Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2011/2012 a fost de 1,8% (procent ce reprezintă 28,3 mii elevi) – valoare similară cu cea din anul anterior (Tabel 29). Valorile indicatorului nu diferă semnificativ pe medii de rezidență la nivel global. În ceea ce privește abandonul pe sexe, se înregistrează o creștere a diferențelor față de anul anterior, până la valoarea de 0,5 p.p. în defavoarea băieților. Astfel, rata abandonului pe ansamblu învățământului primar şi gimnazial a fost, în anul 2012/2013, de 1,5% în cazul fetelor şi de 2,0% în cazul băieților. Tabel 29. Rata abandonului şcolar în învățământul primar şi gimnazial 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 1,7 1,8 2,0 1,9 1,7 1,5 1,8 1,8 Urban 1,5 1,8 2,2 1,7 1,5 1,5 1,8 1,7 Rural 1,8 1,8 1,8 2,2 1,9 1,6 1,8 1,8 Feminin 1,4 1,6 1,8 1,7 1,5 1,4 1,7 1,5 Masculin 1,9 2,0 2,2 2,2 1,8 1,7 1,9 2,0 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie, iar situația s-a ameliorat uşor în ultimii ani. În anul școlar 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 1,6% (Tabel 30, Fig. 17). Diferențele pe medii de rezidență nu sunt semnificative. Se înregistrează un decalaj constant pe sexe: mai mulți băieți din ciclul primar abandonează şcoala, comparativ cu fetele. Tabel 30. Rata abandonului şcolar în învățământul primar 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 1,5 1,7 1,7 1,4 1,4 1,6 1,6 Urban 1,6 2,0 1,4 1,3 1,4 1,6 1,6 Rural 1,4 1,4 1,9 1,5 1,4 1,6 1,5 Feminin 1,3 1,5 1,5 1,3 1,3 1,5 1,4 Masculin 1,7 1,9 1,9 1,6 1,6 1,7 1,7 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 17. Rata abandonului şcolar în învățământul primar, pe medii de rezidență, perioada 2005-2013 37 În învățământul gimnazial, abandonul școlar a scăzut după anul școlar 2006/2007. La nivelul anului 2012/2013, rata abandonului a fost de 1,9%. Diferențele pe medii de rezidență au fost de 0,3 p.p. în defavoarea ruralului. Şi la acest nivel de studii, se evidențiază avantajul fetelor în comparație cu băieții (0,5 p.p. în defavoarea băieților) (Tabel 31, Fig. 18). Tabel 31. Rata abandonului şcolar în învățământul gimnazial 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 2,0 2,1 2,3 2,2 1,9 1,7 2,0 1,9 Urban 1,8 2,0 2,3 1,8 1,6 1,5 1,9 1,8 Rural 2,2 2,2 2,3 2,5 2,2 1,8 2,0 2,1 Feminin 1,7 1,8 2,1 1,9 1,8 1,5 1,9 1,7 Masculin 2,3 2,3 2,5 2,4 2,0 1,8 2,1 2,2 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 18. Rata abandonului şcolar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență, perioada 2005-2013 Relevantă în contextul de față este şi analiza abandonului şcolar pe clase. Datele evidențiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de şcolaritate: clasa I, respectiv clasa a V-a (peste 2%), la celelalte clase valorile ratei fiind mai reduse (Tabel 32, Fig. 19). Tabel 32. Rata abandonului şcolar în învățământul primar şi gimnazial, pe clase şi medii de rezidență An şcolar Mediu de Clasa rezidență I a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a 2005/2006 Urban 2,4 1,5 1,2 1,4 2,7 2,0 1,8 1,5 Rural 2,1 1,3 1,1 1,2 2,5 1,8 2,3 2,1 Total 2,2 1,4 1,2 1,3 2,6 1,9 2,0 1,8 2006/2007 Urban 2,6 2,0 1,9 1,7 2,9 2,2 2,1 1,9 Rural 1,7 1,4 1,3 1,2 2,7 2,0 2,4 2,1 Total 2,1 1,7 1,6 1,5 2,8 2,1 2,2 2,0 2007/2008 Urban 2,0 1,5 1,4 1,2 2,4 1,7 1,9 1,5 Rural 2,3 1,8 1,8 1,9 2,9 2,3 2,8 2,4 Total 2,2 1,6 1,6 1,6 2,6 2,0 2,3 1,9 2008/2009 Urban 2,2 1,1 1,0 1,1 2,6 1,4 1,5 1,1 Rural 2,1 1,4 1,2 1,4 3,0 1,8 2,2 1,9 38  Total 2,1 1,3 1,1 1,3 2,8 1,6 1,8 1,5 2009/2010 Urban 2,4 1,2 1,1 1,2 2,5 1,5 1,2 1,1 Rural 2,3 1,3 1,1 1,1 2,4 1,6 1,7 1,6 Total 2,3 1,2 1,1 1,2 2,5 1,5 1,4 1,3 2010/2011 Urban 2,3 1,5 1,4 1,4 2,8 1,8 1,8 1,2 Rural 2,1 1,5 1,4 1,3 2,6 1,9 2,1 1,6 Total 2,2 1,5 1,4 1,4 2,7 1,8 2,0 1,4 2011/2012 Urban 2,0 1,5 1,3 1,4 2,6 1,7 1,8 1,7 Rural 2,0 1,5 1,3 1,4 2,6 1,7 1,8 1,7 Total 2,0 1,5 1,3 1,4 2,6 1,7 1,8 1,7 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2012. Fig. 19. Rata abandonului şcolar în învățământul primar şi gimnazial pe clase, perioada 2005- 2013 În mod cert, acest aspect are drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la trecerea de la învățământul preşcolar la cel primar, respectiv de la învățământul primar la cel gimnazial: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând, diferențe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână la trecerea de la învățământul preşcolar la clasa I, respectiv de la clasa a IV-a la clasa a V-a. Este de menționat tendința de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasa de debut într-un ciclu de şcolaritate, la clasa de final din cadrul acestuia – determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările şcolare. Discrepanțele în defavoarea mediului rural rămân semnificative, în special în învățământul gimnazial: abandonul elevilor din şcolile rurale păstrează valori semnificativ mai mari, mai ales către clasele de final (a VII-a, a VIII-a), comparativ cu rata corespunzătoare mediului urban. II. D. Învățământul liceal și profesional II. D.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2012/2013, aproape 95% din populaţia de 15-18 ani a fost cuprinsă în învăţământul liceal şi profesional. Comparativ cu anii trecuţi, rata de participare a scăzut la nivelul liceului (în contextul în care efectivele de elevi au înregistrat o scădere accentuată la acest palier) și a crescut la nivelul învăţământului profesional 39  (pe fondul implementării în ultimii ani a unor măsuri specifice de politici educaţionale). Diferenţa de participare între mediul urban şi rural se menţine la un nivel semnificativ: liceu – 106,2% în urban şi 80,8% în rural; învăţământul profesional –5,5% în urban şi 0,9% în rural. Astfel, o cincime dintre tinerii din mediul rural nu acced la învăţământul secundar superior. În ultimul deceniu, rata de cuprindere în învățământul secundar superior (liceu și învățământ profesional) a înregistrat o tendință ascendentă, determinată de implementarea diferitelor politici educaționale, ce au vizat lărgirea accesului la nivelurile superioare de educație (creșterea numărului de locuri la liceu, instituirea, pentru o perioadă, a rutei progresive de studiu din învățământul profesional şi tehnic etc.). Începând cu anul școlar 2009/2010, pe fondul măsurii de intrare în lichidare a SAM-urilor, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. În anul școlar 2012/2013, în învățământul secundar superior au fost cuprinşi 851,5 mii elevi: - 831,8 mii elevi în liceu, şcolarizați în 1606 unități independente şi 1880 secții; - 19,7 mii elevi în învățământul profesional, şcolarizați în 9 unități independente şi 492 secții. Peste 95% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional). Dacă la calcularea ratei brute de participare se elimină elevii proveniți din alte țări, valoarea indicatorului este de 94,9% – cu peste 1 punct procentual mai puțin decât în anul școlar anterior (Tabel 33). Tabel 33. Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (liceu şi SAM/învățământ profesional) 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 75,0 80,0 84,9 89,3 96,7 96,5 96,0 94,9 Urban 86,6 92,5 96,2 101,4 110,6 111,0 107,3 110,2 Rural 59,9 63,9 70,7 75,4 81.9 82,6 85,2 81,5 Feminin 75,9 80,0 84,4 89,0 96,0 95,6 95,3 94,2 Masculin 74,2 80,0 85,4 89,6 97,4 97,7 96,6 95,6 Observaţie: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obţinut prin raportare la populaţia în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învăţământului secundar superior. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. La nivelul liceului, rata de cuprindere a crescut semnificativ de la un an la altul, cu peste 40 p.p. în ultimii opt ani. Valoarea cea mai ridicată (94,6%) s-a înregistrat în 2011/2012 (momentul la care a intrat în clasa a IX-a generația ce a avut debutul școlar în 2003/2004, la 6 și 7 ani concomitent). În anul şcolar 2012/2013, 92,7% dintre elevii de 15-18 ani au fost cuprinşi în liceu (Tabel 34, Fig. 20). Scăderea ratei de cuprindere a fost influențată de reducerea importantă a efectivelor de elevi cuprinşi în acest nivel de studiu (831,8 mii elevi, cu aproape 57 mii mai puțin față de anul anterior). Tabel 34. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 54,7 60,5 66,4 72,0 85,0 90,8 94,6 92,7 Urban 68,4 75,1 80,3 86,8 100,3 105,6 105,7 106,2 Rural 36,7 41,7 49,0 54,8 68,7 76,5 84,0 80,8 Feminin 59,9 64,9 70,1 75,8 87,2 91,4 94,3 93,1 Masculin 49,6 56,3 62,9 68,3 82,9 90,6 95,0 92,4 40 Observaţie: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obţinut prin raportare la populaţia în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învăţământului liceal. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 20. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal pe medii de rezidență și pe sexe, perioada 2005-2013 La nivelul învățământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut brusc în ultimii ani, ca urmare a desființării SAM-urilor. Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani – prin aplicarea: Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani; HG nr. 1062/2012 privind modalitatea de subvenţionare de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învăţământul profesional – au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare. Astfel, în anul şcolar 2012/2013, în învățământul profesional au fost înscrişi 19,7 mii de elevi, cu aproape două treimi mai mulți față de anul anterior, iar rata brută de cuprindere a crescut de la 1,8% în 2011/2012 la 3% în 2012/2013 (Tabel 35, Fig. 21). Tabel 35. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 27,6 26,8 25,8 25,3 15,8 7,8 1,8 3,0 Urban 24,6 24,1 22,6 17,5 11,4 7,6 2,1 5,5 Rural 31,5 30,1 29,6 29,0 17,3 8,1 1,5 0,9 Feminin 21,0 20,7 20,0 19,2 11,9 5,7 1,3 1,5 Masculin 33,3 32,6 31,4 31,0 19,5 9,7 2,2 4,4 Observaţie: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obţinut prin raportare la populaţia în vârstă de 15-17 ani, vârstă oficială corespunzătoare învăţământului profesional. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. 41  Fig. 21. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional, perioada 2005-2013 Analiza pe sexe a ratei de participare la nivelul învățământului secundar superior în perioada 2005- 2013 arată o evoluție oscilantă a valorii indicatorului. În ultimii ani, băieții au o participare mai bună decât fetele la învățământul secundar superior, cu diferențe pe celor două rute de formare: ratele brute de cuprindere sunt mai ridicate în liceu pentru fete (93,1% pentru fete şi 92,4% pentru băieți) (Fig.20), iar în învățământul profesional pentru băieți (1,5% pentru fete şi 4