raport activitate 2001.pdf

în protecţia datelor secrete/confidenţiale cu caracter economic, pe fondul intensificării demersurilor iniţiate de cercuri interesate în direcţia accesului la astfel de date. Vulnerabilităţile sistemelor de protecţie a datelor cu regim special - favorizate şi de nefinalizarea (până la sfârşitul perioadei analizate) a procesului de adoptare a legii speciale privind informaţiile clasificate - au fost accentuate de acţiunea unor factori subiectivi precum neglijenţa sau complicitatea interesată a deţinătorilor de date de acest gen ori absenţa/insuficienţa măsurilor de protecţie (cauzate, de regulă, de ignorarea sau abordarea superficială, de către factori responsabili, a necesităţii instituirii unor sisteme eficiente de protejare a datelor de această natură). În cadrul mai multor unităţi economice - aflate în diferite stadii ale procesului de privatizare - se menţin unele vulnerabilităţi în sistemul de protecţie a datelor şi documentaţiilor secrete sau de interes naţional, fapt ce poate prejudicia grav interesele naţionale atât în domeniile de activitate în care activează agenţii economici respectivi, cât şi în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de securitate impuse de exigenţele organismelor comunitare. Vulnerabilităţile din acest domeniu derivă, de asemenea, din inexistenţa unor măsuri organizatorice interne de protecţie şi control al persoanelor autorizate să aibă acces la reţelele informatice, achiziţionarea şi/sau utilizarea unor sisteme informatice şi aplicaţii neprotejate ori care conţin erori (uneori intenţionate) de securitate şi lipsa unor măsuri specifice de protecţie suplimentară a reţelelor interne de calculatoare conectate la INTERNET împotriva atacurilor informatice. Apărarea ordinii, valorilor, atributelor şi mecanismelor constituţionale Adaptată permanent la necesităţile derivate din evoluţia societăţii româneşti, activitatea derulată de Serviciu în îndeplinirea atribuţiilor sale legale pe această componentă a asigurat identificarea problemelor cu potenţial major de risc pentru ordinea constituţională şi prezervarea atributelor fundamentale constituţionale ale statului român. Pe acest fond, în perioada de referinţă, informaţiile privind climatul de legalitate, ordine şi stabilitate internă, inclusiv cele privind fapte de natură să se repercuteze asupra funcţionării corecte a mecanismelor constituţionale ori exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, au fost valorificate într-o manieră marcat preventivă, preponderent prin informarea factorilor de decizie abilitaţi. Problematica dominantă abordată în documentele de informare, în concordanţă cu dinamica şi caracteristicile contextului operativ din perioada de referinţă, s-a centrat pe: • distorsiunile induse de disfuncţii, abuzuri şi ilegalităţi în exercitarea actului administrativ şi de justiţie, precum şi în alte activităţi care incumbă autoritatea publică, cu precădere la nivel local. Folosirea abuzivă ori ilegală a autorităţii în exercitarea actului administrativ de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu a determinat prejudicierea gravă a bugetelor locale şi/sau lezarea unor drepturi ale cetăţenilor; 12  • tentativele unor grupuri de interese de a deturna o serie de tensiuni sociale cu diverse cauzalităţi - în primul rând de natură economică - în direcţia iniţierii de acţiuni cu potenţial destabilizator sau chiar subversiv; • manifestările remanente ale unor cercuri interne şi externe animate de obiective anticonstituţionale, care au luat inclusiv forma unor campanii de denigrare a statului român şi instituţiilor sale; • preocupările - în special de factură propagandistică - ale unor grupări coagulate în jurul unor concepţii extremiste (intolerante, antisociale, anarhice), care, deşi au, în ţara noastră, un statut marginal şi o audienţă redusă, continuă să reprezinte factori de risc potenţial şi, în consecinţă, nu pot fi ignorate, mai ales în condiţiile dezvoltării pe unele spaţii, chiar în Europa, a unor mişcări radicale. Din perspectiva competenţelor şi atribuţiilor legale (inclusiv în cooperarea interinstituţională) şi în conformitate cu sarcinile trasate de organismele cu rol de coordonare strategică, S.R.I. a abordat problematica generată de corupţie şi criminalitatea organizată drept o prioritate, date fiind efectele negative ale acesteia asupra fiecărei dimensiuni interne şi a componentei externe a securităţii naţionale. Această abordare s-a impus cu atât mai mult, cu cât riscurile şi vulnerabilităţile generate de respectivele fenomene pot conduce, dacă nu sunt contracarate oportun, la: • afectarea capacităţii de decizie strategică şi, respectiv, reducerea potenţialului de control al autorităţilor centrale asupra unor evoluţii în anumite zone ori sectoare economice, ca urmare a agregării şi consolidării unor grupuri de interese, dispunând de conexiuni multiple la diverse paliere ale exercitării actului de autoritate; • accentuarea dificultăţilor în colectarea ritmică a veniturilor bugetare, cu repercusiuni asupra unor domenii esenţiale ale vieţii economico-sociale. Au fost evidenţiate, în acest sens, indiciile persistenţei fenomenului evaziunii fiscale, pe fondul favorizant generat de perpetuarea, la nivelul organismelor abilitate, a unei atitudini insuficient de ferme faţă de acţiunile ilicite ale unor grupuri de interese vizând obţinerea de scutiri, reduceri şi reeşalonări ale obligaţiilor restante faţă de bugetul statului, tergiversarea unor executări silite a rău-platnicilor ori rambursării nejustificate a taxelor achitate. De asemenea, au fost identificate şi semnalate deficienţele înregistrate, încă, în activitatea din sistemul vamal, care au favorizat operaţiuni de contrabandă de anvergură, realizate, în numeroase cazuri, cu complicitatea unor lucrători vamali, inclusiv cu atribuţii de decizie şi/sau control, care au încurajat, prin acţiunile/inacţiunile lor, actele de corupţie ale subordonaţilor. Deşi în scădere, situaţii de acest gen au continuat să se înregistreze în majoritatea punctelor vamale, atât în cele de frontieră, cât şi în cele de interior; • obstrucţionarea/deturnarea activităţii instituţiilor statului în sensuri neconforme cu interesul general, cu efecte asupra exercitării normale a drepturilor constituţionale ale cetăţenilor români şi a încrederii acestora în eficienţa organismelor abilitate cu aplicarea legii. În acest plan, au fost semnalate factorilor abilitaţi atât acţiunile sau tentativele de influenţare a proceselor decizionale din administraţie şi justiţie, prin activităţi de corupere, înşelăciune, intimidare, ameninţare, violenţă sau orice alt mijloc ilicit, cât şi abuzurile/ilegalităţile unor responsabili din aceste domenii; • afectarea imaginii externe a ţării noastre, cu consecinţe negative asupra ritmului de atingere a unor obiective pe linia integrării europene şi euro-atlantice, prin exploatarea - în numeroase cazuri tendenţioasă - a problemelor de această natură, de către cercuri externe interesate, mai ales în condiţiile în care eradicarea corupţiei reprezintă un criteriu important pentru admiterea în N.A.T.O. şi U.E.. Asigurarea stabilităţii sociale interne Investigarea informativă pe această dimensiune a avut ca obiectiv identificarea şi semnalarea operativă a acţiunilor, inacţiunilor, stărilor de fapt şi fenomenelor, cu diverse mecanisme de geneză, care s-au repercutat ori ar fi putut avea un impact major asupra mediului intern de siguranţă naţională. Informaţiile obţinute şi transmise factorilor în drept au relevat persistenţa unor tensiuni - preponderent cu cauzalitate economică - în cadrul anumitor grupuri profesionale ori sociale afectate semnificativ de: • disfuncţii remanente în economie ori în gestionarea resurselor alocate domeniului social; 13  • măsurile operate în cadrul proceselor de restructurare şi reformă., coroborate cu constrângerile impuse inclusiv prin respectarea mai strictă, decât în perioadele anterioare, a angajamentelor asumate faţă de organismele financiare internaţionale. Ca elemente definitorii pentru evoluţiile angrenate în plan social, documentele de informare de nivel strategic, tactic şi operativ au evidenţiat: • persistenţa fenomenului de pauperizare, concomitent cu accentuarea polarizării sociale, în condiţiile menţinerii unui ritm lent de constituire a clasei medii - principalul vector al progresului social; • insuficienţa resurselor financiare alocate protecţiei sociale, ca urmare a constrângerilor bugetare, imobilităţii pieţei forţei de muncă şi, mai ales, dimensiunilor economiei subterane; • existenţa, în continuare, a unor disfuncţii în aria reconversiei şi reorientării forţei de muncă disponibilizate, inclusiv pe fondul aplicării neunitare a strategiei privind implementarea programelor de recalificare şi, respectiv, disipării responsabilităţilor de monitorizare şi gestionare a proiectelor; • creşterea periculozităţii unor manifestări de protest cu participare redusă, însă extrem de virulente (blocări de căi rutiere, sechestrări ale unor factori de conducere economico-administrativă ş.a.), pe fondul atomizării mişcărilor revendicative; • problemele sensibile în asigurarea asistenţei medicale pentru populaţie, efect cumulat al dificultăţilor în colectarea şi utilizarea efectivă a resurselor financiare şi, respectiv, al criteriilor deficitare de evaluare şi remunerare a activităţii cadrelor specializate. La factorii cauzali de natură economică s-au adăugat ilegalităţile comise, în timp, la unele nivele de decizie (organizarea de licitaţii trucate pentru achiziţionarea de aparatură, medicamente şi materiale sanitare, prin favorizarea unor firme fără experienţă în domeniu), degradarea materială a bazelor de tratament ş.a.; - persistenţa tensiunilor în domeniul educaţiei, îndeosebi ca urmare a insuficienţei fondurilor necesare derulării în bune condiţii a activităţii didactice, precum şi a salarizării nesatisfăcătoare a personalului; • amplificarea riscurilor în furnizarea serviciilor de bază pentru populaţie (apă, canalizare, energie electrică şi termică), rezultat al acţiunii simultane a gravelor disfuncţii acumulate, în timp, în funcţionarea sistemelor specializate şi, respectiv, reducerii nivelului de venituri al unor segmente sociale sub limita minimă necesară acoperirii cheltuielilor pentru aceste utilităţi; • iniţierea/susţinerea, de către entităţi externe ori interne, a unor demersuri propagandistice vizând afectarea coeziunii sociale, inclusiv prin încercarea de diseminare a unor idei extremiste de diverse coloraturi. Valorificarea informaţiilor obţinute Analizele - derulate în cadrul Serviciului Român de Informaţii, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu prilejul controalelor efectuate de Comisia permanentă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului asupra activităţii S.R.I. - privind gradul de acoperire operativă a problematicii de siguranţă naţională, precum şi modului de valorificare a informaţiilor obţinute au relevat acurateţea, echilibrul, echidistanţa politică, oportunitatea şi, implicit, eficienţa activităţii Serviciului în susţinerea actului de decizie în stat. Aceste aspecte au fost susţinute, de asemenea, atât de aprecierile şi reacţiile beneficiarilor legali ai informării, precum şi de confirmarea ulterioară, în cvasitotalitatea cazurilor, a corectitudinii datelor prezentate şi a concluziilor formulate de S.R.I. în baza acestora. S-a evidenţiat, totodată, faptul că la gestionarea adecvată a problematicii generale de siguranţă naţională şi-au adus contribuţia informările adresate atât factorilor abilitaţi din instituţiile centrale ale autorităţii de stat, cât şi celor din structurile teritoriale/locale, care - beneficiind de un volum crescut de documente de informare primite de la S.R.I. - au putut să acţioneze mai eficient în sensul prevenirii/contracarării unor riscuri care s-ar fi putut repercuta asupra evoluţiilor din raza directă de competenţă sau chiar, în multe situaţii, la scară naţională. Pe de altă parte, deşi Serviciul a continuat, şi în perioada supusă analizei, să-şi concentreze eforturile pe dimensiunea preventivă (în ansamblul căreia informarea factorilor de decizie în stat este prioritatea absolută), activitatea de investigare informativă desfăşurată în cursul anului 2001 s-a materializat - cu o frecvenţă sporită în comparaţie cu anul 2000 - prin documentarea, urmată de informarea/sesizarea organelor abilitate să efectueze cercetarea penală, unor fapte ce întruneau elementele constitutive ale unor infracţiuni. 14 Sesizările organelor judiciare au vizat atât fapte sancţionate în partea specială a Codului Penal, cât şi activităţi infracţionale de natură economică (multe asimilabile criminalităţii organizate de mare amploare şi, respectiv, corupţiei în domeniul financiar-bancar şi alte sectoare sensibile), capabile, prin dimensiuni şi consecinţe, să afecteze siguranţa naţională a României. Rezultatele concrete ale activităţilor de valorificare a datelor obţinute - prin informarea factorilor de decizie în stat, respectiv prin sesizarea organismelor de aplicare a legii - relevă trendul ascendent pe care s-a înscris randamentul finalizării acestor demersuri, prin reacţiile instituţiilor abilitate. Astfel, un mare număr de documente de informare transmise de S.R.I. beneficiarilor legali de pe diverse paliere de decizie au fost urmate de măsuri destinate, după caz, prevenirii materializării riscurilor semnalate, înlăturării unor vulnerabilităţi preconstituite, contracarării acţiunilor periculoase şi combaterii/diminuării efectelor negative ale unor activităţi deja consumate. Nu în toate cazurile, însă, s-au înregistrat astfel de finalizări. În unele situaţii de acest gen, Serviciul Român de Informaţii a reţinut şi şi-a asumat concluzia că nu a reuşit să se facă pe deplin înţeles în reliefarea elementelor care indicau riscurile curente ori de perspectivă identificate în contextul operativ şi, implicit, să ofere suportul cel mai solid posibil pentru fundamentarea deciziilor şi acţiunilor beneficiarilor legali. De altfel, această concluzie a constituit unul dintre motivele demarării procesului - aflat în derulare - de reorganizare şi reconceptualizare a activităţilor specifice, care are printre obiectivele principale optimizarea relaţiilor S.R.I. cu beneficiarii, nu doar prin anticiparea şi acoperirea integrală a necesităţilor lor de informare, în conformitate cu nevoia de a şti şi cu evoluţiile relevante din contextul operativ, ci şi prin identificarea celor mai potrivite modalităţi prin care Serviciul să comunice, în mod curent, cu destinatarii demersului său informativ. II.2. Managementul resurselor II.2.1. Resursele umane Evaluarea efectuată, imediat după instalare, de către noua echipă managerială, asupra structurii de personal a Serviciului Român de Informaţii, a evidenţiat faptul că, pe ansamblu, instituţia dispune de un potenţial uman capabil să garanteze îndeplinirea în bune condiţii a misiunilor încredinţate prin lege. Au rezultat, însă, şi unele dificultăţi în acoperirea necesităţilor de personal în zone şi domenii importante pentru activitatea S.R.I. (inclusiv din sfera informativ-operativă), precum şi persistenţa unui anumit dezechilibru în compoziţia pe vârste - şi, implicit, pe nivele de experienţă profesională - a efectivelor Serviciului. Aceste probleme - care implică, în lipsa unor măsuri de contracarare, provocări sensibile şi de perspectivă la adresa capacităţii operaţionale a Serviciului - se explică, dincolo de propagarea în timp a efectelor trierii drastice a personalului încadrat în S.R.I. la momentul înfiinţării, şi prin impactul cumulat al: • dificultăţilor cu care se confruntă societatea românească în ansamblu, care s-au reflectat şi asupra capacităţii instituţiei de a oferi stimulente materiale ori alte tipuri de facilităţi (în primul rând spaţii locative adecvate) atât absolvenţilor Academiei Naţionale de Informaţii, cât şi tinerilor specialişti din diverse domenii civile, candidaţi potenţiali la încadrare directă; • inadecvărilor în proiectarea şi funcţionarea mecanismului de selectare şi formare, inclusiv în structurile proprii, a tinerilor ofiţeri; • insuficientei racordări între activităţile de instruire-pregătire, pe de o parte, şi cele destinate gestionării dinamicii de personal. Aceste stări de fapt continuă să aibă efecte negative asupra atractivităţii carierei de ofiţer de informaţii, mai ales în percepţia tinerilor valoroşi, cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, care, pe termen scurt, pot să dobândească satisfacţii materiale mult mai mari în alte sectoare de activitate. La data de 31 decembrie 2001, media de vârstă a personalului Serviciului era de 37,5 ani. Pe acest fond, în cursul anului trecut s-a acţionat susţinut în direcţia utilizării mai eficiente a tuturor pârghiilor disponibile, activitatea de resurse umane propunându-şi atât asigurarea completării - fără rabat de la calitate - a efectivelor, în special la nivelul structurilor esenţiale pentru funcţionalitatea S.R.I., cât şi gestionarea optimă a personalului existent. 15 Dintre obiectivele prioritare în acest domeniu, pentru a căror atingere vor trebui depuse, în continuare, eforturi convergente, pot fi evidenţiate: • elab