Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

,4% pentru băieți) (Fig. 21). Diferențele pe medii de rezidență ale ratelor de cuprindere în învățământul secundar superior (calculate în funcție de domiciliul părinților elevilor, nu de mediul de rezidență al unității de învățământ) sunt cele mai mari din întregul sistem de învățământ. Ca şi în anii trecuți, în 2012/2013, aceste diferențe s-au înregistrat atât la nivelul învățământului liceal, cât şi la nivelul celui profesional: în liceu a fost de peste 25 p.p. în defavoarea mediului rural (106,2% în urban şi 80,8% în rural) (Tabel 34), iar în învățământul profesional de 4,6 p.p. (5,5% în urban şi 0,9% în rural) (Tabel 35). Faptul că aproximativ o cincime dintre tinerii din mediul rural de vârstă şcolară corespunzătoare (15-18 ani) nu acced la nivelul secundar de educație atrage atenția asupra riscului privind dezvoltarea capitalului uman în ariile rurale. Situația de defavorizare a mediului rural privind participarea la învățământul secundar superior este determinată, în primul rând, de caracteristicile rețelei școlare, dezvoltată în special în urban, ceea ce determină diferențe de acces la acest nivel de studii. Astfel, în anul şcolar 2012/2013: - numai 17% dintre licee, o treime dintre unitățile de învățământ profesional şi sub 5% dintre şcolile postliceale şi de maiştri sunt situate în mediul rural, în timp ce: - 46% dintre elevii de liceu, 64% dintre elevii din învățământul profesional şi 30% dintre elevii din învățământul postliceal şi de maiştri provin din mediul rural. Analiza participării la învățământul secundar superior pe filiere şi profiluri de formare (tabel 36) evidențiază următoarea situație:  În învățământul secundar superior, liceul continuă să aibă cea mai mare rată de cuprindere. 42  Ponderea populației de 15-18 ani cuprinsă în filiera tehnologică a liceului a crescut semnificativ în ultimii ani, de la 24,6% în 2005/2006 la 49,4% în 2012/2013.  Peste jumătate dintre elevii de 15-18 ani sunt cuprinși în învățământul profesional și tehnic (liceu tehnologic și învățământ profesional). Procentul corespunzător a scăzut în ultimii ani, pe fondul desființării SAM-urilor. Tabel 36. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul liceal, pe filiere de formare Nivelul de învățământ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total învățământ 75,0 80,0 84,9 89,3 96,7 96,5 96,0 94,9 secundar Total învățământ liceal, 54,7 60,5 66,4 72,0 85,0 90,8 94,6 92,7 din care: - Licee teoretice şi 30,1 32,0 33,9 36,5 39,5 40,3 41,7 43,4 vocaționale - Licee tehnologice 24,6 28,5 32,6 35,5 45,5 50,4 53,0 49,4 Total licee tehnologice, 44,9 48,0 51,1 52,8 61,3 58,2 54,8 51,6 SAM/învățământ profesional Observaţie: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obţinut prin raportare la populaţia în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare ansamblului învăţământului secundar superior. Sursa: Date preluate sau calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. II. D.2. Durata medie de frecventare a învățământului liceal și profesional Durata medie de frecventare a învăţământului liceal a crescut în ultima perioadă. În medie, un elev frecventează liceul pe o durată de 2,9 ani. Durata medie de frecventare a învăţământului profesional a înregistrat valoarea de 0,1 ani – valoare fără o relevanţă specială, în condiţiile în care această rută de formare este în restructurare. Durata medie de frecventare a învățământului liceal a înregistrat o tendință ascendentă, de la 1,9 ani în 2005/2006 la 2,9 ani în ultimii trei ani (raportat la durata teoretică de patru ani de învățământ liceal). Creşterea semnificativă a duratei de frecventare a liceului s-a înregistrat începând cu 2009/2010, ca urmare a măsurii de preluare la liceu a locurilor din SAM-uri. Durata de frecventare a liceului este mai mare în cazul fetelor decât al băieților; diferența pe sexe a valorii indicatorului s-a redus însă de la un an la altul. Fetele continuă să frecventeze liceul cu 0,2 ani mai mult decât băieții (Tabel 37, Fig. 22). Tabel 37. Durata medie de frecventare a învățământului liceal 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 1,9 2,0 2,0 2,1 2,5 2,8 2,9 2,9 Feminin 2,1 2,2 2,3 2,4 2,7 2,9 3,0 3,0 Masculin 1,6 1,7 1,8 1,9 2,4 2,7 2,9 2,8 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. 43  Fig. 22. Durata medie de frecventare a învățământului liceal, perioada 2005-2013 Durata de frecventare a învățământului profesional s-a redus semnificativ și constant, începând cu anul școlar 2009/2010 (anul intrării în lichidare a SAM-urilor), ajungând la valoarea zero în 2011/2012 (Tabel 38, Fig. 23). Valoarea indicatorului raportată la nivelul anului şcolar 2012/2013 a fost de 0,1 ani – valoare cel mai probabil în creştere în următorii ani, pe fondul actualelor măsuri de revitalizare a învățământului profesional. Tabel 38. Durata medie de frecventare a învățământului profesional 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 0,7 0,7 0,7 0,6 0,3 0,1 0,0 0,1 Feminin 0,6 0,5 0,5 0,5 0,3 0,1 0,0 0,0 Masculin 0,9 0,8 0,8 0,8 0,4 0,2 0,0 0,1 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 23. Durata medie de frecventare a învățământului profesional, perioada 2005-2013 Diferența dintre durata de frecventare a învățământului liceal, respectiv profesional, este determinată de efectul ratei mai ridicate de cuprindere a tinerilor în învățământul liceal, comparativ 44 cu învățământul profesional şi, desigur, de duratele oficiale diferite de şcolarizare în cele două rute de formare. II. D.3. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învăţământul liceal şi profesional înregistrează evoluţii oscilante, influenţate direct de schimbările de structură a sistemului de educaţie. Începând cu anul 2009/2010 (momentul intrării în lichidare a SAM-urilor şi preluării locurilor la liceu), au crescut semnificativ ratele de participare la grupele de vârstă corespunzătoare învăţământului liceal şi au scăzut până la valoarea „0” ratele de participare la grupele de vârstă corespunzătoare învăţământului profesional. Se remarcă o creştere constantă a ratei specifice de cuprindere în liceu a elevilor de 21 ani şi peste, care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel, cel mai probabil ca urmare a susţinerii unor măsuri de flexibilizare a accesului la această rută de formare. Analiza ratelor specifice de cuprindere şcolară pe vârste, la nivelul învățământului liceal evidențiază evoluții oscilante în perioada 2005-2008, urmate de creşteri progresive începând cu anul 2009/2010 (momentul intrării in lichidare a SAM-urilor și preluării locurilor în liceu) (Tabel 39, Fig. 24). Valorile cele mai mari ale ratelor specifice se înregistrează la 15, 16, 17 şi 18 ani, vârstele oficiale corespunzătoare învățământului liceal. Pentru vârsta de 14 ani, se evidențiază o creştere bruscă începând cu anul şcolar 2010/2011 (momentul în care au intrat în clasa a IX-a elevii ce au avut debutul şcolar în 2003/2004, la 6 şi 7 ani concomitent ). Tabel 39. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învățământ liceal 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 14 ani Total 7,4 6,3 5,9 7,0 9,7 10,4 22,2 18,7 Feminin 8,9 7,6 7,1 8,4 10,5 11,4 24,1 20,2 Masculin 5,9 5,1 4,8 5,7 8,9 9,4 20,5 17,3 15 ani Total 43,0 51,1 50,3 56,9 73,0 76,2 79,3 75,8 Feminin 49,8 58,7 57,2 63,9 75,7 78,2 80,9 77,6 Masculin 36,5 44,0 43,8 50,3 70,4 74,3 77,8 74,1 16 ani Total 50,3 45,1 54,5 53,5 63,2 77,3 76,1 76,4 Feminin 58,2 51,7 62,0 60,2 68,1 78,7 77,4 79,1 Masculin 42,6 38,7 47,4 47,0 58,6 75,9 74,9 73,8 17 ani Total 50,6 51,1 46,0 56,3 56,0 64,7 74,8 74,8 Feminin 58,1 58,2 52,0 63,4 62,1 69,4 76,5 77,3 Masculin 43,5 44,3 40,2 49,6 50,2 60,1 73,2 72,4 18 ani Total 41,5 49,7 51,5 46,7 58,7 57,4 60,1 62,2 Feminin 45,8 53,7 55,2 49,6 61,5 59,6 60,7 63,1 Masculin 37,4 45,9 47,9 44,0 56,0 55,4 59,5 61,4 19 ani Total 10,7 10,6 15,1 14,2 14,3 18,2 17,0 16,4 Feminin 9,8 9,4 13,4 12,4 12,5 15,1 14,3 13,3 Masculin 11,7 11,7 16,7 15,9 16,0 21,1 19,6 19,2 20 ani Total 5,5 6,8 6,7 6,0 5,4 4,8 4,4 4,2 Feminin 4,3 5,6 5,6 5,4 4,5 3,9 3,4 3,2 Masculin 6,6 7,9 7,7 6,5 6,2 5,7 5,3 5,2 45 21 ani şi Total 15,4 21,0 30,6 33,8 38,1 37,9 31,7 37,5 peste Feminin 10,9 15,8 25,1 29,6 34,4 34,1 28,8 34,5 Masculin 19,6 26,0 35,8 37,7 41,7 41,5 34,4 40,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 24. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învățământul liceal, perioada 2005- 2013 Se remarcă o creştere aproape constantă, de la un an la altul, a ratei specifice de cuprindere a elevilor care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare nivelului secundar superior (de exemplu, în anul școlar 2012/2013, 17% dintre elevi aveau peste 18 ani). Această realitate este determinată de diferite aspecte: întârzieri în debutul școlarității; revenirea în sistemul inițial de formare a tinerilor care au abandonat temporar studiile și, respectiv, lărgirea accesului la unele forme alternative (învățământ seral, învățământ fără frecvență); nu în ultimul rând, fenomenul repetenției. Intrarea în lichidare a SAM-urilor începând cu 2009/2010 a determinat scăderea bruscă a ratelor de cuprindere la toate vârstele corespunzătoare învățământului profesional (Tabel 40, Fig. 25). Este de aşteptat ca măsurile de restructurare a acestei rute de formare să determine, în următorii ani, o creştere a ratelor specifice de cuprindere, atât pentru grupa de vârstă 15-17 ani, cât şi pentru vârste mai mari, în condițiile în care se susține un acces mai larg la învățământul profesional, pentru diferite grupuri (elevi în liceu, persoane care au abandonat studiile liceale, absolvenți de SAM etc.). Tabel 40. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste – învățământ profesional 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 14 ani Total 3,5 2,4 2,5 1,7 0,0 0,0 0,0 0,0 Feminin 3,1 2,1 2,0 1,4 0,0 0,0 0,0 0,0 Masculin 3,8 2,7 3,0 2,1 0,0 0,0 0,0 0,0 15 ani Total 23,6 24,0 21,7 18,3 0,5 0,0 0,0 1,1 Feminin 19,6 19,5 17,4 13,5 0,4 0,0 0,0 0,5 Masculin 27,5 28,3 25,9 22,9 0,6 0,0 0,0 1,6 16 ani Total 27,2 23,9 25,3 22,3 14,8 1,2 0,0 3,0 Feminin 21,1 19,0 19,9 17,1 11,0 0,9 0,0 1,4 Masculin 33,1 28,7 30,5 27,2 18,5 1,5 0,1 4,6 46  17 ani Total 21,6 21,2 18,8 20,9 18,2 11,1 0,7 2,2 Feminin 16,6 15,7 14,3 16,0 13,5 7,8 0,3 0,8 Masculin 26,3 26,4 23,1 25,7 22,6 14,2 1,1 3,5 18 ani Total 5,6 6,1 5,7 4,7 6,2 4,0 0,5 0,8 Feminin 5,5 4,2 4,0 3,3 4,3 2,5 0,2 0,3 Masculin 5,7 7,9 7,3 6,0 7,9 4,5 0,7 1,2 19 ani Total 1,4 1,3 1,5 1,6 1,5 1,4 0,5 0,3 Feminin 0,9 1,0 1,0 1,1 1,0 0,9 0,3 0,2 Masculin 1,8 1,7 1,9 2,0 1,9 1,8 0,6 0,5 20 ani Total 0,3 0,5 0,5 0,6 0,7 0,4 0,4 0,3 Feminin 0,2 0,3 0,4 0,5 0,5 0,4 0,3 0,2 Masculin 0,4 0,6 0,6 0,8 0,9 0,3 0,5 0,3 21 ani și Total 0,3 0,5 1,1 2,1 2,7 2,8 2,1 1,0 peste Feminin 0,2 0,3 0,9 1,9 2,5 2,5 1,8 0,8 Masculin 0,4 0,6 1,3 2,2 2,9 3,1 2,4 1,1 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 25. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învățământ profesional, perioada 2005-2013 II. D.4. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2012/2013, 96,7% dintre elevii înscrişi cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu sau în învăţământul profesional. Ponderi relativ egale de fete si de băieţi optează pentru continuarea studiilor la liceu. Un indicator foarte relevant, din perspectiva participării la educația de nivel post-gimnazial, este rata de tranziție de la clasa a VIII-a în învățământul liceal şi profesional. Acesta evidențiază nivelul accesului la învățământul secundar superior, precum şi capacitatea de care dispune sistemul educațional de cuprindere a elevilor la acest nivel de studiu. În perioada 2005-2013, rata de tranziție în învățământul secundar superior a înregistrat evoluții oscilante. În anul şcolar 2012/2013, 96,7% dintre elevii înscrişi cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu sau în învățământul profesional (Tabel 41).Ratele de tranziție de la învățământul gimnazial la nivelul secundar de educație au valori şi evoluții diferite, în funcție de filiera de formare. 47 Tabel 41. Rata de tranziție în învățământul liceal şi profesional 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010* 2011* 2012* 2013 Învățământ Total 54,6 57,3 63,7 67,8 92,8 93,