raport activitate 2001.pdf

RAPORT privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii, în realizarea siguranţei naţionale (2001) SUMAR I. REPERE GENERALE I.1. Concluzii principale ale analizei de etapă I.2. Noua concepţie managerială. Liniile directoare ale demersurilor de reformă instituţională II. RĂSPUNSUL INSTITUŢIONAL AL S.R.I. LA DINAMICA ŞI CARACTERISTICILE CONTEXTULUI OPERATIV II.1. Activitatea informativ-operativă II.2. Managementul resurselor II.2.1. Umane II.2.2. Materiale şi financiare II.3. Relaţionarea instituţională II.3.1. Controlul parlamentar II.3.2. Raporturile cu C.S.A.T. II.3.3. Relaţiile cu alte instituţii ale statului II.3.4. Relaţionarea externă II.4. Raporturile cu societatea civilă III. OBIECTIVE PENTRU ANUL 2002 III.1. Direcţii de acţiune în plan intra-instituţional şi relaţional III.2. Necesităţi de natură legislativă pentru optimizarea capacităţii operative a S.R.I. I. REPERE GENERALE Perioada de referinţă a comportat semnificaţii şi implicaţii aparte pentru activitatea Serviciului Român de Informaţii. Schimbarea echipei manageriale s-a produs într-un moment în care se prefiguraseră atât necesitatea obiectivă, cât şi posibilitatea practică de valorificare a experienţei deja acumulate de S.R.I. în sensul trecerii, pe baza unor măsuri organizatorice de amploare, la o etapă superioară din punct de vedere funcţional. Stringenţa acestui demers de anvergură sistemică a derivat, pe de o parte, din comandamentul maximizării contribuţiei specifice a instituţiei la materializarea intereselor naţionale fundamentale, în cursul unui an crucial pentru modelarea evoluţiilor viitoare ale României, iar, pe de altă parte, din modificările de substanţă survenite - în special după data de 11 septembrie 2001 - în contextul operativ, care au schimbat din temelii şi la scară mondială concepţiile şi strategiile de securitate. Fundamentate pe evaluarea integrată a tuturor acestor factori, deciziile adoptate şi măsurile dispuse de conducerea Serviciului Român de Informaţii au fost subordonate obiectivului central de creştere a capacităţii operaţionale a instituţiei, în vederea adaptării permanente a activităţii acesteia la caracteristicile şi dinamica provocărilor şi - cu o pondere mai consistentă, în comparaţie cu etapele anterioare - la oportunităţile generate de mutaţiile şi tendinţele din contextul operativ intern şi extern. În acest sens, a fost fixat programatic şi transpus în practică un set coerent de orientări strategice, aliniate eforturilor societăţii româneşti în ansamblu vizând consolidarea şi dezvoltarea ţării noastre în plan economico- social şi, totodată, afirmarea sa activă ca parte integrantă a comunităţii euro-atlantice de valori, perspective şi aspiraţii. Aceste orientări strategice, reflectate corespunzător în stabilirea priorităţilor de etapă, precum şi în organizarea şi derularea întregii game de activităţi specifice, au vizat susţinerea cât mai eficientă, în conformitate cu 1 responsabilităţile şi competenţele legale, a acţiunilor statului român destinate atât reconstrucţiei interne, cât şi integrării în N.A.T.O. şi Uniunea Europeană. I.1. Concluzii principale ale analizei de etapă Demers cu atât mai firesc şi mai necesar la instalarea unei noi echipe de conducere, analiza sistemică derulată în prima parte a anului 2001 la nivelul Serviciului Român de Informaţii a inclus un ciclu de evaluări aprofundate asupra: stadiului realizării obiectivelor anterior asumate şi gradului în care acestea corespund imperativelor noii etape; parametrilor de eficienţă înregistraţi pe coordonatele funcţionale interne şi în cadrul mecanismelor relaţionale ale instituţiei; mutaţiilor şi tendinţelor înregistrate în contextul operativ şi, implicit, necesităţilor de adaptare a răspunsului instituţional la respectivele evoluţii. În ceea ce priveşte mecanismele funcţionale interne şi, respectiv, relaţionale ale Serviciului Român de Informaţii, această analiză a evidenţiat că instituţia a evoluat, devenind, în timp, un organism esenţial al sistemului naţional cu responsabilităţi în planul apărării şi promovării valorilor şi intereselor statului de drept şi ale societăţii democratice. Implicându-se activ în susţinerea, pe căile specifice, a obiectivelor fundamentale ale ţării, Serviciul şi-a confirmat - atât în cadrul sistemului de securitate naţională, cât şi în cooperarea cu partenerii din spaţiul euro-atlantic - capacitatea de a contribui semnificativ la: - ţinerea sub control, pe plan intern, a acelor evoluţii purtătoare de riscuri şi ameninţări care ar fi putut periclita siguranţa naţională şi poziţia dobândită de România pe plan internaţional; - consacrarea ţării noastre ca entitate care are atât vocaţia, cât şi capacitatea de a rămâne un pol de stabilitate şi de a participa efectiv la menţinerea echilibrului în sud-estul Europei şi, implicit, la nivel continental, fapt ce legitimează şi susţine candidatura statului român la integrarea în N.A.T.O. şi Uniunea Europeană. Această apreciere a fost însoţită, însă, şi de constatări privind diverse stări de fapt şi procese interne care erau de natură să genereze implicaţii imediate ori de perspectivă pentru capacitatea operaţională a Serviciului. Între acestea, au atras în mod deosebit atenţia: - nevoia de actualizare, într-o concepţie mai dinamică şi cuprinzătoare, a orientărilor strategice şi reglementărilor interne care constituie reperele activităţii Serviciului şi principalelor sale structuri componente, în conformitate cu evoluţiile situaţiei operative şi cu noile comandamente de etapă în sensul susţinerii obiectivelor naţionale; - necesitatea adaptării structurii interne a Serviciului la evoluţiile situaţiei operative, astfel încât să se asigure eficienţă sporită coordonării şi îndeplinirii, într-o viziune unitară, a misiunilor comune ce revin unităţilor operative cu atribuţii complementare; - problemele care afectau dinamica de personal, determinate ori favorizate atât de fenomene cu sorgintea în evoluţiile economico-sociale generale - care, de altfel, îşi manifestă efectele şi în alte instituţii (militare sau civile) ale statului -, dar şi de unele inadecvări ale mecanismelor de recrutare şi formare profesională a cadrelor S.R.I.. Totodată, în urma acestor evaluări s-au reţinut şi efectele unor stări de fapt şi evoluţii de anvergură mai largă asupra eficienţei activităţii specifice şi demersurilor de dezvoltare a structurilor şi capabilităţilor Serviciului. Dintre acestea, au fost evidenţiate: - constrângerile financiare specifice actualei etape pe care o traversează societatea românească; - ritmul lent de adaptare a cadrului normativ şi doctrinar operant în materia securităţii naţionale; - unele disfuncţii în mecanismele de relaţionare cu beneficiarii legali ai informării curente, cu celelalte instituţii din sistemul de securitate naţională, precum şi cu societatea civilă. În vederea fundamentării optime a opţiunilor manageriale vizând orientarea şi organizarea activităţilor specifice, concluziile desprinse din analiza asupra realităţilor interne şi raporturilor funcţionale ale Serviciului Român de Informaţii au fost racordate la cele rezultate din evaluarea constantă a mutaţiilor şi tendinţelor din contextul operativ, generatoare deopotrivă de provocări şi oportunităţi pentru demersurile de realizare a siguranţei naţionale şi, implicit, de priorităţi în plan acţional. 2 Din acest ultim punct de vedere, măsurile dispuse pe linia reorganizării structural-funcţionale a Serviciului s-au întemeiat pe necesitatea furnizării unui răspuns operaţional adecvat la o serie de manifestări obiective care au conferit specificitate perioadei de referinţă. Astfel, pe dimensiunea externă a securităţii naţionale, stărilor de fapt preexistente, cu efecte atât asupra statutului şi relaţiilor internaţionale ale României, cât şi asupra procesului de restructurare şi relansare economică a ţării noastre (cu relevanţă inclusiv în planul îndeplinirii standardelor de admitere în N.A.T.O. şi U.E.), li s-au adăugat evoluţii atipice, cu implicaţii majore în problematica de securitate, survenite îndeosebi în ultimul trimestru al anului, care au impus reconfigurarea abordărilor tradiţionale în materie. În aceste condiţii, riscurile - manifeste ori potenţiale - în planul promovării intereselor fundamentale de politică externă ale României au fost angrenate de: • modificările determinate de restructurarea/redimensionarea intereselor de securitate la nivel global, îndeosebi ca urmare a impunerii problematicii terorismului în centrul preocupărilor comunităţii internaţionale; • persistenţa/accentuarea unor conflicte în spaţii de interes pentru ţara noastră (regiunea balcanică, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Asia Centrală); • acţiunile unor entităţi străine în direcţia obstrucţionării, prin diverse mijloace, a procesului de extindere a N.A.T.O. şi U.E.. Pe de altă parte, evoluţiile internaţionale au creat şi o serie de conjuncturi favorabile materializării unor obiective de etapă ale României în procesul de integrare europeană şi euro-atlantică, prin: • aprofundarea raporturilor cu actori proeminenţi ai scenei internaţionale; • exercitarea eficientă a preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.) şi, respectiv, a Adunării Parlamentare a acestui organism; • creşterea credibilităţii statului român ca partener al N.A.T.O., datorată intensificării activităţilor de cooperare în cadrul Parteneriatului pentru Pace, inclusiv prin participarea efectivă la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, precum şi angrenării active, pe diverse coordonate, în campania antiteroristă internaţională; • dinamizarea procesului de aderare la Uniunea Europeană; • implicarea proactivă şi eficientă a ţării noastre în identificarea şi propunerea de soluţii constructive în problematica de securitate regională/internaţională (în cadrul Pactului pentru Stabilitate în Europa de Sud- Est, Iniţiativa Central Europeană, Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei, S.E.E.C.A.P., iniţiativele trilaterale ş.a.). Pe dimensiunea internă a securităţii naţionale, Serviciul Român de Informaţii şi-a concentrat atenţia, potrivit competenţelor legale, în direcţia identificării, evaluării şi semnalării evoluţiilor intervenite în domenii vitale evidenţiind riscurile şi vulnerabilităţile ce puteau afecta realizarea demersurilor de restructurare şi reformă a societăţii româneşti. Anul 2001 s-a caracterizat prin conturarea/consolidarea unor progrese pe diverse coordonate ale vieţii sociale. În acest sens, pot fi menţionate: • îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici şi crearea premiselor de relansare a unor sectoare de activitate care înregistrau, anterior, tendinţe de descreştere; • accelerarea ritmului privatizării, cu accent pe finalizarea negocierilor vizând transferul de proprietate asupra unor societăţi comerciale de mari dimensiuni, generatoare de pierderi; • valorificarea circumstanţelor favorabile derivate din unele evoluţii pozitive ale climatului economic internaţional (înregistrate în prima parte a anului 2001); • iniţierea şi transpunerea în practică a unor strategii şi programe vizând îmbunătăţirea situaţiei unor categorii sociale defavorizate. Tendinţele pozitive au continuat să fie afectate, însă, de persistenţa ori, pe anumite segmente, chiar accentuarea unor dificultăţi în plan economico-social. Dintre acestea s-au evidenţiat: 3  • întârzierile înregistrate în derularea unor programe de restructurare şi dezvoltare destinate creşterii potenţialului economic necesar susţinerii intereselor naţionale ale României (inclusiv în îndeplinirea criteriilor de performanţă necesare accederii ţării noastre în U.E. şi în N.A.T.O.); • efectele induse în plan social de costurile măsurilor de reformă operate în diverse sectoare, amplificate, în numeroase situaţii, de existenţa unor disfuncţii în exercitarea actului de autoritate pe diferite paliere decizionale, stimulate şi/sau speculate de anumite cercuri de interese. Având un potenţial apreciabil de periculozitate atât pentru climatul de stabilitate internă, cât şi în planul demersurilor naţionale vizând racordarea ţării noastre la fluxurile universale de valori şi civilizaţie, emergenţa/accentuarea unor noi riscuri şi ameninţări transnaţionale - evidenţiată de impactul şi consecinţele atentatelor teroriste din S.U.A. - a determinat modificări de substanţă la nivelul politicii de securitate a statului român, fapt ce a impus intensificarea eforturilor naţionale destinate prevenirii/contracarării manifestărilor asociate unor fenomene transfrontaliere (cu prioritate terorismul şi criminalitatea organizată). I.2. Noua concepţie managerială. Liniile directoare ale demersurilor de reformă instituţională Concluziile sus-menţionate au fundamentat măsurile de anvergură instituţională dispuse de conducerea Serviciului Român de Informaţii în cursul anului 2001, care au vizat combaterea fermă a aspectelor nedorite şi încurajarea/consolidarea tendinţelor pozitive preexistente, conform unei concepţii manageriale al cărei obiectiv central l-a constituit asigurarea unui răspuns operaţional adecvat la întregul spectru de riscuri şi oportunităţi de securitate, prin orientarea optimă a resurselor şi eforturilor către evoluţiile cu impact major asupra intereselor naţionale. În acest sens, a fost avută în vedere, cu prioritate, creşterea calităţii: • actului managerial, prin implicarea activă a factorilor de comandă şi eficientizarea structurilor de coordonare şi control; • resurselor umane (sub raport profesional, moral, disciplinar); • structurii organizatorice generale, care să permită instituţiei în ansamblu şi componentelor sale: • adaptarea flexibilă la noile provocări derivate din mutaţiile survenite în plan operaţional; • relaţionarea funcţională eficientă la nivel intra - şi interinstituţional; • structurilor operative din compunere (în special ale celor specializate în culegerea şi procesarea analitică a informaţiilor); • asigurării logistice (infrastructură, tehnică specifică, mijloace de transmisiuni, de transport etc.); • legăturilor dintre conducerea instituţiei şi: o factorii de decizie în stat, beneficiari ai informării; o conducerile celorlalte instituţii din sistemul de securitate naţională; o palierele de comandă şi execuţie de la diverse eşaloane ale S.R.I.. Pe acest fond, în perioada de referinţă au fost elaborate abordări conceptuale moderne, cu aplicabilitate în activitatea de informaţii, în care au fost valorificate concluziile desprinse din experienţa acumulată în culegerea de informaţii, analiza asupra tendinţelor actuale şi de perspectivă ale mediului de securitate, relaţionarea cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în materie şi, nu în ultimul rând, cooperarea cu structuri similare din state democratice, îndeosebi cu cele din comunitatea euro-atlantică. Astfel de demersuri au avut menirea să susţină, concomitent: • optimizarea actului managerial intern, în conformitate cu obiectivele actualei etape, prin: o fixarea orientărilor strategice generale ale Serviciului. Într-o primă etapă, a fost elaborată Strategia de acţiune pe termen scurt şi mediu a Serviciului Român de Informaţii, care, în premieră, a fost pusă la dispoziţia unor factori de decizie din instituţii ale statului, precum şi reprezentanţilor societăţii civile, opiniile înregistrate fiind preponderent pozitive; o măsurile de ordin structural-organizatoric destinate optimizării mecanismelor funcţionale şi relaţionării interne/externe ale instituţiei. Aceste măsuri s-au concretizat în noul Regulament de funcţionare şi noua organigramă a Serviciului Român de Informaţii, aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 15 noiembrie 2001; o dinamizarea procesului de înnoire şi completare a instrumentelor interne de reglementare, planificare şi orientare a activităţii informativ-operative. Procesul vizează atât îmbunătăţirea instrumentelor deja operante pe principalele linii de muncă ale Serviciului, cât şi aprofundarea/adaptarea/sistematizarea celor care susţin abordările specifice în problematici 4  stabilite ca priorităţi de etapă, date fiind evoluţiile din contextul operaţional, noile sarcini încredinţate Serviciului, precum şi condiţiile favorabile oferite de noua structură organizatorică. În acest sens, au fost avute în vedere: o contribuţia, potrivit competenţelor, la combaterea fenomenului corupţiei; o combaterea ameninţărilor transfrontaliere, cu accent pe terorism şi criminalitatea organizată; o protecţia informaţiilor clasificate (conform standardelor N.A.T.O.); o protecţia sistemelor informatice; o cooperarea externă, pe probleme şi c