Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 7,6 7,5 7,5 7,4 7,4 7,4 7,1 8,0 Urban 7,9 8,0 8,0 8,0 7,8 7,8 7,6 8,4 Rural 7,2 7,1 7,0 6,9 6,7 6,7 6,4 7,3 Feminin 7,6 7,5 7,5 7,4 7,2 7,2 6,9 7,9 Masculin 7,6 7,6 7,5 7,5 7,3 7,3 7,0 7,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Analiza datelor pe sexe evidențiază că, în perioada ultimilor opt ani şcolari, valoarea indicatorului este similară în cazul fetelor şi băieților. Un decalaj important a valorii indicatorului se înregistrează pe medii de rezidență. Diferența între urban şi rural s-a păstrat în ultima perioadă la valoarea de aproximativ 1 an în defavoarea mediului rural. Astfel, calculat pentru anul școlar 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 8,4 ani în mediul urban şi de numai 7,3 ani în mediul rural (cu 1,7 ani mai puțin decât durata oficială) (Fig. 12). Fig. 12. Durata medie de frecventare a învățământului primar şi gimnazial, perioada 2005-2013 Tendințe similare cu cele prezentate se înregistrează şi la nivelul fiecărui ciclu de învățământ. Astfel, durata medie de frecventare a învățământului primar a fost relativ constantă în ultimii ani (aproximativ 3,5 ani), cu o creştere semnificativă în 2012/2013 până la valoarea de 4,3 ani, ca urmare a instituirii obligativității clasei pregătitoare. Variațiile în funcție de criteriul gen sunt aproape inexistente. Ca şi în anii trecuți, se păstrează diferența pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural: în medie, un elev din mediul urban studiază în învățământul primar cu 0,3 ani mai mult decât un elev din mediul rural (Tabel 25, Fig. 13). 31 Tabel 25. Durata medie de frecventare a învățământului primar 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 3,8 3,7 3,5 3,5 3,6 3,6 3,5 4,3 Urban 3,9 3,9 3,7 3,8 3,8 3,8 3,7 4,4 Rural 3,6 3,6 3,4 3,3 3,4 3,4 3,3 4,1 Feminin 3,8 3,7 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4,3 Masculin 3,8 3,7 3,5 3,6 3,6 3,6 3,5 4,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 13. Durata medie de frecventare a învățământului primar, perioada 2005-2013 Pentru învățământul gimnazial, indicatorul a avut valori aproape constante în ultimii ani. În 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 3,4 ani, în creştere uşoară față de anul anterior. Diferențele pe medii de rezidență sunt, la acest nivel de studiu, mai accentuate, în defavoarea mediului rural: în medie, un elev din mediul urban studiază în învățământul gimnazial cu 0,7 ani mai mult decât un elev din mediul rural (Tabel 26, Fig. 14). Tabel 26. Durata medie de frecventare a învățământului gimnazial 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,3 3,4 Urban 3,8 3,8 3,8 3,9 3,9 3,9 3,7 3,8 Rural 3,3 3,3 3,3 3,2 3,2 3,2 3,0 3,1 Feminin 3,6 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,3 3,3 Masculin 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,4 3,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Diferențele pe medii de rezidență în ceea ce priveşte durata medie de frecventare a învățământului evidențiază, la fel ca şi alți indicatori, situația defavorizată a populației de vârstă şcolară din ariile rurale. 32  Fig. 14. Durata medie de frecventare a învățământului gimnazial, pe medii de rezidență, perioada 2005-2013 II. C.3. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste Schimbările de structură a sistemului de învăţământ au influenţe directe asupra ratelor de cuprindere. În anul școlar 2012/2013, rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învăţământul primar a crescut semnificativ faţă de anul anterior, ajungând la valoarea de peste 73%. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani (17,8%) au rămas în grădiniţe. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste au înregistrat uşoare creşteri faţă de anul anterior. Se înregistrează în continuare procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani), dar valorile indicatorului pentru aceste vârste sunt în scădere faţă de anii anteriori, probabil ca efect al implementării de programe educaţionale cu impact asupra reducerii părăsirii timpurii a şcolii. În perioada 2005-2012, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendințe oscilante, influențate mai ales de schimbările de structură ale sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. În anul şcolar 2003/2004, o dată cu instituirea debutului școlar la 6 ani, s-a înregistrat cea mai ridicată rată de cuprindere la aceasta vârstă (41,7%). După acest moment, nivelul indicatorului a scăzut în fiecare an (Tabel 27). În anul școlar 2012/2013, ca urmare a obligativității clasei pregătitoare, valoarea indicatorului a crescut semnificativ: peste 73% dintre copiii de 6 ani au fost cuprinşi în învățământul primar – 55,9% în clasa pregătitoare și 17,2% în clasa I. În acelaşi timp, o pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani (17,8%) a rămas cuprinsă în învățământul preşcolar. Analiza datelor evidențiază faptul că, în mod constant, nivelul ratei de cuprindere în şcoală la vârsta de 6 ani a fost mai ridicat în mediul rural decât în urban, ca urmare a tendinței părinților de la oraş de 33 a înscrie copiii la şcoală la o vârstă mai mare. Anul 2012/2013 a reglementat acest aspect, prin introducerea obligativității clasei pregătitoare de la 6 ani; pentru prima dată în ultimii 10 ani, valoarea indicatorului este ușor mai mare în urban decât în rural (73,9% în urban, respectiv 72,2% în rural). Diferența valorii indicatorului pe sexe este in favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (74,1% fete, respectiv 72,2% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar, rata specifică de cuprindere pe vârste manifestă ușoare creșteri față de anul trecut cu 0,1-3,2 p.p. (excepție face rata specifică de cuprindere la 8 ani care înregistrează o scădere de 1,3 p.p.). (Tabel 27, Fig. 15). Tabel 27. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învățământ primar 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 6 ani Total 27,2 23,5 22,2 21,4 20,1 19,0 19,9 73,1 Urban 25,9 22,7 21,3 20,8 19,3 18,2 19,4 73,9 Rural 28,3 24,1 23,0 21,9 20,9 19,9 20,5 72,2 Feminin 28,1 24,6 23,2 22,5 21,1 20,0 21,0 74,1 Masculin 26,4 22,3 21,3 20,3 19,2 18,0 18,9 72,2 7 ani Total 91,9 90,4 89,8 90,4 89,9 90,0 88,3 91,5 Urban 96,2 94,7 93,6 95,6 93,4 93,2 93,0 94,4 Rural 88,1 86,8 86,5 85,8 86,7 86,9 83,7 88,4 Feminin 92,4 90,4 90,1 90,2 90,7 90,2 88,4 91,3 Masculin 91,3 90,5 89,5 90,6 89,1 89,7 88,1 91,8 8 ani Total 98,3 95,2 94,4 93,9 93,9 93,9 93,8 92,5 Urban 100,7 99,4 98,7 99,2 99,1 97,8 97,7 96,7 Rural 96,2 91,6 90,8 89,4 89,4 90,4 90,1 88,3 Feminin 97,6 95,3 94,0 93,9 93,4 93,6 93,4 92,5 Masculin 98,9 95,1 94,9 93,8 94,4 94,2 94,1 92,4 9 ani Total 98,5 100,0 95,9 95,0 94,9 94,1 92,2 94,5 Urban 102,4 104,2 100,1 100,4 101,0 99,6 98,5 99,0 Rural 95,1 96,2 92,2 90,5 89,8 89,3 86,7 90,3 Feminin 98,5 99,6 96,0 94,5 94,7 93,4 92,2 93,7 Masculin 98,5 100,4 95,7 95,5 95,1 94,8 92,1 95,3 10 ani Total 87,3 86,5 73,4 74,3 76,8 78,0 73,5 75,5 Urban 91,3 90,7 79,1 80,5 83,0 84,6 79,9 80,2 Rural 83,7 82,9 68,3 68,9 71,7 72,4 68,0 71,3 Feminin 86,7 86,1 71,4 73,3 75,1 76,3 71,8 74,5 Masculin 87,9 87,0 75,2 75,1 78,5 79,6 75,1 76,4 11 ani Total 13,7 13,7 9,9 10,7 10,6 10,6 10,3 10,7 Urban 12,9 13,5 9,5 10,7 10,9 10,9 10,4 10,2 Rural 14,4 14,0 10,4 10,6 10,4 10,4 10,2 11,1 Feminin 12,3 12,3 8., 9,5 9,6 9,5 9,0 9,0 Masculin 15,0 15,1 11,1 11,8 11,6 11,7 11,5 12,5 12 ani Total 6,0 5,6 5,8 5,4 5,1 4,4 4,5 4,6 și Urban 6,1 5,8 6,3 6,0 5,9 5,3 5,5 5,7 peste Rural 6,0 5,4 5,3 4,9 4,4 3,7 3,7 3,6 Feminin 4,7 4,2 4,4 4,1 3,9 3,4 3,4 3,5 Masculin 7,4 6,9 7,0 6,7 6,2 5,4 5,6 5,6 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. 34  Fig. 15. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învățământul primar, perioada 2005-2013 Evoluția ratelor specifice de cuprindere în învățământul gimnazial este ușor în creștere față de anul anterior pentru 11, 12, 14 și 15 ani, cu ușoare scăderi la vârsta de 13 și 16 ani (Tabel 28, Fig. 16). Tabel 28. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învățământ gimnazial 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 11 ani Total 83,2 83,9 85,6 86,4 84,0 83,6 83,0 87,2 Urban 90,5 92,0 94,1 95,0 93,1 93,2 92,9 92,6 Rural 76,5 76,6 78,0 78,9 76,2 75,6 74,8 82,1 Feminin 84,0 85,0 86,7 86,8 85,2 84,0 83,8 83,8 Masculin 82,4 82,8 84,6 86,1 82,8 83,2 82,2 90,6 12 ani Total 93,7 92,0 93,0 92,1 93,9 91,4 89,5 91,1 Urban 101,0 99,9 101,9 102,1 103,0 101,4 99,3 101,6 Rural 86,7 84,7 85,0 83,2 85,9 83,0 81,3 82,2 Feminin 94,0 92,2 93,4 92,7 93,5 92,2 89,2 91,0 Masculin 93,4 91,8 92,6 91,4 94,2 90,7 89,8 91,1 13 ani Total 93,0 94,3 91,9 93,1 92,9 94,1 92,8 90,4 Urban 98,4 101,3 98,9 103,1 103,1 103,8 102,2 101,3 Rural 87,4 87,5 85,3 84,2 83,8 85,6 84,8 81,4 Feminin 93,4 94,3 91,9 93,4 93,0 93,5 92,9 90,1 Masculin 92,4 94,3 91,8 92,8 92,7 94,7 92,7 90,6 14 ani Total 84,5 82,1 83,2 81,5 82,2 81,3 68,7 69,1 Urban 89,4 87,8 90,0 88,9 91,1 91,0 79,2 79,7 Rural 78,8 76,2 76,7 74,7 74,4 72,7 59,6 60,2 Feminin 84,4 82,1 82,8 81,2 81,7 80,8 66,7 67,8 Masculin 84,5 82,2 83,7 81,8 82,7 81,8 70,6 70,3 15 ani Total 12,3 15,4 14,7 14,8 14,3 13,9 10,7 10,8 Urban 11,9 15,3 15,0 15,1 14,8 14,8 10,9 11,4 Rural 12,7 15,5 14,5 14,5 13,8 13,1 10,5 10,3 Feminin 10,2 13,2 12,6 12,7 12,4 11,8 8,8 8,8 Masculin 14,3 17,5 16,7 16,8 16,1 15,9 12,5 12,7 16 ani Total 6,0 5,9 7,6 7,6 8,4 8,7 8,7 8,0 și Urban 7,0 7,2 9,9 9,9 11,7 12,9 13,1 12,6 peste Rural 4,7 4,2 5,0 5,2 5,1 4,8 4,6 4,1 Feminin 4,0 3,9 5,1 5,2 5,9 6,1 6,0 5,6 Masculin 8,0 7,8 9,9 9,9 10,8 11,1 11,2 10,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. 35  Fig. 16. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învățământul gimnazial, perioada 2005-2013 O altă tendință care trebuie semnalată în ultimii ani şcolari, atât pentru învățământul primar, cât şi pentru cel gimnazial, este ponderea relativ ridicată a elevilor care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare nivelului respectiv. De exemplu, 10,7% dintre copiii de 11 ani și 4,6% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar, iar în învățământul gimnazial, 10,8% dintre copiii de 15 ani și 8,0% copii de 16 ani. Această stare de fapt are mai multe cauze: debutul şcolar întârziat; fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Trebuie, însă, remarcată tendința de scădere, în ultimii ani, a ponderii acestei categorii de copii, cel mai probabil ca urmare a implementării programelor de reducere a riscului de părăsire timpurie a școlii. Astfel, în anul şcolar 2011/2012, proporția elevilor în vârstă de peste 10 ani din învățământul primar (din totalul acestora) a reprezentat 3,4%, iar a celor de peste 14 ani din gimnaziu, 5,1%, în scădere față de anul anterior. II. C.4. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul şcolar 2011/2012, rata abandonului școlar s-a păstrat la valoarea anului trecut: 1,8% dintre copiii de nivel primar şi gimnazial abandonează şcoala. Mediul rural, gimnaziul, populaţia şcolară masculină, respectiv clasele de început de ciclu primar şi ciclul gimnazial înregistrează, în continuare, valori ridicate ale abandonului şcolar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar au fost la nivelul învăţământului gimnazial din mediul rural (2,1%), al băieţilor din rural (2,2%), respectiv la nivelul clasei a V-a (2,6%). La finalul anului şcolar 2011/2012, învățământul primar şi gimnazial cuprindea 1584,9 mii elevi. Dintre aceştia, 96,4% au fost declarați promovați, 3,1% repetenți, iar 0,5% cu situația şcolară neîncheiată. 36 Pe ansamblul învățământului