Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

Raport privind starea învăţământului preuniversitar în România 2013  CUPRINS Cap. 1 ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ ........................................... pag. 4 Cap. 2 REZULTATE ŞI ACȚIUNI RELEVANTE DESFĂŞURATE ÎN ANUL ŞCOLAR 2012 – 2013 ................................................................................................. pag. 107 Cap. 3 PROGRAME ȘI PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI EXTERNE DERULATE DE CĂTRE M.E.N. ȘI INSTITUȚIILE SUBORDONATE /COORDONATE.........pag. 143 Cap. 4 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR PENTRU ANUL ȘCOLAR 2013 – 2014............................. pag. 163 Anexă - SINTEZA ANALIZEI SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ .......................................... pag. 173 Lista de abrevieri Raportul privind Starea învățământului preuniversitar din România 2013 a fost elaborat la nivelul ministerului, sub coordonarea Unității de Strategii și Politici Publice, după încheierea anului școlar 2012-2013. Avizat de secretarul de stat în funcție la momentul finalizării acestuia, Raportul utilizează contribuțiile Institutului de Științe ale Educației, departamentelor MENCS și ale altor instituții aflate în subordonarea/coordonarea ministerului. INTRODUCERE Prezentul raport analizează situaţia înregistrată în sistemul de învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2012/2013 şi principalele tendințe în perioada 2005/2006 – 2012/2013. Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluşi în SNIE - Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (sistemul statistic european Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Raportul de faţă prezintă situaţia înregistrată în cazul învăţământului preuniversitar şi are în vedere următoarele dimensiuni: resursele umane; participarea la educaţie; rezultatele elevilor şi rezultatele educaţiei pe piaţa muncii. Setul de indicatori a fost calculat atât pe ansamblul sistemului, cât şi pentru fiecare nivel de educaţie în parte (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal și de maiștri). Raportul prezintă, de asemenea, o analiză cu privire la situația României referitoare la atingerea țintelor stabilite la nivel european în orizontul de timp 2020. Începând cu anul 2013, raportul conține și o serie de analize tematice, cu privire la măsuri importante de politică educațională implementate în ultimii ani, cum ar fi: programul a doua șansă, clasa pregătitoare, copiii din învățământul special și integrat, programul Școala Altfel, finanțarea sistemului pre-universitar. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educaţie ale Institutul Naţional de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului şcolar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2012/2013. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an şcolar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2011/2012, datele pentru 2012/2013 nefiind disponibile la momentul realizării analizei. Datele cu privire la rezultatele elevilor la examenele naționale de la clasa a VIII-a și cele de la bacalaureat pentru anul 2013 au fost furnizate de Centrul Național de Evaluare și Examinare. Pentru analizele comparative la nivel european, au fost utilizate baze de date și rapoarte ale EUROSTAT, OECD şi Banca Mondială. 3  CAPITOLUL 1. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ I. RESURSELE UMANE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR I. A. Ansamblul sistemului de învățământ I. A.1. Evoluția efectivelor de personal din învățământul preuniversitar În perioada de referinţă, personalul angajat în învăţământ a continuat să se reducă. Cu excepția învățământului primar și a celui postliceal, numărul cadrelor didactice a înregistrat, de asemenea, o scădere. Personalul didactic auxiliar este singura categorie de personal care are o evoluție pozitivă. În anul școlar 2012/2013, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a înregistrat o creștere ușoară față de anul precedent cu 5701 persoane (Tabel 1). Tabel 1. Structura efectivelor personalului din învățământul preuniversitar, anul şcolar 2012/2013 Nivel Personal Personal Personal Personal Total % învățământ didactic didactic administrativ întreținere şi personal personal auxiliar operațional didactic Preşcolar 35071 2074 1681 14313 53139 65,99 Primar şi 123640 10455 2559 23426 160080 77,23 gimnazial Liceal 57080 9535 2846 15505 84966 67,18 Profesional 150 13 - 15 178 84,27 Postliceal şi 1678 230 300 190 2398 69,97 de maiştri Total 217619 22307 7386 53449 300761 72,35 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2013. Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate funcționează în ciclul primar și gimnazial, aproape 30% în liceu, aproape 18% în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri (Fig. 1). 4 Pe categorii de personal, s-au înregistrat evoluții pozitive în cazul personalului didactic și didactic auxiliar și scăderi în cazul personalului administrativ, de întreținere și operațional. Pe niveluri de educație, scăderea sau creșterea efectivelor de personal se corelează, în mod firesc, cu tendințele efectivelor de elevi. Astfel, cele mai importante scăderi de personal s-au înregistrat: în învățământul preșcolar (peste 3 mii persoane), prin trecerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar; în liceu (aproape 300 persoane), pe fondul scăderii semnificative a efectivelor de elevi cuprinși în acest nivel de studiu. Au crescut ușor efectivele de personal din învățământul profesional, în contextul măsurilor de revigorare a acestei rute de formare și în învățământul postliceal și de maiștri, care a devenit o rută din ce în ce mai solicitată de absolvenții de liceu fără bacalaureat. La nivel general, ponderea personalului didactic în totalul personalului din învățământ a rămas relativ constantă în anul școlar 2012/2013, reprezentând 72,35% din totalul angajaților din învățământ. Și în acest caz, observăm diferențele pe niveluri de educație: ponderea personalului didactic în totalul personalului din învățământ este mai mare în ciclul primar și gimnazial și mai redusă în ciclul preșcolar, în învățământul liceal și postliceal. Trebuie remarcată schimbarea care apare la nivelul învățământului profesional: de la 41% personal didactic în 2011/2012, la 84,2% în 2012/2013 – pe fondul ieșirii din sistem a ultimelor clase de SAM și al reorganizării în alte structuri a acestei rute de formare. Comparativ cu anul școlar anterior, personalul didactic auxiliar a înregistrat o creștere la toate nivelurile de educație. În ceea ce privește personalul administrativ, cea mai importantă creștere se înregistrează în învățământul postliceal și de maiștri (30%), iar cele mai importante scăderi în învățământul liceal și în învățământul primar și gimnazial (această categorie de personal scăzând cu aproximativ 20%, respectiv 39%). Efectivele de personal didactic sunt în scădere ușoară la toate nivelurile de învățământ, cu excepția învățământului primar și a învățământului postliceal și de maiștri (Tabel 2). Evoluția acestui indicator se corelează cu cea a numărului de elevi înscrişi în sistemul de învățământ. Măsura de introducere a 5 clasei pregătitoare, reorganizarea învățământului profesional și politica de personal din sectorul public explică, în principal, aceste tendințe. Tabel 2. Numărul de cadre didactice pe niveluri de învățământ şi medii de rezidență Preşcolar Primar Special Gimnazial Special Liceu Profesional/ Postliceal de masă primar de masă gimnazial SAM 2005/2006 Total 35755 53523 2298 84928 3740 61914 6234 1099 Urban 19977 22898 2098 40167 3413 57410 4662 1093 Rural 15778 30625 200 44761 327 4504 1572 6 2006/2007 Total 36555 52918 2569 82458 3565 62048 5643 888 Urban 20289 22907 2368 39117 3350 58543 3889 883 Rural 16266 30011 201 43341 306 3505 1754 5 2007/2008 Total 37348 52115 2435 80706 3716 61620 5939 1006 Urban 21119 22637 2275 38327 3423 58287 3838 1000 Rural 16229 29478 160 42379 293 3333 2101 6 2008/2009 Total 38253 51696 2373 80681 3810 60647 5129 864 Urban 21905 22497 2227 37633 3528 57167 3090 856 Rural 16348 29199 146 43048 282 3480 2039 8 2009/2010 Total 38322 49817 2455 79059 3900 60255 2803 965 Urban 22202 22012 2294 36642 3656 56077 1745 960 Rural 16120 27805 161 42417 244 4178 1058 5 2010/2011 Total 37353 45291 2269 73511 3934 59609 116 1124 Urban 22032 20166 2143 33474 3675 55095 111 1112 Rural 15321 25125 126 40037 259 4514 5 12 2011/2012 Total 37391 43693 2266 71093 3875 59380 64 1360 Urban 22164 19759 2122 32538 3593 54839 62 1306 Rural 15227 23934 144 38555 282 4541 2 54 2012/2013 Total 35071 48349 2277 69084 3930 57080 150 1678 Urban 21114 22448 2130 31262 3684 52587 135 1634 Rural 13957 25901 147 37822 246 4493 15 44 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă, s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005 -2013. Analiza pe medii de rezidență a numărului cadrelor didactice indică o scădere ușor mai accentuată în mediul rural în comparație cu mediul urban în cazul învățământului preșcolar și o creștere mai importantă în mediul urban în cazul învățământului postliceal. Pentru celelalte niveluri de educație, efectivele de cadre didactice sunt asemănătoare cu anul şcolar anterior şi se corelează cu efectivele de elevi cuprinşi pe medii de rezidență şi cu caracteristicile rețelei școlare (care este inegal dezvoltată pe medii de rezidență în cazul învățământului liceal, al celui postliceal și al celui special). La nivelul anului 2010, cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar reprezentau 2.1 % (aproximativ 5 milioane persoane) din totalul populaţiei active de la nivel european. Procentele diferă considerabil de la o ţară la alta. Cele mai mici valori ale indicatorului s- au înregistrat în Germania, Estonia și Bulgaria, iar cele mai mari în Luxemburg, Lituania și Belgia. România are, în medie, 1,8% cadre didactice din învăţământul primar și secundar raportate la populaţia activă. 6  Fig. 2. Cadre didactice în învățământul primar și secundar (ISCED 1-3) ca procent din totalul populației active, 2010 Sursa: Key Data on School Teachers and Leaders, Eurydice, 2013. I. A.2. Ponderea personalului didactic calificat Tendinţa de creștere a ponderii personalului didactic calificat, înregistrată în anii precedenţi, a continuat în anul școlar 2012/2013 doar în cazul învăţământului preșcolar. În cazul celorlalte niveluri de învăţământ, valoarea acestui indicator scade ușor, în ambele medii de rezidenţă. Mediul rural continuă să aibă ponderi mai reduse de personal calificat în învăţământul preșcolar, în cel primar și în cel gimnazial. În învățământul preșcolar, pe fondul unei ușoare reduceri a personalului didactic și al trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar, a crescut ponderea personalului calificat cu aproape două puncte procentuale în comparație cu anul precedent. Astfel, valoarea acestui indicator a ajuns pentru nivelul preșcolar similară cu cea înregistrată în învățământul primar și gimnazial (97,3%). Pe medii de rezidență, ponderea personalului calificat continuă să fie ușor în defavoarea mediului rural (Tabel 3). Tabel 3. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe niveluri de învățământ Preşcolar Primar Gimnazial Liceu Profesional Postliceal și (SAM) de maiștri 2005/2006 Total 94,0 96,2 92,2 98,2 91,1 96,9 Urban 96,6 98,3 96,8 98,4 93,3 96,9 Rural 90,7 94,7 88,1 95,6 84,6 100,0 2006/2007 Total 93,7 96,6 92,9 98,0 90,8 98,1 Urban 96,2 98,0 97,1 98,1 93,5 98,1 Rural 90,6 95,5 89,2 95,3 84,8 100,0 2007/2008 Total 93,5 97,1 94,2 98,4 92,6 97,9 Urban 96,0 98,8 97,7 98,5 93,7 97,9 7  Rural 90,2 95,9 91,0 96,4 90,6 100 2008/2009 Total 94,6 97,7 96,3 99,1 92,5 99,0 Urban 96,8 98,8 98,3 99,1 93,8 99,0 Rural 91,7 96,9 93,5 97,8 90,5 100,0 2009/2010 Total 95,4 98,5 97,1 99,5 96,0 98,9 Urban 97,0 98,9 98,6 99,5 95,5 98,9 Rural 93,2 98,1 95,7 99,1 97,0 100,0 2010/2011 Total 95,6 98,8 97,8 99,4 96,6 96,4 Urban 97,1 99,4 99,1 99,5 99,1 96,3 Rural 93,3 98,3 96,8 98,7 40,0 100,0 2011/2012 Total 95,2 98,8 98,1 99,3 100,0 97.6 Urban 95,4 99,1 99,1 99,4 100,0 97.5 Rural 95,0 98.6 97,4 99,2 100,0 100.0 2012/2013 Total 97,3 98,0 96,8 97,6 77,3 93,4 Urban 97,6 98,8 97,9 97,6 74,8 93,3