raport activitate 2002.pdf

economie a crescut cu peste 15%. - Contraspionaj, protejarea şi promovarea intereselor României pe dimensiunea externă a siguranţei naţionale – cu 33%; - Ameninţări transfrontaliere – cu 19%; - Ameninţări de natură teroristă – cu 24%. • Creşterea gradului de oportunitate şi utilitate a documentelor transmise şi, implicit, a contribuţiei S.R.I. la fundamentarea procesului de decizie în stat a fost de natură să consolideze trendul ascendent al raporturilor cu beneficiarii informării. A fost, astfel, evidentă receptivitatea sporită a factorilor de decizie la informările S.R.I., în baza cărora au dispus măsuri de verificare, prevenire sau, după caz, de sancţionare. 2. Capacitatea de răspuns la principalele riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale 2.1. Contraspionajul. Protejarea şi promovarea intereselor României pe dimensiunea externă a siguranţei naţionale Activitatea Serviciului în acest plan s-a concretizat în punerea la dispoziţia factorilor de decizie în stat a informaţiilor necesare fundamentării şi implementării măsurilor adecvate pentru protejarea intereselor de securitate ale României, respectiv în derularea unor operaţiuni specifice destinate prevenirii/contracarării potenţialelor riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale induse de acţiunile unor servicii de informaţii străine. 9 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Acţiunile derulate de structuri specializate aparţinând unor entităţi externe cu interese divergente celor ale statului român au avut drept obiective: - penetrarea în locuri şi medii ce concentrează date clasificate, respectiv culegerea de informaţii din diverse domenii. Au fost vizate, cu prioritate, date şi informaţii referitoare la: - perspectivele de integrare a României în N.A.T.O. şi U.E., respectiv de dezvoltare a relaţiilor cu state din spaţiul euro-atlantic; - oportunităţi de promovare a unor interese economice, comerciale sau de altă natură, în detrimentul celor autohtone; - raporturile cu organismele financiar-bancare internaţionale şi implicaţiile acestora în planurile intern şi extern; - potenţialul de apărare şi siguranţă naţională şi, în context, capacitatea operativă a serviciilor de informaţii în combaterea ameninţărilor transfrontaliere; - obstrucţionarea, prin diverse modalităţi, a eforturilor statului român destinate dezvoltării economico-sociale şi/sau integrării în N.A.T.O. şi U.E., inclusiv prin acţiuni propagandistice vizând afectarea imaginii României şi erodarea credibilităţii ei ca partener viabil în raporturile cu organismele internaţionale ori ca factor de stabilitate regională (derulate cu un plus de agresivitate în perioada premergătoare primirii, de către România, a invitaţiei de aderare la N.A.T.O.). S.R.I., prin structurile sale specializate, a desfăşurat acţiuni de prevenire şi contracarare a operaţiunilor iniţiate/derulate pe teritoriul României de către servicii de informaţii străine ori de limitare a efectelor negative induse de acestea pe diverse coordonate ale securităţii naţionale. Din raţiuni obiective, aspecte concrete referitoare la acţiunile sus-menţionate nu pot fi făcute publice. Totodată, activitatea Serviciului s-a materializat în obţinerea unui volum semnificativ de informaţii, în baza cărora au fost elaborate şi transmise beneficiarilor 1.513 documente de informare (faţă de 1.136 în 2001) referitoare la acţiuni/tentative de spionaj şi/sau care puteau contribui la protejarea şi promovarea intereselor naţionale în plan extern. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 10  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate 2.2. Protecţia faţă de riscurile de natură teroristă Deşi, în perioada de referinţă, în ţara noastră nu s-au înregistrat acţiuni de natură teroristă, recrudescenţa, pe plan internaţional, a fenomenului, precum şi evoluţia situaţiei operative interne au impus reevaluarea tabloului riscurilor de această factură şi, implicit, consolidarea mecanismelor instituţionale destinate prevenirii şi combaterii lor. În condiţiile în care, în România, nu există grupări sau manifestări teroriste de sorginte autohtonă, în baza analizelor efectuate în ultima parte a anului 2001, S.R.I. a procedat, totuşi, la o reconsiderare a pericolelor derivate din: „ prezenţa în ţara noastră şi activităţile desfăşurate de către membri sau simpatizanţi ai unor grupări cu preocupări sau antecedente teroriste, respectiv ale unor comunităţi de cetăţeni străini la nivelul cărora se pot transfera conflictele din statele/zonele de origine. Pe teritoriul nostru naţional, sunt prezenţi membri şi simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste străine: fundamentalist-islamice (“Hamas”, “Fraţii Musulmani”, “Hezbollah”); disidente palestiniene (“Frontul Popular de Eliberare a Palestinei”, “Frontul Democrat de Eliberare a Palestinei”, “Avangărzile Partidului Eliberării – Al Saiqa”, “Frontul de Eliberare Palestinian”); etnic-separatiste (“Congresul pentru Libertate şi Democraţie în Kurdistan” – K.A.D.E.K., fostă P.K.K.); extremist-naţionaliste (“Partidul/Frontul Revoluţionar de Eliberare a Poporului” - D.H.K.P./C). Activităţile desfăşurate în România de aceste categorii de străini, reduse numeric, vizează preponderent realizarea unor obiective de natură propagandistică, de prozelitism şi de susţinere logistico-operaţională ale structurilor de apartenenţă. În configuraţia acestor preocupări, riscuri deosebite implică acţiunile de culegere de informaţii despre potenţiale ţinte ale unor acte teroriste şi studierea obiectivelor asigurate cu măsuri de protecţie antiteroristă (acţiuni înregistrate şi în România, mai ales în perioada premergătoare declanşării operaţiunilor militare împotriva regimului irakian); „ activităţile conexe fenomenului terorist, îndeosebi din domeniul criminalităţii transfrontaliere (traficul de droguri, armament şi muniţii, alte materiale, substanţe sau tehnologii supuse controlului asupra destinaţiei finale, migraţia ilegală, contrabanda cu diverse produse etc.); 11 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate „ situarea României pe traseul unor fluxuri migraţioniste dinspre spaţii marcate de conflicte violente, inclusiv cu manifestări teroriste, fapt ce conturează riscul prezenţei (permanente ori temporare) în ţara noastră a unor elemente şi nuclee teroriste active; „ existenţa, pe teritoriul naţional, a unor obiective străine (misiuni diplomatice, reprezentanţe economice ori culturale etc.) potenţial vizate de organizaţii teroriste; „ persistenţa unor vulnerabilităţi în paza şi protecţia unor obiective economico-sociale ce ar putea constitui ţinte ale unor eventuale acţiuni teroriste. • Răspunsul instituţional al S.R.I. la riscurile şi ameninţările de natură teroristă a avut un pronunţat caracter anticipativ-preventiv, asigurat prin creşterea calităţii procesului de concepere şi organizare (inclusiv pe dimensiunea relaţională) a activităţii. Procesul de reorganizare a Serviciului a fost strâns corelat cu demersurile mai ample angajate de statul român în sensul edificării şi operaţionalizării Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, în care Consiliului Suprem de Apărare a Ţării îi revine rolul de coordonare strategică, iar S.R.I. - sarcini de coordonare tehnică, în calitate de autoritate naţională în materie antiteroristă. Pentru organizarea şi funcţionarea coerentă a acestui sistem, a fost elaborată Strategia Naţională de prevenire şi combatere a terorismului, care fundamentează programele naţionale de prevenire şi combatere a diverselor forme de manifestare, alimentare şi favorizare ale terorismului (cu precizarea responsabilităţilor şi misiunilor pentru fiecare instituţie în parte, în activităţi derulate atât individual, cât şi în cooperare internă şi internaţională). Strategia naţională (al cărei proces de elaborare, coordonat de către S.R.I., s-a finalizat prin aprobarea documentului de către C.S.A.T. în luna aprilie 2002) stabileşte ca obiective majore ale acţiunii naţionale de prevenire şi combatere a terorismului: - identificarea, monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturor riscurilor, ameninţărilor şi a vulnerabilităţilor pe coordonatele securităţii naţionale; - protejarea teritoriului naţional (respectiv a populaţiei şi obiectivelor autohtone, a rezidenţilor şi obiectivelor străine) de activităţile teroriste; - protejarea cetăţenilor şi obiectivelor româneşti din exterior de activităţi din sfera terorismului, indiferent de sorgintea şi formele de manifestare a acestuia; SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 12 CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate - prevenirea implicării cetăţenilor români şi a rezidenţilor străini din România în activităţi asociate terorismului internaţional, indiferent de aria de derulare, de obiectivele ori de ţintele acestora; - participarea activă la eforturile internaţionale de prevenire şi combatere a fenomenului terorist. • Activitatea de investigare pe profil antiterorist s-a derulat într-o manieră ofensivă, măsurile specifice fiind orientate spre cunoaşterea, prevenirea şi contracararea unui spectru larg de acţiuni, fenomene şi stări de fapt de natură să se constituie în riscuri şi surse de risc de natură teroristă pentru siguranţa naţională. În perioada de referinţă au fost obţinute 40.829 de informaţii primare pe profil, valorificate în cazurile aflate în atenţie (inclusiv operaţiuni complexe de descurajare), pentru informarea factorilor de decizie în stat, în acţiuni de cooperare cu alte instituţii ale statului sau în cadrul colaborării cu serviciile similare din străinătate (fiind realizate schimburi de informaţii cu 41 de servicii şi operaţiuni comune cu unele structuri partenere). În context, este de evidenţiat întreprinderea a 91 de măsuri preventive, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului. • Astfel, au fost întreprinse acţiuni ferme împotriva persoanelor identificate cu activităţi asociate terorismului: întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista de persoane indezirabile pentru România (în 32 de cazuri), nepermiterea intrării în ţară etc.. Semnificative, în acest sens, sunt cazurile rezidenţilor străini: - Semih Genc, cetăţean turc, fost lider al nucleului din ţara noastră al D.H.K.P./C.; - Orhan Kop, Tayfur Orum, Asef Sari, cetăţeni turci de naţionalitate kurdă, cu responsabilităţi în conducerea nucleului din ţara noastră a K.A.D.E.K./P.K.K.. • De asemenea, în situaţii care conturau riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, s-a recurs la semnalarea către instituţiile abilitate a datelor necesare dispunerii/înlăturării unor vulnerabilităţi şi pericole (în 17 cazuri) şi au fost derulate acţiuni specifice complexe, individual sau în cooperare (în 42 de cazuri). În anul 2002, rezultate notabile au fost obţinute în cadrul unor acţiuni specifice complexe, derulate individual sau în cooperare, pe linia problematicii fundamentalist-islamice (11 cazuri), problematicii turco-kurde (15 cazuri), respectiv irakiene (3 cazuri). 13 RAPORT DE ACTIVITATE - 2002  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Concomitent, au fost elaborate şi transmise factorilor de decizie în stat 146 de documente de informare cu diverse grade de complexitate (cu 24% mai multe decât în cursul anului 2001). • Pe de altă parte, structurile specializate ale S.R.I. au desfăşurat, independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate, o gamă extinsă de activităţi pe linia protecţiei antiteroriste a obiectivelor româneşti şi străine de pe teritoriul naţional. Astfel, Brigada Antiteroristă din cadrul Departamentului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului a desfăşurat acţiuni destinate: - configurării dispozitivelor de protecţie antiteroristă la obiectivele diplomatice şi reprezentanţele străine oficiale, potenţial ameninţate de acţiuni teroriste (403 misiuni de protecţie şi 1.460 de misiuni de patrulare, în scop de descurajare), precum şi la unele obiective ale Serviciului Român de Informaţii; - instituirii dispozitivelor de protecţie antiteroristă şi control antiterorist- antideturnare pe aeroporturile aviaţiei civile din România (executându-se controlul specializat asupra unui număr de 1.698.133 persoane şi 4.605.260 bagaje de mână, de cală sau cargo); - realizării dispozitivelor de gardare şi protecţie antiteroristă a unor demnitari români şi străini, conform reglementărilor în vigoare (990 de misiuni); - executării de controale antiteroriste la obiective destinate unor activităţi temporare de importanţă deosebită (1.178 misiuni); - organizării şi executării de controale şi intervenţii pirotehnice (în cazul a 131 de ameninţări - false - cu bombă şi a 19 intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiecte suspecte/dispozitive explozive improvizate). Acţiunile de investigare, precum şi cele vizând protecţia şi descurajarea antiteroristă s-au intensificat corespunzător potenţialului de periculozitate al factorilor de risc, pe durata unor evenimente (inclusiv vizite oficiale la nivel înalt), context în care s-a remarcat cooperarea deosebit de eficientă cu celelalte instituţii componente ale Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. În prezent, inclusiv ca urmare a demersurilor (întreprinse direct de Serviciu ori în baza semnalărilor acestuia) pentru limitarea/eliminarea unor riscuri şi vulnerabilităţi din categoriile sus-menţionate, se poate estima că pericolul derulării în România de acţiuni teroriste directe se încadrează în limite controlabile, rămânând, totuşi, active unele surse de riscuri potenţiale de această natură. SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 14  CAPITOLUL II Parametri ai activităţii desfăşurate Evaluarea ia în calcul inclusiv evoluţiile în cadrul campaniei antiteroriste internaţionale (la care România s-a raliat ferm şi fără echivoc, din prima clipă, ca unică modalitate de protejare a propriei securităţi, precum şi a stabilităţii internaţionale), respectiv situaţiile tensionate în plan extern ce pot influenţa orientările şi dinamica organizaţiilor teroriste. Totodată, procesul de aderare a României la N.A.T.O. şi U.E. a intrat în faze decisive, fapt care angrenează creşterea probabilităţii ca ţara noastră să devină o ţintă semnificativă, atât pe fondul dobândirii statutului de membru al unor organizaţii care şi-au asumat responsabilitatea combaterii ferme a fenomenului terorist, cât şi al creşterii frecvenţei acţiunilor (vizite ale unor înalţi oficiali etc.) şi numărului obiectivelor străine sensibile pe teritoriul nostru naţional. 2.3. Contracararea altor riscuri şi ameninţări transfrontaliere Datorită gradului ridicat de periculozitate pentru securitatea naţională, Serviciul Român de Informaţii a acordat o atenţie specială riscurilor şi ameninţărilor transfrontaliere (traficul cu armament sau alte materiale, produse şi tehnologii supuse controlului asupra destinaţiei finale, migraţia ilegală şi traficul de persoane, traficul cu stupefiante şi precursori ai acestora, contrabanda de mare amploare ş.a.), acţiunile întreprinse - direct sau în cooperare cu alte instituţii abilitate ale statului român - contribuind la eliminarea unor vulnerabilităţi/factori favorizanţi şi, implicit, limitarea impactului şi ariei de manifestare a riscurilor şi ameninţărilor de această factură. De altfel, în cadrul procesului de reformă-restructurare a Serviciului, la 1 ianuarie 2002 a fost creată o unitate centrală de evaluare şi gestionare a ameninţărilor transfrontaliere (având structuri teritoriale corespondente).