raport activitate 2002.pdf

Potrivit competenţelor atribuite prin lege, activitatea specifică a S.R.I. în acest domeniu nu urmăreşte să se substituie sau să se suprapună acţiunilor şi competenţelor altor instituţii, ci să susţină informativ efortul general de prevenire şi contracarare. • În perioada de referinţă, Serviciul a identificat preocupări ale unor entităţi provenind din spaţii cu potenţial de conflict (preponderent din Orientul Mijlociu şi state asiatice sau africane) în sensul evitării mecanismelor de control ori a aplicării sancţiunilor internaţionale, prin structurarea unor reţele specializate în achiziţii şi transferuri ilegale de 15 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate produse strategice destinate programelor clandestine de înarmare. • În pofida unor rezultate pozitive în contracararea activităţilor pe linia criminalităţii organizate transfrontaliere, activitatea de investigare a relevat persistenţa unor riscuri pentru siguranţa naţională, pe fondul diversificării, perfecţionării şi profesionalizării metodelor şi mijloacelor utilizate de reţelele transfrontaliere cu conexiuni autohtone. Cele mai frecvente manifestări ale fenomenului au constat în: - activităţi de contrabandă şi evaziune fiscală de proporţii (îndeosebi cu produse supuse accizării), precum şi de repunere în circuitul economic a fondurilor dobândite ilicit; - migraţia ilegală şi traficul ilegal de persoane. În urma ridicării obligativităţii vizelor pentru spaţiul Schengen, reţelele specializate s-au orientat către falsificarea documentelor de călătorie şi implicarea în acest tip de activităţi a unor firme de transport internaţional de persoane; - traficul de droguri. În astfel de activităţi sunt implicaţi, în principal, cetăţeni turci, sirieni, moldoveni, italieni şi germani, rezidenţi sau care vin periodic în România. Deşi, comparativ cu anii precedenţi, se înregistrează o creştere a volumului de droguri comercializate pe plan local (în special halucinogene uşoare), ţara noastră rămâne, în principal, un spaţiu de tranzit şi depozitare temporară; - spălarea de bani. Printre modalităţile utilizate pentru introducerea în circuitul legal al sumelor obţinute din activităţi ilicite, derulate pe diverse spaţii ori în România, se numără: efectuarea de operaţiuni comerciale cu firme înregistrate în “paradisuri fiscale”; achiziţionarea unor pachete de acţiuni ale unor societăţi comerciale româneşti scoase la vânzare în cadrul procesului de privatizare; înregistrarea de câştiguri fictive în cadrul/prin intermediul unor firme specializate în organizarea de jocuri de noroc; reciclarea prin rularea “în cascadă” a unor fonduri prin mai multe firme (inclusiv “firme-fantomă”) ş.a.. • Activităţile concrete de cooperare derulate cu organele specializate din cadrul Ministerului de Interne, cu Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor Strategice şi Interzicerea Armelor Chimice, cu Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi cu Direcţia Generală a Vămilor din Ministerul Finanţelor Publice au cunoscut, în perioada de referinţă o intensificare deosebită. Pe lângă acţiunile de prevenire, derulate prin modalităţi specifice activităţii de informaţii, este de remarcat, în context, cooperarea deosebit de fructuoasă cu organele specializate ale Ministerului de Interne. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 16  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Astfel, în 76 de situaţii au fost transmise datele necesare întreprinderii, la nivelul instituţiilor abilitate, de măsuri preventive, iar în 61 de situaţii au fost sesizate organele competente a dispune începerea urmăririi penale. Totodată, potrivit protocolului şi planurilor de cooperare, în 71 de cazuri au fost sesizate (întrucât rezultau aspecte exclusiv de competenţa acestora) structuri din compunerea Ministerului de Interne. În anumite cazuri complexe, în vederea contracarării acţiunilor unor reţele de crimă organizată specializate în producţia şi traficul de droguri, în spălarea banilor, contrabanda cu produse petroliere şi migraţie ilegală, au fost constituite grupe mixte, formate din cadre ale S.R.I., Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi D.G.C.C.O.A. – M.I.. Acţiunile respective au avut ca rezultat destructurarea reţelelor şi arestarea persoanelor implicate. În baza informaţiilor obţinute prin activităţi specifice, în perioada de referinţă au fost elaborate şi transmise 108 documente de informare destinate beneficiarilor legali (cu 19% mai multe decât în cursul anului 2001). • De asemenea, S.R.I. a manifestat deschidere în colaborarea cu alte structuri similare din străinătate pe această problematică - devenită, în ultimii ani, un domeniu privilegiat de cooperare -, în acţiunile parteneriale fiind obţinute rezultate deosebite. Serviciul Român de Informaţii a derulat, inclusiv prin cooperare cu structuri similare din 26 state, un număr important de acţiuni pe linia combaterii criminalităţii organizate transfrontaliere, inclusiv în vederea prevenirii şi contracarării tentativelor unor nuclee aparţinând unor reţele ale crimei organizate de obţinere/tranzitare a unor produse, materiale şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale. 2.4. Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea economică a siguranţei naţionale S.R.I. a acţionat pentru susţinerea eforturilor instituţiilor abilitate ale statului român destinate consolidării tendinţelor pozitive în plan macroeconomic conturate în anii anteriori şi, în acest context, pentru diminuarea/limitarea efectelor negative - îndeosebi în planul calităţii vieţii - asociate unor procese involutive din unele domenii şi sectoare economice. 17 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Activitatea de investigare s-a concentrat asupra cunoaşterii, prevenirii şi contracarării riscurilor şi vulnerabilităţilor cu cel mai ridicat grad de periculozitate pentru starea de echilibru, stabilitate şi legalitate din economie - acte de subminare economică, marea corupţie şi criminalitatea economico- financiară organizată -, în paralel cu identificarea unor oportunităţi de promovare a intereselor economice româneşti. Din perspectiva relevanţei pentru siguranţa naţională, în anul 2002, cele mai semnificative surse de risc în planul promovării/protejării intereselor economice ale României s-au manifestat pe următoarele coordonate: „ în procesul de reformă economică. Atenţia Serviciului a fost focalizată pe identificarea şi monitorizarea acelor situaţii de natură să obstrucţioneze aplicarea unor măsuri esenţiale pentru succesul acestui proces, în paralel cu decelarea perturbărilor induse de promovarea unor interese personale ori de grup în detrimentul celor naţionale. Activitatea de investigare a evidenţiat, astfel, că tendinţele pozitive şi acumulările realizate în domeniul economic au continuat să fie afectate de persistenţa unor disfuncţii în derularea programelor de modernizare în sectoare strategice. Totodată, prin exploatarea, de către anumite entităţi economico- financiare, a unor deficienţe în implementarea formulelor organizatorice şi criteriilor de performanţă adecvate, au fost prejudiciate interesele publice, fiind, chiar, afectat ritmul de realizare integrală a obligaţiilor asumate de către România în cadrul acordurilor cu organismele financiare internaţionale. Dintre situaţiile de această natură menţionăm: - obţinerea, în mod ilicit, de către entităţi interesate, a unor date nedestinate publicităţii referitoare la caracteristicile unor societăţi incluse în procesul de restructurare/privatizare (capacităţi de producţie, pieţe de desfacere, furnizori, beneficiari, firme concurente ş.a.), folosite pentru impunerea, în cadrul negocierilor, a unor clauze defavorabile părţii române; - utilizarea asocierii în participaţiune pentru preluarea controlului asupra unor agenţi economici cu capital majoritar de stat, prin valorificarea dreptului de preempţiune astfel obţinut; - nerealizarea ori realizarea parţială a programelor investiţionale asumate în momentul privatizării, ceea ce a generat, în multe situaţii, stări de insecuritate industrială/ecologică şi tensiuni sociale; - preluarea în condiţii avantajoase de preţ (deseori în urma unor manopere ilicite în cadrul licitaţiilor ori prin investiţii de portofoliu) a unor agenţi economici ce deţin în patrimoniu active corporale care pot fi rapid dezafectate, în scopul valorificării imediate a suprafeţelor de teren aferente. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 18  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Au fost identificate preocupări ale unor entităţi economico-financiare străine şi autohtone ce vizau aplicarea unor strategii destinate obţinerii/consolidării unei poziţii dominante/de monopol în anumite sectoare economice, respectiv excluderii unor potenţiali concurenţi de pe piaţa autohtonă/internaţională de profil. Unele grupuri de interese străine/autohtone s-au poziţionat avantajos în anumite sectoare economice româneşti, potenţialul acumulat conferindu-le capacitatea de a influenţa unele evoluţii în sensuri convergente cu interesele proprii, în detrimentul competitorilor şi, chiar, al societăţii româneşti în ansamblu. Politicile promovate de respectivele grupuri au vizat, după caz: - acapararea pieţelor de materii prime în vederea obstrucţionării accesului firmelor concurente la resurse ori interpunerii pe circuitul de comercializare a acestora, impunând preţuri excesive; - practicarea, la export, a unor preţuri de dumping în scopul eliminării firmelor autohtone concurente de pe pieţele externe; - avantajarea, în cadrul relaţiilor comerciale, a firmelor ce aparţin sau urmează să fie atrase în cadrul grupului de interese, precum şi rezilierea nejustificată a contractelor încheiate cu alţi agenţi economici; - adoptarea unor strategii aparent anti-economice, explicabile prin prisma prezervării intereselor de producători în ţările de origine ori pe alte spaţii (concretizate în abandonarea unor investiţii, conservarea inadecvată a capacităţilor scoase din procesul de producţie etc); - exploatarea intensivă a utilajelor şi deturnarea creditelor obţinute pentru retehnologizare în scopul obţinerii de profit pe termen scurt. În unele cazuri, grupuri de interese au acţionat pentru valorificarea - exclusiv în avantaj propriu - a oportunităţilor oferite de procesul de lichidare a societăţilor cu capital majoritar de stat, cu prejudicierea intereselor publice. Astfel, s-a urmărit deteriorarea accentuată, prin diverse modalităţi, a situaţiei financiare a agentului economic vizat şi aducerea acestuia în incapacitate de plată, iar, ulterior, declanşarea procedurilor de lichidare judiciară (în condiţiile obţinerii unei poziţii privilegiate la masa credală); „ în colectarea ritmică a veniturilor la bugetul de stat. Pe fondul unor disfuncţii în activitatea organismelor de control, au continuat să se înregistreze practici de evaziune fiscală, care s-au repercutat asupra eficienţei măsurilor operate în vederea optimizării activităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. 19 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Cele mai frecvente modalităţi de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale au fost: • în comerţul cu produse petroliere: - necalcularea şi nevirarea la bugetul de stat a accizelor aferente cantităţilor de produse petroliere rezultate din procesarea ţiţeiului; - vânzarea drept motorină, pe piaţa internă, a combustibilului lichid de tip M, pentru care nu se percep accize şi taxa de drum; - schimbarea destinaţiei motorinei achiziţionate de la rafinării pentru efectuarea lucrărilor agricole (exceptată, de asemenea, de la plata taxei de drum); - comercializarea la intern a carburanţilor declaraţi ca fiind destinaţi exportului, pentru a beneficia de scutirea de la plata unor taxe şi impozite; • în producţia şi comercializarea alcoolului şi a produselor derivate: - derularea operaţiunilor comerciale prin intermediul unor firme "fantomă" (înfiinţate/patronate îndeosebi de cetăţeni străini), în numele cărora sunt emise facturi şi chitanţe fiscale; - cesionarea firmelor cu datorii la bugetul de stat către cetăţeni străini (preponderent din ţări care nu dau curs eventualelor cereri de extrădare); - schimbarea frecventă a sediilor firmelor în scopul obstrucţionării activităţilor de control efectuate de organele abilitate; - producerea unor însemnate cantităţi de alcool sustrase contorizării (prin desigilarea instalaţiilor de producţie sau prin instalarea unor conducte secundare, care ocolesc contoarele); - declararea producţiei drept probe tehnologice, pentru evitarea achitării impozitelor şi taxelor aferente; - derularea de operaţiuni de import-export cu sustragerea - parţială sau totală - de la plata taxelor vamale (prin subevaluarea în vamă a mărfurilor importate, declararea unor exporturi fictive de alcool, în scopul recuperării T.V.A. ş.a.); • în operaţiunile comerciale cu cafea şi ţigarete: - utilizarea unor documente false privind originea, cantitatea şi preţul mărfurilor importate; - achiziţionarea ilegală a unor importante cantităţi de ţigarete şi cafea din magazine de tip duty-free din punctele vamale de frontieră - exceptate de la plata taxelor vamale - şi comercializarea lor ulterioară pe piaţa internă; - introducerea clandestină în ţară a ţigaretelor fabricate în străinătate, care sunt ambalate, inscripţionate şi timbrate similar cu produsele filialelor din România ale companiilor multinaţionale producătoare de ţigarete. Pe de altă parte, constituirea resurselor bugetului de stat a continuat să fie afectată de acordarea în condiţii ilegale a unor reeşalonări şi/sau scutiri la plata datoriilor pentru anumiţi agenţi economici, fără ca aceştia să-şi respecte, ulterior, obligaţiile asumate; SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 20  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate „ în sfera financiar-bancară. Datele deţinute la nivelul Serviciului au evidenţiat o diminuare a gradului de complexitate şi, implicit, de periculozitate a riscurilor pe această dimensiune, comparativ cu anii precedenţi. Cu toate acestea, se menţin unele vulnerabilităţi ce favorizează derularea unor operaţiuni ilegale, cu efecte negative asupra credibilităţii sistemului în ansamblu. • La nivelul filialelor unor bănci comerciale au fost semnalate situaţii de încălcare a normelor de prudenţialitate în acordarea creditelor şi, ulterior, de favorizare a debitorilor rău-platnici - prin acordarea de reeşalonări sau rescadenţări ale creditelor contractate, respectiv amânarea executării silite a garanţiilor aferente – de natură să inducă riscuri pentru siguranţa economiilor populaţiei. • Au continuat să fie identificate deficienţe în activitatea organismelor de reglementare şi control, care s-au repercutat asupra funcţionării pieţei de capital şi, implicit, asupra capacităţii acesteia de a reprezenta un factor activ de susţinere a dezvoltării economice. În acest sens, reţin atenţia: - nerespectarea procedurilor legale referitoare la obligativitatea derulării unor oferte publice de cumpărare de acţiuni, în cazul achiziţionării pachetelor majoritare/de control ale unor societăţi comerciale; - preluarea controlului asupra unor societăţi prin majorări ilegale de capital; - achiziţionarea de acţiuni în cadrul unor licitaţii trucate, la care participanţii reprezintă acelaşi grup de interese; - manipulări oneroase ale preţului acţiunilor în funcţie de intere