raport activitate 2000.pdf

a protecţia factorilor de mediu. • Încălcarea unor prevederi din contractele de privatizare, pe componenta asigurării ecologice a activităţilor derulate, a generat riscuri deosebite atât pe coordonate interne ale siguranţei naţionale - prin afectarea stării de sănătate a populaţiei -, cât şi externe, prin efectele transfrontaliere ale poluării, ce induc tensiuni în relaţiile României cu statele vecine şi îngreunează negocierile, în cadrul procesului de preaderare, cu Uniunea Europeană. Din acest punct de vedere, se detaşează cazul S.C. "Aurul" S.A. Baia Mare, lipsa de preocupare a noilor proprietari pentru îndeplinirea angajamentelor asumate privind protecţia mediului generând evenimente intens mediatizate pe plan internaţional. In ceea ce priveşte principalele riscuri şi ameninţări la adresa ordinii constituţionale, se evidenţiază faptul că activităţile de natură subversivă au continuat să fie sporadice şi conjuncturale. Cu toate acestea, s-au impus atenţiei anumiţi factori de risc, care pot exercita influenţe asupra climatului social ori mecanismului de luare a deciziilor de către instituţiile statului, generaţi de următoarele acţiuni, stări de fapt şi fenomene: • tentativele de manipulare a acţiunilor revendicative legitime - cu cauzalităţi preponderent economice - pe direcţii periculoase pentru climatul social intern şi ordinea de drept; • abuzurile şi ilegalităţile care au generat consecinţe negative asupra eficienţei afirmării valorilor statului de drept, prin distorsiunile induse în exercitarea actului administrativ şi de justiţie, precum şi în alte activităţi care incumbă autoritatea publică; • campaniile de denigrare a instituţiilor statului român, declanşate de entităţi autohtone şi străine interesate, la care se adaugă acţiunile de factură autonomist-separatistă, pe criterii etnice, ale unor elemente extremiste autohtone; • existenţa, încă, a unor deficienţe în sistemul de protecţie a copiilor instituţionalizaţi; • deficienţe în securizarea frontierelor, cu implicaţii în planul siguranţei naţionale; • afectarea sănătăţii populaţiei, prin perpetuarea disfuncţiilor în sistemul de asistenţă medicală; • perturbarea funcţionării sistemelor de furnizare a serviciilor de utilitate publică; • persistenţa unor disfuncţii în sistemul de protecţie împotriva efectelor catastrofelor naturale; • proliferarea activităţilor ilegale ale unor firme de pază şi protecţie. Unele dintre acestea servesc ori sunt expresii ale unor interese de grup, au legături cu cercuri autohtone şi străine ale criminalităţii organizate şi, implicit, încalcă flagrant prevederile Legii siguranţei naţionale, aspecte asupra cărora Serviciul Român de Informaţii a insistat, de altfel, într-o serie de documente de informare. Relevantă, prin consecinţe şi impact, este situaţia - devenită de notorietate - de la S.C. TEPRO S.A. Iaşi, care a şi determinat modificarea şi completarea, prin Ordonanţa de Urgenţă nr.161 din 13 octombrie 2000, a Legii nr.18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Noua reglementare conţine stipulări exprese referitoare la condiţiile de înfiinţare şi funcţionare a firmelor de profil, la competenţele acestora, precum şi la sancţiuni de natură administrativă (anularea autorizaţiei de funcţionare), contravenţională (amenzi) sau penală (pedepse privative de libertate) aplicabile în cazul încălcării respectivelor condiţionări legale. Unele prevederi - printre care cele referitoare la îmbunătăţirea sistemului de avizare a firmelor de pază şi protecţie, precum şi a conducătorilor acestora - fuseseră propuse, cu ocaziile sus- amintite, de către S.R.I., căruia, prin reglementarea amintită, i s-au încredinţat sarcini exprese în acest sens. Totodată, în acelaşi interval, s-au semnalat unele evoluţii interne legate de formele specifice de manifestare a ameninţărilor nonmilitare transfrontaliere. Criminalitatea economică organizată S-a evidenţiat sporirea gradului de periculozitate socială a activităţilor circumscrise criminalităţii economice organizate, prin diversificarea metodelor şi mijloacelor utilizate, concomitent cu agregarea nucleelor existente în grupări din ce în ce mai riguros organizate şi preocupate de conectarea cu reţele externe similare. 5 Manifestările cele mai frecvente ale acestui fenomen au fost: • operaţiunile de contrabandă şi evaziunile fiscale de proporţii. Cele mai active, pe această linie, au fost reţelele - formate din străini şi autohtoni - specializate în contrabanda cu produse care au desfacere rapidă (îndeosebi ţigări, produse pe bază de alcool şi cafea), precum şi cu combustibili şi produse petroliere. Importante pagube au fost aduse economiei naţionale şi prin externalizarea, sub formă de valută forte - în urma "spălării" -, a sumelor obţinute prin astfel de operaţiuni; • tendinţa cercurilor criminale din străinătate de a iniţia şi dezvolta, pe teritoriul României, nuclee proprii ce urmăresc, de regulă, să se interpună pe rutele de trafic ilegal ce traversează ţara noastră şi, în unele cazuri, cooperarea cu grupările autohtone din sfera criminalităţii economico-financiare. Pe teritoriul naţional s-au structurat şi dezvoltat reţele sau grupuri organizate, cu componenţă multinaţională - în numeroase situaţii sprijinite logistic şi sub acoperirea unor firme, străine sau româneşti, ori cu implicarea unor servicii de informaţii străine - cu preocupări în domeniul sustragerii, traficului, contrabandei sau comercializării ilegale de produse, tehnologii şi servicii cu dublă destinaţie, armament convenţional şi de distrugere în masă. Membrii acestora acţionează în direcţia racolării şi implicării unor specialişti români din societăţi autohtone în dezvoltarea programelor de profil ale unor state supuse interdicţiilor internaţionale în materie de neproliferare. In ceea ce priveşte activităţile ilegale ale organizaţiilor criminale, străine şi autohtone, se evidenţiază un proces de "specializare" pe domenii din ce în ce mai clar conturate (traficul ilegal de armament şi migraţia ilegală - grupări de pe spaţiul C.S.I.; contrafacere de monedă, trafic de valută şi droguri, precum şi spălare de bani - mafia italiană; contrabandă, evaziune fiscală şi migraţie ilegală - triadele chinezeşti etc.). Preocupări din sfera terorismului ori asociate acestuia In ţara noastră nu s-au coagulat grupări autohtone cu astfel de preocupări, însă s-au conturat unele riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale derivate din consolidarea pe teritoriul naţional a nucleelor active ale anumitor organizaţii teroriste străine. Cele mai active nuclee constituite pe teritoriul naţional de către organizaţii străine de factură teroristă sunt cele aparţinând: unor mişcări de esenţă fundamentalist-islamică ("Hezbollah", "Hamas", "Fraţii Musulmani", "Partidul Eliberării Islamice" ş.a.); aripii militare a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (P.K.K.); unor organizaţii teroriste palestiniene ("Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei", "Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei", "Al Fatah - Consiliul Revoluţionar", "Al Fatah - Mişcarea de corecţie", "Al Saika - Avangarda Războiului de Eliberare Populară", "Frontul de Eliberare a Palestinei"). Sunt de evidenţiat, în acest plan, următoarele aspecte: • în ţara noastră nu s-a produs nici un atentat de factură teroristă; • totuşi, fiind puternic marcată de unele evoluţii critice pe scena internaţională (din Balcani, Caucaz, Orientul Mijlociu etc.), situaţia operativă pe această dimensiune a înregistrat o dinamică ascendentă, generată îndeosebi de efervescenţa activităţilor conexe terorismului, în care sunt angrenate şi entităţile reprezentate în România. S-a identificat, astfel, în ultimul timp, o accentuare a interferenţei dintre diversele activităţi subsumate ameninţărilor nonmilitare transfrontaliere (cum ar fi cele din sferele terorismului, respectiv criminalităţii organizate). Preocupările nucleelor organizaţiilor sus-amintite, prezente pe teritoriul nostru naţional, se centrează pe derularea unor activităţi - preponderent ilegale - destinate colectării de fonduri. Acest ultim aspect, împreună cu tendinţa de exacerbare a acţiunilor de ordin propagandistic - susţinute de o intensă activitate de natură informativă şi contrainformativă - motivează întrutotul atenţia constantă acordată de Serviciul Român de Informaţii problematicii de profil. Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii sistemelor informatice In perioada ce face obiectul prezentei analize a fost evidenţiată tendinţa de amplificare a riscurilor şi ameninţărilor grupate în categoria agresiunilor de natură informatică. 6 Disfuncţiilor de ordin normativ din domeniu - la care am făcut referire şi în precedentele Rapoarte - li s-au adăugat noi vulnerabilităţi, de natură subiectivă, privind stocarea, prelucrarea şi transmiterea datelor prin intermediul sistemelor informatice. Se constată, astfel, multiplicarea preocupărilor şi tentativelor unor persoane ori grupuri de interese de accesare neautorizată a bazelor de date - îndeosebi din domeniul economico-financiar -, precum şi de interceptare şi decriptare a traficului de mesaje, în vederea culegerii informaţiilor secrete, modificării sau, respectiv, distrugerii acestora. Această stare de fapt este de natură să submineze încrederea utilizatorilor actuali sau potenţiali în capacitatea respectivelor sisteme de a asigura confidenţialitatea şi integritatea datelor, mai ales pe fondul necesarei extinderi - conform Strategiei naţionale în materia comunicaţiilor - a reţelelor şi serviciilor informatice în instituţii de interes public sau privat, inclusiv în locuri în care se concentrează date secrete ori nedestinate publicităţii. In absenţa unor reglementări unitare, obligatorii în egală măsură pentru producători, comercianţi şi utilizatori de astfel de produse şi servicii, care să includă şi sancţiuni - adecvate gravităţii - pentru nerespectarea acestora, activităţile din categoria sus-amintită pot căpăta amploare de fenomen. 1.2. Implicaţii în plan acţional Consecvent în demersurile menite să-i dezvolte capacitatea acţională, pentru a răspunde eficient provocărilor acestui început de mileniu în materia siguranţei naţionale, Serviciul Român de Informaţii a avut în atenţie, programatic: o mai profundă cunoaştere a evoluţiilor periculoase ori purtătoare de riscuri în planul siguranţei naţionale; asigurarea unui flux continuu de informaţii - preponderent anticipative - destinate factorilor de decizie abilitaţi; optimizarea unor paliere de activitate ale instituţiei şi eficientizarea relaţiilor cu structurile partenere. Rezultatele obţinute au confirmat, în cea mai mare parte, justeţea modului de acţiune, iar evoluţiile unor fenomene periculoase au validat atât evaluările şi predicţiile realizate în baza informaţiilor proprii, cât şi faptul că priorităţile au fost corect stabilite. Ţinând cont de dominantele contextului operaţional, în conformitate cu atribuţiile legale generale conferite, în baza orientărilor strategice adoptate şi ca efecte pozitive ale setului de măsuri întreprinse în planurile managerial, organizatoric şi relaţional (expuse în secţiunea următoare), Serviciul Român de Informaţii a putut să urmărească, mult mai eficient, o serie de obiective esenţiale în derularea activităţilor sale de bază. In consecinţă, S.R.I. şi-a orientat şi dezvoltat un dispozitiv informativ-operativ flexibil, capabil să culeagă şi să verifice datele necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oportune a riscurilor şi ameninţărilor, fiind luate, totodată, în calcul specificul şi caracteristicile agresiunilor de tip nou la adresa siguranţei naţionale. Ca urmare, volumul informaţiilor obţinute a înregistrat o creştere substanţială faţă de perioada anterioară, reuşind să reflecte în mod adecvat tabloul ameninţărilor specifice contextului operativ actual. Această creştere este sugestiv evidenţiată de dinamica parametrilor cantitativi şi calitativi ai fluxului informării operative curente (care desemnează unitar atât transmiterea de date între palierele ierarhice interne din S.R.I., cât şi transmiterea de documente de informare beneficiarilor legali din afara Serviciului). Abordarea, într-o perspectivă unitară, a întregului spectru de riscuri, pericole şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, o mai riguroasă planificare şi coordonare a activităţii informativ-operative, precum şi creşterea preocupării pentru caracterul anticipativ-predictiv al materialelor de informare au avut ca rezultat, printre altele, adecvarea optimă a răspunsurilor instituţiei la nevoile specifice ale beneficiarilor. Este de menţionat, în acest context, faptul că saltul înregistrat de nivelul calitativ al informaţiilor obţinute şi transmise în flux de unităţile informativ-operative s-a repercutat în creşterea cu 15%, în 2000, faţă de 1997, a gradului de valorificare în informare a datelor primare. Pe de altă parte, în anul 2000 au fost înaintate beneficiarilor legali cu 63% mai multe documente de informare decât în cursul anului 1997. Creşterea eficienţei demersului informativ-operativ al S.R.I. s-a reflectat pozitiv şi în planul documentării informative a faptelor ce constituie infracţiuni la regimul siguranţei naţionale, urmate de transmiterea actelor de constatare sau actelor premergătoare organelor de urmărire penală, în vederea instrumentării specifice. 7 Ca o confirmare a eficienţei operaţionale şi unei mai corecte orientări în alocarea resurselor, a crescut gradul de finalizare a acţiunilor întreprinse prin sesizarea organelor competente să înceapă urmărirea penală, numărul sesizărilor dublându-se, practic, în 2000 faţă de 1997 (n.n.: acest salt este, în bună măsură, un răspuns specific la intensificarea infracţiunilor în special pe componenta economică a siguranţei naţionale). Creşterea contribuţiei Serviciului Român de Informaţii la combaterea faptelor pendinte de corupţie şi criminalitate organizată s-a datorat şi colaborării fructuoase cu Grupul Operativ Central şi cu grupurile teritoriale care funcţionează pe lângă organele Parchetului, cărora le-au fost conferite atribuţii speciale în acest domeniu. Acest aspect reprezintă doar una dintre urmările benefice ale intensificării colaborării specifice cu organismele abilitate pe linia aplicării legii, atitudine concretizată în anul 2000 prin semnarea Protocolului privind organizarea cooperării între S.R.I. şi Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguranţei naţionale. Ca răspuns la dinamica situaţiei operative pe coordonatele ameninţărilor transfrontaliere şi în concordanţă cu atenţia şi resursele alocate pentru combaterea lor, în perioada de referinţă a crescut potenţialul de descurajare al S.R.I. la adresa: • reţelelor criminalităţii organizate transfrontaliere. Astfel, S.R.I. a contribuit substanţial - inclusiv în cadrul cooperării cu Grupul Operativ Central - la destructurarea unor reţele de trafic cu ţigări, armament, droguri etc., care-şi creaseră un sprijin solid în cadrul unor nuclee infracţionale formate din cetăţeni români şi străini, cu posibilităţi operaţionale la marile "porţi de intrare" în România (printre care Aeroportul Otopeni, portul Constanţa, nodul feroviar/rutier Giurgiu); • nucleelor şi manifestărilor subsumate ori asociate terorismului. In acest sens, a fost imprimat activităţii informativ-operative pe profil antiterorist un caracter mult mai ofensiv, axat pe coroborarea sistematică a informaţiilor cu relevanţă pentru siguranţa naţională cu cele din domeniul infracţionalităţii (comune sau organizate). De altfel, acţiunile hotărâte, derulate constant de S.R.I. pe linia combaterii terorismului şi activităţilor ilegale conexe au avut ca expresie concludentă faptul că, aşa cum am arătat şi mai sus, pe teritoriul României nu s-a înregistrat, în perioada de referinţă, nici o acţiune de factură teroristă; • altor categorii de manifestări cu potenţial de risc la adresa siguranţei naţionale, dezvoltate de (sau prin) cetăţeni străini rezidenţi în România. Ca rezultat al prestaţiei profesioniste din partea structurilor specializate pe principalele linii de muncă ale Serviciului Român de Informaţii, de la 01.01.1997 şi până în prezent au fost instituite, prin intermediul Ministerului de Interne, măsuri de expulzare şi de declarare ca indezirabili a 165 persoane, implicate în activităţi contrare siguranţei naţionale. In perioada supusă analizei - iulie 1999 - decembrie 2000 - asemenea măsuri au fost aplicate unui număr de 119 persoane. 8 Secţiunea 2. Coordonate ale demersului instituţional Deoarece intervalul 1997-2000 a reprezentat o etapă distinctă în strategia de consolidare şi modernizare a Serviciului Român de Informaţii din mai multe perspective - conceptual, normativ, structural, acţional şi relaţional - precum şi pentru a face posibilă o evaluare a rezultatelor obţinute şi a fundamenta viitoarele etape ale acestui proces, considerăm necesar a fi făcute câteva precizări asupra concluziilor ce defineau stadiul de la care s-a plecat la jumătatea anului 1997: • instituţia dispunea, în acel moment, de un fond de personal, aflat în plin proces de întinerire şi