raport activitate 2001.pdf

orarea şi materializarea unei strategii proiective, axată pe: o evaluarea dinamicii de personal pentru un interval de 10-15 ani, în vederea fundamentării măsurilor necesare pentru realizarea unui echilibru în compoziţia efectivelor, în primul rând prin suplinirea deficienţei de personal din categoria de vârstă 30 - 40 de ani; o redimensionarea şi reorganizarea bazei şi criteriilor de selecţie, încadrare, evaluare şi de promovare a personalului; o îmbinarea optimă a proceselor de încadrare directă - prioritar la nivelul structurilor informativ- operative - şi, respectiv, de instruire şi perfecţionare profesională în structurile proprii de învăţământ; • regândirea sistemului de formare a cadrelor, în conformitate cu concluziile rezultate dintr-o analiză aprofundată asupra rezultatelor, nu întotdeauna pozitive, obţinute în formula anterioară; • optimizarea actului de comandă, în special la nivelul unităţilor centrale ale Serviciului; • eficientizarea activităţii structurilor, de la toate eşaloanele, specializate în activitatea de resurse umane. În spiritul noii concepţii asupra gestionării resurselor umane, cuprinse în Strategia pe termen scurt şi mediu, s-a urmărit reorganizarea şi desfăşurarea activităţilor de selecţie şi promovare a personalului în baza unor principii moderne, specifice serviciilor de informaţii omologe din statele occidentale partenere. În acest sens, în anul 2001, prioritară a fost - şi va continua să fie - realizarea unei cunoaşteri aprofundate - prin instrumente, procedee şi metodologii ştiinţifice de examinare -, a aptitudinilor, capacităţilor intelectuale şi trăsăturilor de personalitate ale candidaţilor, respectiv ale cadrelor active, în baza căreia să se realizeze pe viitor o mai bună fundamentare a deciziilor pe linie de resurse umane şi, implicit, creşterea calităţii personalului încadrat şi promovat, prin: • evaluarea obiectivă a capacităţii cadrelor de a executa în condiţii optime şi la parametri normali misiuni şi sarcini complexe, concomitent cu prevenirea riscurilor sau vulnerabilităţilor în plan profesional sau comportamental; • direcţionarea mai eficientă a cadrelor spre acele tipuri de activităţi în care să dea randament şi să aibă satisfacţii profesionale la cote maxime; • susţinerea mai adecvată a procesului de formare şi specializare graduală a efectivelor, prin activităţile desfăşurate pe linia instruirii şi perfecţionării personalului. Deşi cauze obiective şi subiective (evidenţiate mai cu seamă prin analizele efectuate în cadrul procesului de reconfigurare organizatorică antamat în cursul anului trecut şi pus în practică la începutul acestui an, precum şi cu ocazia bilanţurilor activităţii unor structuri şi substructuri) au continuat să greveze asupra atingerii respectivelor obiective, s-au reuşit: • evoluţii pozitive în procesul de întinerire şi împrospătare a aparatului cu specialişti din viaţa civilă; • înscrierea pe o traiectorie ascendentă a nivelului de profesionalizare a personalului. II.2.2. Resursele materiale şi financiare Analiza activităţii de asigurare materială şi financiară a Serviciului Român de Informaţii pe anul 2001 a evidenţiat modul eficient şi raţional de distribuire, precum şi valorificarea judicioasă a resurselor disponibile, cu respectarea legislaţiei în vigoare, a actelor normative interne şi a dispoziţiilor conducerii instituţiei. Pe întreaga perioadă ce face obiectul prezentului Raport, activitatea financiar-logistică a Serviciului Român de Informaţii a fost supusă - în conformitate cu prevederile legale - unui control permanent din partea factorilor şi instituţiilor abilitate (Comisia parlamentară de control, Ministerul Finanţelor Publice şi, respectiv, Curtea de Conturi), rezultatele acestora reliefând legalitatea modului de conducere şi desfăşurare a activităţii de gestionare a resurselor materiale şi financiare. În anul 2001, conform prevederilor legale în vigoare, Curtea de Conturi a acordat descărcarea de gestiune pentru exerciţiul bugetar al anului 2000. De menţionat că, deşi restricţiile financiare au impus reducerea creditelor alocate instituţiilor publice faţă de prevederile bugetelor iniţial aprobate, s-a reuşit utilizarea a peste 98% din bugetul aprobat, iar execuţia bugetară s- a situat la nivelul deschiderilor. 16 Atenţia acordată planificării stricte a cheltuielilor, în deplină conformitate cu priorităţile instituţiei, a asigurat, în condiţii de austeritate bugetară, desfăşurarea normală a activităţii specifice. Chiar în condiţiile menţinerii în limite strânse a disponibilităţilor financiare, lucrările de investiţii - vizând realizarea de spaţii destinate îmbunătăţirii condiţiilor de lucru, precum şi de locuinţe - au continuat într-un ritm satisfăcător, unele obiective importante fiind, deja, date în folosinţă. Dată fiind dinamica accentuată a împrospătării personalului Serviciului Român de Informaţii cu cadre tinere, insuficienţa fondurilor destinate achiziţionării de locuinţe de serviciu nu a permis, în pofida eforturilor depuse, satisfacerea necesităţilor de această natură ale personalului, astfel încât, în prezent, numărul de solicitări nesoluţionate continuă să fie ridicat. De asemenea, fondurile alocate de la buget pentru asistenţa medicală specifică au fost insuficiente pentru asigurarea în totalitate a drepturilor pentru toate categoriile de asistaţi. II.3. Relaţionarea instituţională II.3.1. Controlul parlamentar Raporturile instituţiei cu Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii s-au derulat, şi în cursul anului 2001, în condiţii de deschidere şi disponibilitate. Pe baza datelor solicitate, puse la dispoziţie cu operativitate, Comisia a putut evalua legalitatea şi eficienţa acţiunilor derulate de S.R.I. în vederea îndeplinirii atribuţiilor sale statutare. Au fost transmise Comisiei 108 răspunsuri la solicitările adresate, împreună cu explicaţiile necesare clarificării problemelor aflate în atenţia membrilor acesteia. De asemenea, Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia Comisiei, în virtutea competenţelor sale legale, materiale de informare - superior integrate în raport cu perioadele anterioare - cu privire la diverse tendinţe din contextul operativ, de natură să contribuie la documentarea specifică a activităţilor destinate adaptării cadrului legislativ actual, cu aplicabilitate directă asupra activităţii de realizare a siguranţei naţionale ori în domenii complementare sau conexe acesteia. În exercitarea atribuţiilor sale de control, Comisia a derulat o serie de activităţi la nivelul structurilor centrale şi teritoriale ale S.R.I., cu privire la: • concordanţa reglementărilor interne cu legislaţia în vigoare; • respectarea normelor legale în ceea ce priveşte restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi ale cetăţeanului; • activitatea derulată de Serviciu pe dimensiunea informării factorilor de decizie în stat, cu evaluarea eficienţei acesteia; • eficienţa cheltuirii banilor publici; • accesul la/protecţia fondurilor arhivistice ale S.R.I.; • colaborarea cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii etc.. În cursul anului 2001, Comisia a efectuat 7 controale la nivelul structurilor centrale ale S.R.I., 10 în cadrul unor structuri teritoriale, precum şi 4 activităţi speciale de control. Acestea au evidenţiat legalitatea şi, totodată, eficienţa ansamblului de norme interne şi măsurilor organizatorice pe toate dimensiunile sus-amintite. Totodată, membrii Comisiei: • au audiat, în scopul clarificării unor aspecte, pe directorul S.R.I., adjuncţii săi, precum şi şefi de unităţi centrale şi teritoriale. În scopul analizării unor aspecte curente ale activităţii S.R.I., Comisia a avut 23 de întâlniri cu conducerea Serviciului şi cadre de conducere din unităţi centrale; 17  • au efectuat vizite de documentare şi de lucru la unităţile centrale şi teritoriale ale S.R.I., inclusiv cu prilejul unor analize anuale de bilanţ al activităţii desfăşurate. În ansamblu, relaţia cu Parlamentul României a dobândit noi valenţe, conducerea S.R.I. şi instituţia în ansamblu tratând cu interes şi solicitudine: • interpelările şi întrebările formulate de parlamentari, alţii decât cei ce fac parte din comisia de control a activităţii S.R.I., pe teme complementare atribuţiilor Serviciului. De la preluarea mandatului, directorul S.R.I. a răspuns, la termenele prevăzute în regulamentele Camerelor, unui număr de 16 întrebări adresate de parlamentari; • demersurile comisiilor de specialitate ale Parlamentului (altele decât Comisia de control) legate de activitatea legislativă în problematici conexe domeniului siguranţei naţionale; • procesul de elaborare, dezbatere şi adoptare a unor proiecte de legi cu relevanţă pentru siguranţa naţională. II.3.2. Raporturile cu C.S.A.T. Dat fiind gradul sporit de complexitate al solicitărilor formulate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - mai ales pe fondul evoluţiilor survenite în contextul internaţional de securitate după atentatele teroriste din S.U.A. -, Serviciul Român de Informaţii a întreprins demersuri susţinute în vederea îndeplinirii cu operativitate a sarcinilor încredinţate. Astfel, la termenele prestabilite, au fost înaintate Consiliului numeroase documente de analiză şi informare, cu un grad ridicat de complexitate. Totodată, s-au luat măsuri de transpunere operativă şi eficientă a tuturor hotărârilor şi deciziilor C.S.A.T.. În conformitate cu planurile anuale de activitate ale C.S.A.T., au fost înaintate spre dezbatere 43 de documente (rapoarte, analize şi informări) referitoare la probleme de interes major pentru securitatea naţională, necesare pentru fundamentarea deciziilor adoptate la nivelul acestui organism. Pe de altă parte, au fost puse în executare cu operativitate, la nivelul unităţilor, hotărârile C.S.A.T. care aveau implicaţii pentru activitatea desfăşurată de S.R.I.. În relaţie directă cu evoluţiile mediului de securitate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a trasat Serviciului Român de Informaţii noi atribuţii sau le-a întărit pe cele preexistente, care pot şi trebuie să facă posibil un nou salt calitativ în activitate. Ilustrative sunt, în acest sens, îndeosebi Hotărârile C.S.A.T. privind: • probarea noului Regulament de funcţionare a Serviciului, precum şi noua structură organizatorică a acestuia; • atribuirea S.R.I. a calităţii de autoritate naţională în materie antiteroristă, în baza căreia Serviciul a iniţiat, la sfârşitul anului trecut, procesul de elaborare a proiectului Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Terorismului (n.n. - aprobată, pe 5 aprilie 2002, printr-o altă Hotărâre a Consiliului). II.3.3. Relaţiile cu alte instituţii ale statului S.R.I. a continuat să acţioneze pentru dezvoltarea cooperării, pe diverse coordonate, cu celelalte componente ale sistemului de securitate naţională, în special cu cele având atribuţii informativ-operative generale sau sectoriale. Dintre tipurile de activităţi desfăşurate în cooperare cu celelalte instituţii componente ale sistemului naţional de apărare ori exclusiv de către S.R.I., însă la solicitarea şi în sprijinul acţiunilor specifice acestora, sunt de evidenţiat: • schimbul de informaţii de interes pentru una sau mai multe instituţii, în vederea verificării, completării şi valorificării lor pe căile cele mai adecvate; • cooperarea (cu Serviciul de Informaţii Externe, cu Ministerul de Interne, cu Direcţia de Protecţie şi Siguranţă Militară a Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, cu Serviciul de Protecţie şi Pază) în 18  clarificarea şi soluţionarea unor cazuri concrete, demersuri care au vizat prevenirea ori înlăturarea unor riscuri la adresa securităţii naţionale; • activităţi de prevenire a unor posibile acte teroriste ori evenimente de natură să pericliteze derularea în bune condiţii a unor acţiuni oficiale la nivel înalt, precum şi în susţinerea eforturilor României în cadrul campaniei antiteroriste internaţionale; • misiunile comune de asigurare a apărării, pazei şi ordinii publice în zona unor obiective date în competenţă, atât cu ocazia unor activităţi de importanţă deosebită sau protocolare, cât şi în situaţii care au impus executarea intervenţiei antiteroriste şi pirotehnice; • elaborarea sau definitivarea unor proiecte de legi şi alte acte normative, inclusiv a unor proiecte de acorduri internaţionale, cu implicaţii în domeniul securităţii naţionale, elaborate la nivelul acestor instituţii; • asigurarea, în cadrul instituţiilor militare de învăţământ, a pregătirii profesionale a unor cadre, atât pe linie informativ-operativă, cât şi în alte specializări necesare. Sunt de evidenţiat, în context, relaţiile stabilite între S.R.I. şi celelalte componente ale sistemului de securitate naţională în organizarea şi executarea activităţilor interdependente destinate gestionării evoluţiilor critice în planurile intern şi extern. II.3.4. Relaţionarea externă Activitatea de relaţii externe a Serviciului Român de Informaţii - desfăşurată în limitele mandatelor aprobate de C.S.A.T. şi de conducerea instituţiei, în conformitate cu prevederile legii şi, respectiv, ale reglementărilor interne - a continuat să aibă drept obiectiv fundamental protejarea şi promovarea intereselor naţionale, dintre care integrarea euro-atlantică a reprezentat prioritatea absolută. Plecând de la faptul că, în noul context de securitate, tot mai multe ameninţări se caracterizează prin diversificare şi globalizare, putând fi controlate numai prin conjugarea eforturilor şi experienţei mai multor organisme similare, activităţile întreprinse, în perioada de referinţă, de Serviciul Român de Informaţii au vizat: • intensificarea, diversificarea şi potenţarea relaţiilor de cooperare cu structurile similare din spaţiul euro- atlantic. Raporturile cu parteneri din cadrul N.A.T.O. şi U.E. au evidenţiat solidaritatea, fermitatea şi eficienţa cu care Serviciul Român de Informaţii înţelege şi are capacitatea să reacţioneze în situaţii de genul celor generate de atentatele teroriste din S.U.A.. De reţinut, în context, sunt şi reacţiile partenerilor, materializate în: • mulţumirile adresate pentru promptitudinea şi calitatea colaborării, pe un fond de apreciere generală la adresa atitudinii statului român în ansamblu; • concluzia că, în planul prevenirii şi contracarării terorismului, România este cea mai sigură ţară din sud- estul Europei; • extinderea, pe baza principiului beneficiului reciproc, a cooperării (pe baze bi- sau trilaterale) cu servicii din ţări vecine, în scopul asigurării unui climat de securitate regională, contracarării diverselor categorii de ameninţări transfrontaliere, precum şi a altor tipuri de manifestări ce afectează ori pot afecta interesele părţilor; • iniţierea şi dezvoltarea raporturilor cu organisme internaţionale angajate în combaterea ameninţărilor nonmilitare transfrontaliere. Între formele specifice în care s-a exprimat cooperarea dintre S.R.I. şi serviciile partenere, în special din statele membre N.A.T.O./U.E., s-au evidenţiat: • întâlniri, bi - şi multilaterale, între factorii de conducere din S.R.I. şi omologii din serviciile partenere, care au permis stabilirea cadrului general de cooperare şi modul de derulare a activităţilor comune, responsabilităţile concrete ce revin părţilor, măsurile asiguratorii etc.. În cursul anului 2001, accentul a fost pus pe intensificarea contactelor cu principalii parteneri euro-atlantici şi, totodată, pe aprofundarea formelor concrete de cooperare, aspect ilustrat de datele expuse în continuare; 19  • schimbul de informaţii, de natură generală şi concretă, periodic sau punctual, care s-a desfăşurat în cadrul unor reuniuni bi - şi multilaterale la nivelurile factorilor de conducere şi experţilor analişti sau din profilele informativ-operative, seminarii, conferinţe etc.; • operaţiuni speciale comune, vizând acţiuni de natură să afecteze interese strategice mutuale; • conlucrarea în sensul transpunerii standardelor occidentale în activitatea S.R.I. şi în reglementarea/funcţionarea mecanismului instituţional românesc angrenat în realizarea securităţii naţionale; • diverse tipuri de activităţi comune vizând perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului; • activităţi vizând identificarea şi fructificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a dotării specifice a S.R.I.. Pe coordonatele implicării Serviciului Român de Informaţii în susţinerea activă a integrării ţării în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunea Europeană, mai sunt de evidenţiat: • consistenţa şi eficienţa relaţionării cu alte servicii naţionale de informaţii, precum şi cu Oficiul de Securitate al N.A.T.O. (NOS), focalizată pe activităţi concrete de pregătire a aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în conformitate cu prevederile Capitolului IV - Probleme de Securitate din ciclul al III-lea al Planului Naţional Anual, în implementarea cărora responsabilităţile de titular revin Serviciului Român d