raport activitate 2000.pdf

profesionalizare, ataşat valorilor statului de drept. Ca urmare, Serviciul s-a numărat, cu siguranţă, printre instituţiile în care schimbările la vârf asociate mecanismului democratic - şi, ulterior, transformările interne necesare - s-au derulat cât se poate de normal, fără sincope funcţionale. Calitatea factorului uman a reprezentat, de altfel, un element esenţial în proiectarea unei noi etape a procesului de reformă instituţională; • preocupările şi demersurile de ordin conceptual, organizatoric şi analitic erau insuficient adaptate la evoluţiile riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, îndeosebi a celor cu manifestări atipice; • Serviciul Român de Informaţii resimţea - şi continuă, de altfel, să resimtă şi astăzi, într-o anumită măsură - efectele lacunelor şi inadvertenţelor cadrului normativ şi doctrinar ce reglementează domeniul siguranţei naţionale; • relaţionarea S.R.I. cu alte structuri din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi cu celelalte instituţii fundamentale ale statului erau marcate de unele disfuncţii datorate, pe de o parte, unor cauze obiective (ţinând de inconsistenţa reglementărilor aplicabile în planul cooperării inter- agenţii) care, în parte, mai persistă şi în prezent, iar pe de altă parte unor atitudini subiective manifestate la nivelul unor factori responsabili; • deschiderile preexistente în planul relaţionării externe, cu servicii de informaţii străine, se aflau, în cea mai mare parte, în faza de tatonare, ceea ce nu permitea Serviciului să susţină - prin mijloace specifice - atingerea unor obiective majore ale statului român, cum sunt integrarea europeană şi euro-atlantică. Încă de la debutul mandatului, în concepţia managerială a noii conduceri a Serviciului, prioritatea nr.1 a reprezentat-o optimizarea stilului de conducere, condiţie esenţială pentru succesul demersului de îmbunătăţire a parametrilor de performanţă ai activităţilor desfăşurate pe palierele de execuţie. In acest plan, pornindu-se de la cunoaşterea şi recunoaşterea valorii cadrelor, noua conducere a S.R.I. - promotoare şi adeptă a principiului muncii în echipă - a insistat, într-o primă etapă, pe întărirea structurilor destinate, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, să elaboreze şi să adopte deciziile în cadrul Serviciului. Problemele esenţiale pentru optimizarea activităţii S.R.I. au fost analizate cu toată atenţia, după caz, în formulele structurale cu rol coordonator central, care îmbină puterea de decizie şi responsabilităţile principalilor factori de conducere din instituţie cu expertiza cadrelor de comandă din unităţile componente ale Serviciului. Convergent cu această viziune, a fost iniţiat şi dezvoltat un proces de rearticulare a mecanismelor funcţionale esenţiale ale S.R.I. (mai puţin spectaculos pentru observatori exteriori instituţiei, însă profund şi eficient, derulat într-o paradigmă adecvată statutului unui serviciu de informaţii - perseverenţa discretă), proces fundamentat, în esenţă, pe următoarele obiective: • reconfigurarea orientărilor operaţionale şi desemnarea unor priorităţi în derularea activităţilor de bază, în funcţie de necesităţile etapei traversate de societatea românească, de evoluţiile fenomenelor de natură să afecteze interesele perene ale României şi în conformitate cu modificările intervenite în dimensiunea şi dinamica riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale; • restructurarea unor linii de muncă şi unităţi din compunerea S.R.I., astfel încât să se realizeze, în condiţiile utilizării eficiente a resurselor disponibile, o concordanţă optimă dintre configuraţia internă a Serviciului şi provocările emergente din contextul operaţional; • reconfigurarea de o manieră radicală a procesului de selecţie, recrutare, formare profesională şi promovare a cadrelor, obiectivul central al acestuia constând în stimularea valorii (demonstrată prin calităţi personale şi rezultate obţinute în muncă) şi, pe acest fond, întărirea la toate palierele ierarhice şi în toate unităţile Serviciului a actului de comandă; • regândirea raporturilor cu societatea civilă şi întărirea relaţiilor de colaborare cu celelalte instituţii ale statului cu abilităţi în domeniul securităţii naţionale, respectiv cu structuri similare din state cu interese şi atitudini compatibile cu interesul naţional şi opţiunile strategice fundamentale ale României. 9 In scopul materializării obiectivelor sus-amintite, au fost stimulate, prin toate pârghiile disponibile, accelerarea procesului de sedimentare a acumulărilor de experienţă preexistente la nivelul Serviciului, înglobându-l într-un demers novator, ce a însumat evoluţii concomitente pe coordonate interconexate, din planurile: conceptual, organizatoric şi relaţional. 2.1. Evoluţii în plan conceptual Serviciul Român de Informaţii a depus, în timp, eforturi consistente pentru a depăşi dificultăţile induse de lacunele ori inadvertenţele cadrului normativ şi doctrinar aplicabil în materia siguranţei naţionale. In aceste condiţii, din necesitatea racordării permanente la imperativele derulării activităţii specifice strict în cadrul legii, în condiţiile în care riscurile şi ameninţările nou apărute impuneau o ripostă adecvată, S.R.I. şi-a dezvoltat continuu capacitatea conceptuală în materia siguranţei naţionale, absolut necesară în fundamentarea unor orientări operaţionale eficiente. Aceste demersuri au impus eforturi deosebite, în condiţiile unei veritabile munci de pionierat mai ales pe coordonatele analizei de siguranţă naţională, reglementării interne, organizării şi planificării activităţii informativ- operative, evaluării rezultatelor activităţii. In acest context, S.R.I. a fructificat noile deschideri în domeniul cooperării internaţionale şi pentru optimizarea procesului continuu de adaptare a instituţiei la principiile şi normele de funcţionare ale unui serviciu de informaţii într-un stat de drept, ca şi la noua situaţie strategică în care se plasează România, prin ajustarea obiectivelor, organizării interne şi a modalităţilor de acţiune. Astfel de demersuri - destinate, în fond, eficientizării activităţilor specifice - s-au finalizat, în ultima perioadă, prin definirea orientărilor strategice şi obiectivelor prioritare ale S.R.I., care concordă pe deplin cu orientările generale în politica internă şi externă a statului român şi cu "Strategia de Securitate Naţională a României", aprobată în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 18 iunie 1999 (document la geneza căruia a contribuit şi S.R.I.). In materializarea lor s-a procedat la elaborarea, amendarea şi punerea în aplicare a unei game largi de noi Ordine ale Directorului S.R.I. şi alte instrumente de reglementare pe diverse linii de muncă, în conformitate cu mutaţiile înregistrate în plan legislativ şi în situaţia operativă. 2.2. Măsuri de ordin organizatoric Dimensiunea structurală Conform orientărilor adoptate în plan managerial, conducerea instituţiei şi-a asumat şi a urmărit constant următoarele obiective prioritare: • optimizarea actului de conducere şi coordonare a activităţii unităţilor centrale şi teritoriale; • asigurarea unei structuri echilibrate şi flexibile a instituţiei, care să permită atât îndeplinirea criteriilor de funcţionalitate în relaţionarea pe verticală şi orizontală a unităţilor componente, cât şi adaptarea Serviciului, în ansamblu, la dinamica operativă şi la evoluţiile cadrului normativ. Aceasta a impus un proces de reorganizări succesive, ale cărui etape sunt: evaluarea fenomenelor relevante pentru siguranţa naţională; adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru fundamentarea unui răspuns operaţional optim; derularea acţiunilor specifice pe linia prevenirii riscurilor şi ameninţărilor semnalate; culegerea şi analizarea datelor ilustrative cu privire la reacţiile vectorilor purtători ai acestora în raport cu măsurile adoptate de instituţie; adaptarea noilor operaţiuni la respectivele reacţii; previzionarea unor evoluţii posibile; perfecţionarea, în timp real, a mijloacelor şi metodelor utilizate, în funcţie de eficienţa dovedită în teren. Demersurile subsumate acestui scop au vizat, cu precădere, realizarea indicilor de performanţă în activităţile specifice desfăşurate de palierele de execuţie pe toate liniile de muncă, prin elaborarea sau perfecţionarea, în urma analizei schimbărilor survenite în plan operativ, tactic şi strategic, a principalelor documente de planificare şi reglementare internă a activităţii, în conformitate cu evoluţiile actuale sau de perspectivă ale ameninţărilor şi surselor de risc pentru siguranţa naţională; • restructurarea, reorientarea şi optimizarea activităţii fiecărei unităţi din componenţa Serviciului Român de Informaţii, sens în care conducerea instituţiei a analizat (periodic şi ori de câte ori situaţia a impus-o) 10  organigrama fiecărei unităţi centrale şi teritoriale, în scopul adaptării configuraţiei acestora la particularităţile misiunilor ce le-au fost destinate. O primă expresie concretă, de valoare programatică, în materializarea acestor obiective s-a conturat - imediat după derularea analizelor preliminare la nivelul conducerii instituţiei - prin elaborarea noului Regulament de organizare şi funcţionare a S.R.I., aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 23 septembrie 1997. Pe căile deschise de noul Regulament şi în virtutea necesităţilor apărute pe parcurs, au fost stabilite şi transpuse în practică alte măsuri organizatorice. In acest sens, este de reţinut că organigramele unităţilor centrale şi teritoriale ale S.R.I. nu au fost regândite într-o concepţie statică, imuabilă, ci au făcut (inclusiv de-a lungul intervalului de referinţă) obiectul unor analize periodice succesive, astfel încât disfuncţiile persistente să fie eliminate, prin abordări suplimentare de natură organizatorică, în cel mai scurt timp posibil. In această viziune: • au fost restructurate linii de muncă principale, prin înfiinţarea unor structuri şi substructuri specializate pe domenii mai bine conturate, pentru creşterea capacităţii de cuprindere a problematicii specifice la nivel naţional; • a fost regândită şi redefinită concepţia de muncă pe alte linii, renunţându-se la unele obiective care nu se mai încadrau strict şi direct în problematica majoră de siguranţă naţională şi direcţionându-se mai ferm efortul informativ spre ameninţările actuale specifice profilelor respective, ca şi spre cerinţe derivate din perspectiva integrării României în structurile europene şi euro-atlantice; • a fost stimulată creşterea capacităţii de prevenire şi ripostă antiteroristă, prin adaptarea - în plan informativ şi operaţional - a structurilor proprii la actualele dominante ale contextului internaţional şi intern în domeniu; • a fost redefinită problematica specifică de protecţie a activităţii şi a cadrelor S.R.I., adaptând-o la exigenţele contextului operaţional şi preluând unele elemente de interes din practica şi experienţa structurilor similare europene şi euro-atlantice, concomitent cu redimensionarea compartimentelor funcţionale de profil. Principiul fundamental după care s-au ghidat noile demersuri în acest plan a fost asigurarea caracterului preventiv al muncii de protecţie, astfel încât să fie eliminate, în timp util, premisele unor evoluţii purtătoare de risc pe o astfel de coordonată deosebit de importantă, scop în care: • a fost consolidat sistemul intern de îndrumare şi control, în sensul sporirii rolului preventiv-corectiv al structurilor specializate din acest domeniu; • a fost perfecţionată asistenţa juridică de specialitate a tuturor activităţilor operative şi neoperative desfăşurate în interiorul Serviciului, atât la nivel central, cât şi pe plan teritorial, concomitent cu extinderea şi consolidarea raporturilor de cooperare ale instituţiei cu Parchetele, îndeosebi după semnarea protocolului privind înfiinţarea Grupului Operativ Central şi a grupurilor operative teritoriale, la nivelul Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel; • a fost îmbunătăţită relaţionarea cu societatea civilă, prin constituirea, în cadrul Secretariatului General, a unui compartiment specializat în furnizarea, către cetăţeni, a datelor de arhivă necesare reconstituirii unor drepturi legale etc.; • a fost întărit rolul structurii specializate în materia auditului intern şi controlului financiar preventiv, în conformitate cu prevederile Ordonanţei nr.119 din 31.08.1999, măsurile propuse fiind aprobate prin Hotărârea C.S.A.T. nr.0052 din 13.06.2000; • au fost adoptate noi măsuri în plan structural, în vederea îndeplinirii la parametri optimi a rolului central ce revine S.R.I. în cadrul sistemului instituţional românesc destinat implementării prevederilor Capitolului IV (Probleme de securitate) din Planul de pregătire în vederea aderării la N.A.T.O. (M.A.P.) şi, în context, pentru exercitarea atribuţiilor în cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate; • au fost restructurate eşaloanele teritoriale ale Serviciului, în conformitate cu concluziile unor analize care au evidenţiat existenţa unor resurse operative insuficient valorificate în raport cu necesităţile reale de cunoaştere, prevenire şi contracarare a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale în plan teritorial. Politica de personal Aşa cum s-a menţionat deja, preocuparea pentru asigurarea unui bun management al resurselor umane a constituit, practic, axa reformei instituţionale pe care a traversat-o Serviciul Român de Informaţii. Pe această coordonată, principalele seturi de măsuri, aplicate la scara întregii instituţii, au vizat, în esenţă, materializarea următoarelor obiective majore: 11 • îmbunătăţirea structurilor organizatorice şi de personal, astfel încât să fie posibilă optimizarea activităţii tuturor eşaloanelor şi adaptarea lor la realităţile contextului operaţional. In acest sens, s-a realizat o permanentă evaluare asupra necesarului de personal, din care au rezultat, ca necesităţi, optimizarea actului de comandă, atragerea unor specialişti din domenii civile de interes pentru securitatea naţională şi ridicarea standardelor de calitate profesională a efectivelor, cu prioritate pe liniile informativ-operative; • promovarea şi susţinerea constantă a unor activităţi de instruire şi perfecţionare profesională adecvate, unitar concepute, care să asigure îndeplinirea la cote performante a misiunilor încredinţate cadrelor formate, specializate ori perfecţionate în cadrul Serviciului. In plan concret, principalele direcţii de activitate au constat în: • perfecţionarea sistemului de selecţionare, verificare, încadrare, apreciere şi promovare a personalului. Pe această linie, noi instrucţiuni şi metodologii, instituite prin Ordine ale Directorului S.R.I., s-au constituit în instrumente de lucru mai eficiente, la îndemâna comenzilor unităţilor şi altor categorii de cadre implicate în acest proces. Totodată, activitatea de selecţionare a fost mai bine organizată şi coordonată de factorii abilitaţi, procesul decurgând în conformitate cu nevoile reale ale unităţilor - cu predilecţie a celor informativ- operative şi tehnic-operative - şi, în baza unor criterii de selecţie reconsiderate, mult mai exigente decât cele anterior aplicate. Procesul de întinerire a aparatului, inclusiv cu specialişti din viaţa civilă, s-a desfăşurat ţinând cont de trecerea în rezervă atât a unor cadre ajunse la limita de vârstă, cât şi a celor ce nu au reuşit să se adapteze la noul stil de abordare a ameninţărilor, mult mai dinamic şi mai complex. In paralel, în perioada de referinţă s-au adoptat măsuri speciale menite să limiteze fluctuaţia personalului şi să asigure stabilitatea efectivelor pe ansamblul instituţiei, precum şi pe unităţi şi profiluri de muncă. Deşi bilanţul încadrări/pierderi a fost, în perioada de referinţă, pozitiv, la nivelul instituţiei se menţine încă un deficit de cadre. Aprecierea, promovarea, eliberarea din funcţie, mutarea şi detaşarea cadrelor din unităţile S.R.I. s- au derulat, de asemenea, după noi reglementări interne, astfel încât gradul de competitivitate al cadrelor să capete cele mai adecvate expresii în chiar funcţiile ocupate; • accentuarea procesului de optimizare a actului de comandă. S-au ameliorat substanţial neajunsurile care s-au înregistrat anterior la nivelul unor cadre investite cu funcţii de comandă. Au fost, astfel, înlocuiţi din funcţiile de conducere ofiţerii care nu au probat calităţile necesare, au adoptat un stil de muncă defectuos, nu au reuşit să se adapteze cerinţelor specifice ori au încălcat unele norme profesionale. S-a urmărit cu consecvenţă promovarea, exclusiv pe criterii de competenţă, a unor ofiţeri valoroşi din rândul tinerilor cu perspectivă şi posibilităţi de dezvoltare în activităţile specifice. Ocuparea funcţiilor de comandă vacante s-a făcut, în marea majoritate a cazurilor, pri