raport activitate 2002.pdf

ame destinate ameliorării condiţiilor de viaţă ale unor categorii de populaţie defavorizate. Au continuat, însă, să se înregistreze perturbări în derularea proiectelor de reformă din anumite domenii şi deficienţe în gestionarea resurselor - oricum limitate - alocate domeniului social. Din această perspectivă, cele mai semnificative vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea socială a securităţii naţionale au fost conturate prin: „ menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor unor segmente de populaţie şi amplificarea discrepanţelor între categoriile sociale situate la extreme, coroborată cu ponderea încă redusă a clasei medii în ansamblul societăţii. 27 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002 CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Printre cauzele precarităţii situaţiei unor categorii semnificative de populaţie s-au numărat insuficienţa resurselor financiare alocate protecţiei sociale (pe fondul constrângerilor bugetare), imobilitatea pieţei forţei de muncă şi, mai ales, dimensiunile îngrijorătoare ale economiei subterane; „ nivelul ridicat al potenţialului revendicativ-protestatar - pe fondul menţinerii climatului de insecuritate economico-socială în rândul anumitor categorii socio-profesionale -, în condiţiile producerii unor modificări importante în structura şi dinamica formelor de protest. Continuarea procesului de pauperizare a categoriilor sociale defavorizate (şomeri, ţărani, pensionari, salariaţi cu venituri reduse - plasate deseori la/sub limita de subzistenţă) - a determinat creşterea nemulţumirilor, conturând un mediu favorabil iniţierii de mişcări protestatare ce au excedat, în unele cazuri, cadrul legal. S-a evidenţiat, totuşi, o diminuare a riscurilor de iniţiere a unor manifestări de protest de amploare, dublată, însă, de creşterea frecvenţei şi incisivităţii unor forme de protest cu caracter neorganizat (spontan), generate de nesoluţionarea unor probleme punctuale, ce afectează, de regulă, grupuri de dimensiuni reduse. Astfel, dificultăţile întâmpinate în eficientizarea activităţii unor entităţi economice cu capital de stat din diverse sectoare au menţinut stările de tensiune în rândul angajaţilor, constituindu-se în factori favorizanţi pentru iniţierea unor forme neorganizate de protest. Pe de altă parte, pe fondul derulării proceselor de privatizare şi restructurare, nerespectarea clauzelor contractuale asumate de noii acţionari majoritari a generat noi situaţii conflictuale, uneori cu accente violente; „ perpetuarea unor disfuncţii în derularea programelor de reconversie profesională. Au fost identificate situaţii în care managementul defectuos al unor proiecte şi aplicarea inadecvată, în unele zone ori sectoare economice, a strategiilor şi programelor naţionale de profil au redus suplimentar din efectul benefic scontat, inducând întârzieri în reducerea ratei şomajului (îndeosebi în zonele monoindustriale); „ agravarea dificultăţilor în asigurarea utilităţilor şi serviciilor de bază pentru populaţie. Creşterea progresivă a tarifelor practicate de societăţile prestatoare de servicii de interes public (îndeosebi în ultima parte a anului), coroborată cu posibilităţile reduse de acoperire, de către segmente semnificative de consumatori, a contravalorii facturilor a determinat diminuarea încasărilor, cu efecte negative asupra respectării graficelor de reeşalonare a datoriilor către proprii furnizori. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 28  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate În consecinţă, au existat situaţii de restricţionare şi, respectiv, de sistare, pentru diverse perioade de timp, a furnizării utilităţilor, care au indus riscuri în planul sănătăţii populaţiei şi, totodată, premise de declanşare a unor acţiuni de protest; „ conturarea unei situaţii de criză în domeniul asistenţei medicale. Multitudinea dificultăţilor în asigurarea asistenţei medicale şi, implicit, factorii cauzali ai acestei evoluţii - între care s-au evidenţiat absenţa unor progrese reale în colectarea contribuţiilor financiare şi, respectiv, proliferarea unor practici ilegale în gestionarea resurselor disponibile - au constituit un subiect de preocupare pentru S.R.I., dat fiind impactul major al acestei problematici asupra stării de sănătate a populaţiei şi, implicit, în planul siguranţei naţionale. Au fost semnalate factorilor în drept abuzuri şi ilegalităţi săvârşite de grupuri de interese - formate din persoane aflate la conducerea unor unităţi şi instituţii sanitare locale sau centrale şi acţionari/administratori ai unor firme de profil - în derularea contractelor comerciale privind achiziţionarea de produse farmaceutice şi sanitare sau furnizarea de servicii, în scopul obţinerii de avantaje financiare ilicite, precum şi efectele induse de aceste practici în funcţionarea sistemului sanitar în ansamblu ori pe anumite segmente. Perturbări s-au înregistrat şi în procesul de eliberare a reţetelor compensate şi gratuite, cu repercusiuni severe îndeosebi asupra categoriilor de populaţie cu venituri mici şi foarte mici, puse în imposibilitatea de a achiziţiona chiar medicamente de folosinţă uzuală. Serviciul a elaborat şi transmis factorilor de decizie 1.702 documente de informare privind problematica socială (faţă de 1.696 în 2001), în care au fost semnalate atât situaţii punctuale, cât şi factori cauzali şi tendinţe relevante pentru domeniu în ansamblul său. 3. Protecţia informaţiilor clasificate Adoptarea, în cursul anului trecut, a noului cadru legislativ în materie a contribuit la creşterea eficienţei măsurilor derulate la nivel naţional pentru protejarea datelor şi informaţiilor cu regim special, fiind, totodată, create condiţii pentru desfăşurarea, în interesul securităţii naţionale, de către instituţiile şi organismele cu atribuţii în acest sens, a activităţilor specifice într-o concepţie 29 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate modernă, conformă cu principiile şi normele democratice, respectiv standardele structurilor euro-atlantice. • Pe acest fond, majoritatea deţinătorilor de date clasificate (secrete de stat sau de serviciu) manifestă mai multă preocupare pentru organizarea şi derularea activităţilor pe linia protecţiei acestora. Totuşi, la nivelul unor instituţii publice şi agenţi economici cu capital parţial sau integral de stat, se menţin unele deficienţe în ceea ce priveşte însuşirea şi aplicarea noilor acte normative în materie. Astfel, au fost semnalate: - acţiuni/inacţiuni ale unor persoane care, în virtutea calităţilor oficiale deţinute, au intrat în posesia unor date cu regim special, dar le-au utilizat fie în scopuri particulare, fie au manifestat dezinteres/neglijenţă în îndeplinirea obligaţiilor ce le reveneau în protecţia acestora; - cazuri de nerespectare a normelor destinate protecţiei informaţiilor clasificate existente la nivelul unor agenţi economici incluşi în procesul de privatizare, mai ales în contextul transferului de proprietate, derulat în absenţa unor clauze asiguratorii ferme. Disfuncţii de natură obiectivă şi subiectivă se înregistrează, încă, şi pe linia aplicării normelor referitoare la procesarea şi transferul informaţiilor secrete prin intermediul reţelelor informatice, ceea ce generează, în continuare, reale vulnerabilităţi. Este semnificativă predispoziţia unor deţinători de date şi informaţii secrete stocate pe suport electronic pentru angajarea unor societăţi private specializate în instalarea şi întreţinerea sistemelor de prelucrare automată a datelor, fără măsuri minime de verificare a calificării şi seriozităţii acestora, în condiţiile în care deţinătorii nu au, în multe cazuri, nici cele mai elementare cunoştinţe despre procedurile specifice de protecţie. De asemenea, vulnerabilităţi semnificative ale bazelor de date informatizate din reţelele locale şi/sau cuplate la INTERNET sunt create şi ca urmare a neasigurării unor măsuri interne de protecţie şi control al persoanelor autorizate să aibă acces la reţelele informatice, respectiv a achiziţionării şi/sau utilizării unor sisteme informatice şi aplicaţii neprotejate ori care conţin erori (uneori intenţionate) ale sistemelor de securitate. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 30  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Persistă, de asemenea, vulnerabilităţi determinate de absenţa/insuficienţa măsurilor de protecţie a proprietăţii industriale, în condiţiile ignorării ori abordării rigide, de către factori cu responsabilităţi pe această linie, a nevoii instituirii unui regim protectiv adecvat. In context, sunt de evidenţiat preocupările unor entităţi de a colecta date despre caracteristicile rezervelor de metale neferoase, metale rare, hidrocarburi ori alte resurse energetice şi rezultatele obţinute în activitatea de cercetare - desfăşurată, uneori, pe parcursul a zeci de ani şi pentru care s-au alocat importante fonduri publice. • Potrivit strategiei de acţiune a Serviciului în acest domeniu, activităţile destinate asigurării protecţiei informaţiilor naţionale clasificate şi a celor echivalente, care fac obiectul acordurilor externe la care România este parte, au fost racordate obiectivelor de compatibilizare şi armonizare a cadrului normativ intern cu standardele în domeniu operabile în ţările membre ale N.A.T.O. şi U.E.. Prin Legea nr.182/12.04.2002, Serviciul Român de Informaţii a fost abilitat să realizeze coordonarea generală şi controlul modului de aplicare a măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat la autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat şi alte persoane juridice de drept public sau privat. În acest sens, după intrarea în vigoare a legii, Serviciul a acţionat prioritar pentru fundamentarea cadrului conceptual-metodologic, necesar aplicării unitare, la nivel naţional, a măsurilor privind protecţia informaţiilor clasificate naţionale. S.R.I. a participat, conform competenţelor, la stabilirea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin H.G. nr.585 din 13.06.2002 şi a asigurat expertiza de specialitate la elaborarea proiectelor celorlalte acte normative subsecvente acestei legi: H.G. nr.781 din 25.07.2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu, H.G. nr.845 din 31.07.2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (actualizată prin O.U.G. nr.153/2002), H.G. nr.01600/2002 privind Lista obiectivelor, sectoarelor şi locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat din cadrul autorităţilor publice. Serviciul a acordat expertiză şi consiliere pentru elaborarea unui număr de 29 liste cu obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, şi a 13 liste cu informaţii clasificate, pe niveluri de secretizare, aprobate prin hotărâri ale Guvernului. 31 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Totodată, S.R.I. a participat la elaborarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate N.A.T.O. în România, aprobate prin H.G. nr.353, şi a proiectului H.G. nr.354 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Acreditare de Securitate, Agenţiei de Securitate pentru Informatică şi Comunicaţii şi Agenţiei pentru Distribuirea Materialului Criptografic, ambele aprobate la 15 aprilie 2002. De asemenea, Serviciul a avut o contribuţie substanţială la întocmirea Instrucţiunilor privind protecţia informaţiilor N.A.T.O. clasificate în cadrul activităţilor industriale în România, a procedurilor privind înfiinţarea şi funcţionarea componentelor Sistemului Naţional de Registre ale informaţiilor N.A.T.O. clasificate, metodologiilor şi reglementărilor referitoare la organizarea şi realizarea activităţilor de inspecţie, instruire şi pregătire în domeniu. În vederea fundamentării deciziilor în materie, S.R.I. a elaborat şi transmis factorilor abilitaţi prin lege peste 230 de documente de informare cu grade diverse de complexitate, conţinând aspecte relevante pentru domeniul protecţiei informaţiilor clasificate. • Concomitent cu aceste demersuri, Serviciul a acţionat pentru reconceptualizarea şi adaptarea sistemului propriu de protecţie a informaţiilor clasificate la prevederile noilor acte normative în domeniu. Unul din obiectivele importante ale acestor activităţi l-a constituit armonizarea principiilor, obiectivelor şi procedurilor aferente protecţiei informaţiilor clasificate, atât în raport cu prevederile legislaţiei din România, cât şi cu cerinţele stabilite prin documentele recent adoptate în domeniu de Alianţa Nord-Atlantică. Pentru coordonarea unitară a activităţii privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera de competenţă şi pentru realizarea sarcinilor ce îi revin în calitate de Autoritate Desemnată de Securitate, Serviciul Român de Informaţii a realizat, conform competenţelor legale, peste 1400 acţiuni de expertiză, consiliere şi control la autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale şi la agenţi economici cu capital integral sau parţial de stat şi alte persoane juridice de drept public sau privat. În scopul implementării şi operaţionalizării noului sistem conceptual şi metodologic în domeniu, Serviciul a acordat sprijin pentru constituirea structurilor de securitate, întocmirea listelor cu informaţii clasificate pe niveluri de secretizare, SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 32 CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia secretelor de stat, elaborarea normelor interne de aplicare a standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, elaborarea şi implementarea programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii ş.a.. Ca efect, la sfârşitul anului 2002, majoritatea instituţiilor publice şi agenţilor economici cărora li s-a acordat asistenţă de specialitate aveau iniţiate măsuri specifice de protecţie a informaţiilor clasificate, care se aflau în diferite faze de realizare. • În îndeplinirea atribuţiilor specifice, Serviciul Român de Informaţii a acordat o atenţie deosebită organizării şi coordonării activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate N.A.T.O. din sfera sa de competenţă. În acest sens, S.R.I. a colaborat cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, iar reprezentanţii Serviciului au asigurat conducerea Secretariatului tehnic al Autorităţii Naţionale de Securitate şi a grupurilor de lucru în domeniul securităţii industriale şi INFOSEC. Activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate N.A.T.O. a vizat organizarea şi operaţionalizarea sistemului de gestionare, precum şi verificarea şi avizarea accesului la acestea. În anul 2002, pe baza cererilor adresate Serviciului de către 10 autorităţi şi instituţii publice interesate, s-au efectuat verificări pentru avizarea accesului la informaţii N.A.T.O. clasificate ori pentru participarea la activităţi sensibile ale Alianţei. Avizele (pozitive sau negative) au fost eliberate în termenele legale. În calitate de coordonator al Capitolului IV – Probleme de Securitate din Planul Naţional Anual de Aderare la N.A.T.O. (ciclul al III-lea), Serviciul Român de Informaţii a asigurat îndeplinirea, în integralitate şi la termenele asumate, a obiectivelor incluse în document. Activitatea desfăşurată de către Serviciu pe linia protecţiei informaţiilor clasificate naţionale şi N.A.T.O. a fost apreciată, sub raportul legalităţii şi parametrilor de eficienţă, inclusiv în cadrul acţiunii de control întreprinse, în cursul lunii decembrie 2002, de către Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I.. Totodată, în urma inspecţiilor de evaluare realizate de reprezentanţi ai Alianţei Nord-Atlantice, au fo