raport activitate 2001.pdf

precedentele Rapoarte de activitate, la baza acestei priorităţi operative au stat în principal următoarele consideraţii: ƒ pericolul propagării rapide şi pe spaţii largi, inclusiv în România, a evoluţiilor conflictuale din diverse zone ale lumii sub forma actelor teroriste comise de entităţi angrenate în confruntare. Acestea pot viza drept 8  ţinte entităţi considerate adversari direcţi sau percepute ca apropiate acestora ori care, pur şi simplu, se opun din principiu terorismului şi factorilor ce îl propagă; ƒ caracterul imprevizibil al atacurilor teroriste, cu atât mai marcat astăzi, cu cât organizaţiile de această factură: au acces la mijloace moderne de acţiune şi suport logistic; operează de o manieră cvasiautonomă, ceea ce asigură stricta compartimentare a „informaţiilor vitale” pentru reuşita acţiunilor teroriste; folosesc, în comiterea de acţiuni specifice, „terorişti din umbră”, cel mai adesea fanatici sinucigaşi; ƒ interferenţa accentuată şi sprijinul reciproc dintre terorism şi crima organizată transfrontalieră - cu toate formele sale de manifestare - , ceea ce imprimă ambelor categorii de fenomene un potenţial crescut de periculozitate; ƒ activităţile de propagandă şi prozelitism derulate de nucleele respectivelor organizaţii străine, vizând nu doar cetăţeni străini prezenţi în ţara noastră, ci şi comunităţi autohtone cu anumite afinităţi, ceea ce poate conduce, în timp, la apariţia unui terorism autohton, care - probabil şi ca urmare a activităţii structurilor abilitate - nu există, acum, în România. Sub impactul dramaticelor evenimente din Statele Unite şi al evoluţiilor la nivel mondial consecutive acestora, preocuparea constantă a Serviciului Român de Informaţii pe această coordonată s-a intensificat până la parametrii de alertă, nu doar la nivelul structurilor strict specializate pe profil antiterorist, ci al tuturor componentelor informativ- operative ale Serviciului. În condiţiile impuse atât de noile provocări în planul securităţii naţionale, cât şi de participarea activă a României la campania antiteroristă internaţională - pe ale cărei coordonate contribuţia adusă de S.R.I. în cadrul activităţilor derulate în cooperare cu parteneri externi din spaţiul euro-atlantic a fost apreciată pozitiv -, au fost intensificate atât activităţile de protecţie fizică şi descurajare antiteroristă, cât şi, conform unei viziuni marcat ofensive, cele de cercetare informativă a mediilor purtătoare de riscuri specifice. Activităţile de investigare operativă, cu caracter anticipativ-preventiv, au fost orientate prioritar spre: ƒ identificarea, punerea sub control şi restrângerea posibilităţilor de acţiune ale grupărilor/elementelor simpatizante ale unor organizaţii teroriste, prezente pe teritoriul naţional; ƒ cunoaşterea anticipată a strategiilor, planurilor şi intenţiilor acestor entităţi, care ar putea periclita, în orice mod, interesele României; ƒ identificarea surselor de risc derivate din evoluţia fenomenului migraţiei ilegale, în vederea restrângerii surselor de consolidare a potenţialului uman al nucleelor organizaţiilor teroriste; ƒ monitorizarea activităţilor derulate pe teritoriul naţional de către emisari ai unor grupări teroriste din exterior, în scopul contracarării acţiunilor de propagandă şi prozelitism în rândul străinilor sau autohtonilor, precum şi ale celor care vizau obţinerea de resurse financiare potenţial destinate organizaţiilor teroriste; ƒ decelarea conexiunilor existente/potenţiale între organizaţii teroriste şi alte categorii de entităţi (inclusiv structuri ale crimei organizate, autohtone ori transnaţionale) în derularea unor acţiuni comune; ƒ identificarea eventualelor vulnerabilităţi în paza şi protecţia antiteroristă a obiectivelor autohtone şi străine de pe teritoriul naţional, potenţial vizate de atacuri teroriste. Informaţiile obţinute au fost valorificate, conform competenţelor legale, în cele mai adecvate modalităţi de prevenire şi combatere a premiselor de risc terorist. Astfel, în cursul anului trecut, în cooperare cu instituţii abilitate ale statului, au fost adoptate măsuri ferme împotriva persoanelor identificate cu preocupări asociate terorismului: expulzarea din ţară, declararea ca indezirabili, nepermiterea intrării în România, precum şi alte măsuri cu efect descurajator, care şi-au demonstrat eficienţa în plan preventiv. Pe de altă parte, structurile specializate ale S.R.I. au desfăşurat, independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate, o gamă extinsă de activităţi pe linia protecţiei antiteroriste a obiectivelor româneşti şi străine de pe teritoriul naţional. Protecţia împotriva altor categorii de ameninţări transfrontaliere În perioada de referinţă, activitatea desfăşurată de structurile specializate ale Serviciului Român de Informaţii a relevat o multiplicare a factorilor de risc de această natură, precum şi creşterea gradului lor de periculozitate, atât din perspectiva efectelor directe ori indirecte asupra climatului de stabilitate şi legalitate, cât şi prin prisma îndeplinirii obligaţiilor ce revin României pe linia aderării la Uniunea Europeană ori în cadrul eforturilor internaţionale de combatere a respectivelor fenomene. 9 În consecinţă, efortul informativ al S.R.I. a fost direcţionat prioritar către identificarea şi penetrarea principalelor reţele responsabile de propagarea criminalităţii organizate transfrontaliere, cu toate formele sale de manifestare (migraţia ilegală şi traficul de persoane, traficul cu stupefiante şi precursori ai acestora, contrabanda cu diverse produse, traficul cu armament sau alte materiale, produse şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale ş.a.). Atenţia acordată acestui fenomen - ale cărui manifestări au fost surprinse şi într-un număr consistent de documente de informare - a fost cu atât mai mare, cu cât mijloacele financiare obţinute de către structurile ce desfăşoară activităţi specifice permit inclusiv dezvoltarea capabilităţilor organizatorice şi operative ale terorismului internaţional. Asigurarea dimensiunii economice a securităţii naţionale Ca şi în anii precedenţi, evoluţiile purtătoare de risc pe această dimensiune s-au aflat prioritar în atenţia Serviciului Român de Informaţii, date fiind implicaţiile majore ale unor situaţii/procese de această natură asupra ansamblului vieţii sociale şi, totodată, în planul atingerii obiectivelor fundamentale de politică externă ale României. Evoluţiile pozitive pe diferite paliere ale activităţii economice - în special ca rezultat al acţiunilor factorilor de decizie în direcţia redresării mecanismului economic - au continuat, totuşi, să fie afectate de persistenţa unor disfuncţii în derularea programelor de modernizare în sectoare strategice, precum şi de unele dificultăţi (cu geneză obiectivă ori subiectivă) în implementarea unor formule organizatorice şi criterii de performanţă conforme cu obiectivele integrării europene şi euro-atlantice. În consecinţă, procesul de investigare informativă în problematica - deosebit de complexă - subsumată dimensiunii economice a securităţii naţionale şi, implicit, informarea factorilor de decizie cu atribuţii în acest plan s-au centrat pe identificarea, evaluarea şi evidenţierea vulnerabilităţilor şi riscurilor asociate unor acţiuni şi inacţiuni, stări de fapt şi fenomene de sorginte internă şi externă de natură să greveze asupra eficienţei măsurilor adoptate de instituţiile cu rol de coordonare macroeconomică. În acest sens, au impus o atenţie deosebită: ƒ dificultăţile înregistrate în activitatea unor sectoare economice fundamentale, inclusiv ca efect al gestionării deficitare a resurselor disponibile, respectiv managementului defectuos, pe anumite paliere, al proceselor de restructurare şi reformă. Astfel, au fost decelate şi semnalate: o disfuncţiile în sectorul energetic, pe fondul constrângerilor financiare şi structurii dezechilibrate a producţiei de energie electrică; o precaritatea infrastructurii de transport (feroviar, naval, rutier), rezultat conjugat al problemelor financiare, al unor soluţii de restructurare insuficient fundamentate - aplicate/formulate anterior - şi, respectiv, al influenţelor negative exercitate de o largă gamă de factori (obiectivi şi subiectivi) cu potenţial de afectare a intereselor naţionale în domeniu; o stările de insecuritate în transportul produselor petroliere, generate, pe de o parte, de dificultăţile în întreţinerea şi modernizarea instalaţiilor, iar, pe de altă parte, de agregarea/profesionalizarea unor grupuri infracţionale cu conexiuni în zona structurilor administrative şi de pază din cadrul societăţilor de profil; ƒ deficienţele pe linia asigurării securităţii alimentare, în condiţiile persistenţei unor probleme - îndeosebi la nivelul structurilor locale ale administraţiei - în implementarea măsurilor guvernamentale de sprijin pentru producătorii agricoli; ƒ existenţa unor disfuncţii în procesul de privatizare şi/sau administrarea ineficientă a unor entităţi economice de importanţă naţională din domenii/sectoare industriale cu potenţial de redresare/dezvoltare aflate în faza post-privatizare, ale căror efecte negative au indus - şi în cursul anului 2001 - greutăţi suplimentare în constituirea şi utilizarea resurselor materiale şi financiare. În unele situaţii, neîndeplinirea, de către factori cu diverse atribuţii în cadrul procesului de privatizare, a obligaţiilor ce le reveneau a favorizat prejudicierea intereselor statului, în paralel cu obstrucţionarea/tergiversarea unor obiective pe dimensiunea respectării acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Pe acest fond, transferul proprietăţii din sectorul de stat către cel privat a fost marcat, la momentul materializării, de unele deficienţe şi disfuncţii care s-au resimţit acut inclusiv în evoluţia post-privatizare a unor importanţi agenţi economici din varii ramuri de activitate, în unele cazuri neexistând, practic, perspective de redresare - pe termen scurt şi mediu - a situaţiei economico-financiare a acestora. Pe de altă parte, unii investitori implicaţi în privatizarea unor entităţi economice româneşti au valorizat această acţiune strict din perspectiva obţinerii unei poziţii de monopol şi, ulterior, eliminării unor potenţiali concurenţi de pe piaţa internă şi/sau internaţională de profil. 10 Sunt de notorietate poziţiile dominante, cu valenţe de monopol, obţinute de unii oameni de afaceri români şi/sau străini pe pieţele autohtone conexe unor domenii fundamentale de activitate, cum ar fi industria petrolieră, metalurgică, a materialelor de construcţii, extractivă, farmaceutică ş.a.. Ulterior, aceştia şi-au consolidat poziţia - obţinută prin achiziţii succesive - prin promovarea unor preţuri de dumping, în special la produsele solicitate de marii consumatori, reuşind (uneori prin cointeresarea materială a factorilor decizionali din cadrul acestora) să preia comenzi importante, care le-au adus profituri consistente • perturbări ale activităţii din sfera financiară (în mecanismele de colectare-gestionare a fondurilor bugetare, în domeniul bancar, pe piaţa de capital şi în domeniul asigurărilor/reasigurărilor), survenite atât ca urmare a unor situaţii de natură obiectivă, cât şi datorită prestaţiei necorespunzătoare - uneori interesată - a unor factori de decizie din instituţiile abilitate, precum şi a unor reprezentanţi ai organismelor cu atribuţii de reglementare şi control. Efectele generate pe toate aceste coordonate nu s-au mai ridicat la nivelul de complexitate şi gravitate din anii precedenţi, nefiind înregistrate crize majore, cu repercusiuni sistemice, dar conturând riscuri potenţiale pentru menţinerea echilibrelor în aceste domenii. Disfuncţiile în colectarea ritmică a veniturilor bugetare au continuat să producă serioase dificultăţi în acoperirea cheltuielilor statului şi să inducă efecte nedorite asupra diverselor domenii ale vieţii sociale. In acest sens, reţin atenţia înmulţirea şi amplificarea ca volum a practicilor din sfera economiei subterane, fraudele fiscale menţinându-se la cote îngrijorătoare. Totodată, s-au înregistrat dificultăţi majore în recuperarea obligaţiilor de plată neachitate, din diverse motive, de agenţii economici, gradul de recuperare a restanţelor constatate ori a debitelor stabilite de organele de control fiind deosebit de redus. Situaţia este agravată, în acelaşi plan, de actele ilicite ori la limita legalităţii, prin care se speculează imperfecţiunile reglementărilor în vigoare, facilitându-se accesul la scutiri, reduceri şi reeşalonări ale obligaţiilor restante faţă de bugetul statului, tergiversarea executării silite a rău- platnicilor ori rambursarea, fără just temei, a taxelor achitate. În unele situaţii, problemele astfel apărute au fost sensibil agravate de ineficienţa în gestionarea resurselor financiare şi aşa precare. În domeniul bancar au continuat să genereze efecte negative: • disfuncţiile înregistrate în procesele de restructurare şi privatizare a sistemului bancar, în special pe coordonatele: restructurării judiciare şi lichidării administrative a băncilor care s-au confruntat cu probleme; recuperării, de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, a portofoliilor de creditare neperformante preluate; restructurării sistemului băncilor populare/cooperativelor de credit şi, respectiv, lichidării entităţilor falimentare din această categorie; • managementul neprudenţial ori, după caz, chiar ilicit, practicat în activităţi specifice domeniului bancar: operaţiunile de creditare în condiţii neasiguratorii (neconstituirea garanţiilor necesare, neurmărirea modului de utilizare a sumelor eliberate, în raport cu scopul declarat, lipsa de reacţie la nerambursarea la termen a ratelor şi dobânzilor scadente, neaplicarea măsurilor de executare silită etc.); favorizarea acţiunilor ilicite derulate de anumiţi agenţi economici (prin acceptarea efectuării, fără respectarea normelor legale, a unor operaţiuni specifice de amploare - încasări, plăţi, transferuri de fonduri, pe bază de documentaţii incomplete, false -, acordarea de garanţii în contul unor afaceri cu grad ridicat de risc, nerepatrierea contravalorii mărfurilor exportate sau plata în avans a unor importuri care, ulterior, nu se mai realizează etc.). • trenarea rezolvării unor deficienţe în activitatea organismelor de control, fapt care a constituit un factor favorizant pentru derularea operaţiunilor sus-menţionate, soldate cu prejudicii importante pentru unele entităţi bancare şi, implicit, în planul credibilităţii sistemului bancar. Situaţii de genul celor amintite s-au înregistrat în activitatea de creditare a mai multor sucursale şi/sau agenţii ale unor bănci comerciale cu capital de stat, mixt sau privat care operează pe piaţa românească de profil. Pe piaţa de capital şi în domeniul asigurărilor/reasigurărilor - componente importante ale sferei financiare, ale căror activitate şi funcţionalitate depind nemijlocit de evoluţia sistemului bancar - se manifestă, practic, aceleaşi tipuri de disfuncţii evidenţiate anterior, respectiv: 11  • persistenţa deficienţelor de natură legislativă şi organizatorică, generate ori favorizate de întârzierea adoptării modificărilor necesare în cadrul normativ specific, respectiv de derularea necorespunzătoare a atribuţiilor de control şi supraveghere prudenţială; • multiplicarea acţiunilor orientate în direcţia preluării controlului asupra actului decizional al societăţilor de investiţii financiare printr-o serie de practici ilegale; • persistenţa practicilor ilicite, cu caracter neprudenţial, la nivelul societăţilor de valori mobiliare, în derularea principalelor categorii de operaţiuni economice care fac obiectul activităţii acestora (tranzacţii cu acţiuni, majorări de capital, privatizări etc.). • perpetuarea unor deficienţe în derularea procesului de implementare a politicilor sectoriale prevăzute de programul naţional de aderare la Uniunea Europeană. Îndeplinirea criteriilor de aderare stabilite în conformitate cu cerinţele comunitare de performanţă economică a înregistrat întârzieri, afectând procesul de redresare a activităţii în unele sectoare de activitate. De regulă, astfel de situaţii au apărut ca urmare a faptului că măsurile pe termen scurt în anumite sectoare de activitate au fost insuficient fundamentate sau au fost adoptate într-o succesiune inadecvată, conturând, chiar, riscul compromiterii obiectivelor pe termen mediu şi agravării situaţiei unor agenţi economici incluşi în programele derulate cu asistenţă externă, intervenţiile ulterioare ale factorilor de decizie la nivel central neputând înlătura integral efectele negative deja produse; - menţinerea unor vulnerabilităţi