent în atenţia mass media, S.R.I. a permis unui număr important de reprezentanţi ai acestora accesul în arhivă, pentru conturarea unei imagini mai apropiate de realitate şi informarea corectă a opiniei publice; • în acelaşi context, un număr mare de cercetători din ţară şi străinătate au avut posibilitatea să studieze documente neoperative (cu valoare istoriografică) păstrate în arhivele instituţiei noastre, referitoare la o vastă tematică de istorie contemporană românească. De altfel, prin eforturi proprii, S.R.I. a redactat şi 17  predat Fundaţiei "Academia Civică" şi Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România un "Dicţionar al victimelor represiunii comuniste de la A la Z"; • în intenţia de a repara efectele unor abuzuri comise în trecut, conducerea S.R.I. a fost receptivă la cererile de restituire a manuscriselor confiscate de către fostele organe de securitate şi regăsite în arhivele primite în custodia sa în anul 1990. Astfel, autorii sau moştenitorii legali au primit circa 50.000 file manuscris; • petiţiile primite (peste 8.000 în perioada iunie 1997 - decembrie 2000), abordând diverse alte aspecte, au fost analizate de către compartimentele specializate ale instituţiei şi au primit răspuns în termenul legal. Din totalul petiţiilor, un număr relativ redus l-au constituit reclamaţiile (circa 11%), care, însă, în marea lor majoritate, au semnalat aspecte ce nu intră în competenţa S.R.I. La toate acestea se adaugă (tot în intervalul sus-amintit) aproximativ 50.000 de cereri privind recunoaşterea (constituirea) unor drepturi legale, care au impus verificări în fondul arhivistic preluat de la fostele organe de securitate; • a fost acordat, de către factori din conducerea S.R.I., un număr important de audienţe (aproximativ 400), în cadrul cărora cetăţeni români sau străini au abordat chestiuni de o largă diversitate. La acest punct, se impun şi câteva precizări referitoare la preocupările S.R.I. pentru aplicarea prevederilor Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică. De la începutul anului 2000, S.R.I. a demarat o amplă activitate organizatorică şi logistică pentru asigurarea accesului reprezentanţilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) la documentele Securităţii, pe care le deţine în custodie. In acest scop, S.R.I. a fost prima instituţie care a încheiat un protocol de colaborare cu C.N.S.A.S., document care prevede accesul, în condiţiile legii, al reprezentanţilor Colegiului la sistemele de evidenţă şi la dosarele Securităţii. Astfel, din partea Serviciului s-a asigurat o deplină transparenţă la solicitările respectivului for. In concluzie, se poate aprecia că, pe temelia solidă reprezentată de modul în care cvasitotalitatea cadrelor S.R.I. au înţeles să-şi facă datoria, atitudinile consecvente de solicitudine şi deschidere către societatea civilă au contribuit la instituirea unei tendinţe ferme de consolidare a imaginii publice a instituţiei noastre, în pofida unor demersuri (din ce în ce mai izolate) care au urmărit distorsionarea ei. Cea mai concludentă dovadă a acestei realităţi o reprezintă concluziile unei serii de sondaje de opinie care, în perioada de referinţă, au reflectat o creştere apreciabilă a încrederii populaţiei în Serviciul Român de Informaţii. 18 Secţiunea 3. Concluzii Aspectele sus-evidenţiate ne întăresc convingerea că etapa 1997-2000 a procesului de reformă internă din S.R.I. a contribuit decisiv, prin rezultatele obţinute în aceşti ani, la consacrarea deplină a Serviciului ca instituţie eficientă, matură şi echilibrată, integrată organic în structurile şi mecanismele funcţionale ale statului de drept, ataşată valorilor constituţionale şi subordonată normelor derivate din ele. Au fost evidenţiate fără dubiu, prin multiplele mecanisme de control consacrate de cadrul normativ în vigoare, legalitatea acţiunilor specifice întreprinse, precum şi echidistanţa politică a instituţiei. Direcţiile de acţiune şi obiectivele asumate, în perioada de referinţă, de către Serviciul Român de Informaţii au exprimat o concepţie modernă asupra menirii instituţiei, o bună conectare la realităţi şi o adaptare dinamică şi eficientă la contextul operativ. Reorientările conceptuale şi adaptarea în timp real a activităţii concrete la evoluţiile din câmpul tactic au demonstrat că instituţia reprezintă un organism viu, care percepe direct mutaţiile şi îşi reglează permanent capacitatea de răspuns. Stau mărturie, în acest sens, concluziile principale ale unor analize pragmatice, însuşite de factori de răspundere exteriori S.R.I., care au evidenţiat, printre altele: • îmbunătăţirea sensibilă a parametrilor de performanţă ai activităţilor specifice; • gradul sporit de congruenţă între concluziile rezultate din analiza contextului operativ, deciziile diverselor paliere ierarhice şi, respectiv, acţiunile unităţilor specializate din compunerea instituţiei; • asumarea tot mai adecvată a răspunderilor legale, rezultate din comandamentele etapei deosebit de importante pe care o traversează societatea românească, prin fixarea programatică şi transpunerea în practică a unor priorităţi consonante cu proiecţiile dezvoltate de ansamblul instituţiilor de decizie politică şi asumate de societate. Ca expresii practice ale acestor evoluţii, sunt sugestive, printre altele, următoarele aspecte: • în demersul de stabilire a priorităţilor, a fost acordată o atenţie deosebită acţiunilor, stărilor de fapt şi fenomenelor generatoare de riscuri în planul siguranţei naţionale, ce induc efecte în - ori însoţesc - procesele de reformă subordonate obiectivelor majore de dezvoltare economico-socială a României şi de aderare la spaţiul geopolitic euro-atlantic; • S.R.I. şi-a dezvoltat, prin demersuri derulate în plan conceptual şi aplicate în planurile organizatoric şi acţional, capacitatea de anticipare şi reacţie adecvată la situaţiile de criză, fapt ilustrat atât de confirmarea, de către unele evenimente interne şi externe, a justeţei orientărilor sale şi a veridicităţii materialelor de informare cu caracter proiectiv, cât şi de prestaţiile instituţiei în cursul crizelor respective. • In acelaşi timp, proiecţiile teoretice referitoare la imperativele asociate atribuţiilor S.R.I. în perspectiva unor evoluţii critice au condus la elaborarea şi aplicarea, într-o concepţie unitară, a unui nou set de reglementări interne referitoare la organizarea şi funcţionarea instituţiei în situaţii deosebite; • noile tipuri de ameninţări transfrontaliere (care constituie, aşa cum am evidenţiat anterior, cea mai importantă zonă de convergenţă a intereselor comune ce fundamentează în mod curent cooperarea cu structuri similare din străinătate) au putut fi abordate optim de către S.R.I., fapt care - fiind recunoscut şi apreciat de parteneri - nu poate decât să contribuie la susţinerea, pe o dimensiune importantă, a demersurilor naţionale de integrare europeană şi euro-atlantică. In condiţiile în care procesul reformator va continua, în mare măsură pe coordonatele deja stabilite, care şi-au dovedit viabilitatea, eficacitatea activităţii desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii se poate apropia şi mai mult de parametrii de eficienţă scontaţi, iar obiectivele ce vor fi asumate de acum încolo vor putea fi mai uşor atinse, în măsura în care eforturile interne vor fi susţinute prin: • dinamizarea procesului de legiferare a unor proiecte de acte normative esenţiale, menite să asigure încadrarea activităţii de realizare a siguranţei naţionale într-o concepţie integrată, să fundamenteze rolul şi responsabilitatea serviciilor de informaţii şi să delimiteze riguros competenţele acestora. Intre aceste proiecte normative s-ar număra, cu prioritate, cele ale noilor legi ale Siguranţei Naţionale, respectiv de organizare şi funcţionare a S.R.I., al Statutului ofiţerului de informaţii, al Legii protecţiei informaţiilor clasificate etc.; • alocarea unor fonduri bugetare care să asigure, concomitent: continuarea investiţiilor la obiectivele de interes funcţional (sedii pentru unele unităţi centrale şi teritoriale) şi social (cămine de garnizoană, locuinţe de serviciu); achiziţionarea de echipamente informatice şi de tehnică operativă (absolut necesare unui serviciu modern de informaţii); asigurarea unor retribuţii şi servicii de asistenţă medicală şi socială pentru angajaţii instituţiei, care să recompenseze corespunzător riscurile şi eforturile specifice acestui tip de activitate şi să permită derularea etapelor viitoare de reformă în domeniul resurselor umane. 19