Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

Rural 96,9 97,2 95,9 97,6 100,0 100,0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă, s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2013. În învățământul primar și gimnazial, ponderea cadrelor didactice calificate, pe ansamblu, a înregistrat o ușoară scădere în comparație cu anul școlar precedent. Această tendință se evidențiază mai accentuat în învățământul primar din mediul rural și, la nivelul învățământului gimnazial, în ambele medii de rezidență. Mediul rural continuă să aibă ponderi mai reduse de personal calificat, comparativ cu urbanul. Și în învățământul liceal, ponderea personalului didactic calificat scade ușor în comparație cu anul precedent, valorile indicatorului fiind de 97,6% în ambele medii de rezidență. În învățământul profesional și în cel postliceal, ponderea personalului calificat din unitățile situate în mediul rural este de 100%, mai ridicată în comparație cu mediul urban. Aceste comparații pe medii de rezidență nu sunt semnificative , în condițiile funcționării unui număr foarte redus de unități de învățământ de acest tip în rural. Tendința de ușoară scădere a ponderii personalului calificat în cazul tuturor nivelurilor de învățământ pare surprinzătoare în condițiile în care, în ultimii ani, o parte dintre profesori au participat la diverse programe de dezvoltare profesională şi de calificare, în principal derulate din Fonduri Structurale. Această stare de fapt ne indică, însă, că politicile actuale de recrutare nu reușesc să acopere întregul necesar de personal calificat. Devine, astfel, o prioritate identificarea unor oportunități pentru programe de calificare la nivelul şcolii şi de atragere a cadrelor didactice calificate în școlile cu deficit din acest punct de vedere. De asemenea, este oportună continuarea programelor de formare/calificare pentru tinerii care provin din localități dezavantajate și care doresc să se întoarcă să lucreze ca profesori în școlile din aceste comunități. 8  I. A.3. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă În anul şcolar 2012/2013, a crescut ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă. Diferenţele pe medii de rezidenţă s-au redus. În anul şcolar 2012/2013, ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru a crescut la toate nivelurile de studii, în comparație cu anul precedent, cu excepția învățământului profesional (Tabel 4). Pe niveluri de studiu, cele mai ridicate valori ale ponderii cadrelor didactice cu normă întreagă s-au înregistrat în învățământul preşcolar (99,5%), în învățământul primar de masă (97,8%) și în învățământul primar și gimnazial special (97,9% respectiv 95,3%). O evoluție pozitivă a ponderii personalului didactic cu normă întreagă este observată și în cazul învățământului liceal, valorile acestui indicator atingând în acest caz 84,8%. O pondere mai scăzută a personalului cu normă întreagă se constată în învățământul gimnazial de masă (71,8%), determinată fiind de dificultatea realizării unor norme complete pentru anumite specializări în şcolile de dimensiuni mici. În învățământul profesional şi postliceal, se înregistrează cele mai scăzute ponderi ale cadrelor didactice cu timp integral de lucru. Tabel 4. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă), pe niveluri de învățământ Preşcolar Primar de Special Gimnazial Special Liceu Profesion Postliceal masă primar de masă gimnazial al (SAM) 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0,0 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6 Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 2008/2009 Total 99,4 93,8 96,0 71,7 91,6 85,6 77,9 65,6 Urban 99,5 95,0 95,7 76,0 91,6 85,8 76,7 65,9 Rural 99,4 92,8 100,0 68,0 91,5 81,6 79,6 37,5 2009/2010 Total 99,1 93,7 96,3 70,2 91,3 84,4 70,3 61,7 Urban 98,9 94,7 96,4 75,0 91,2 84,8 69,6 62,0 Rural 99,4 92,9 95,7 66,1 93,4 79,7 71,5 0,0 2010/2011 Total 98,8 95,1 96,6 67,9 92,2 82,4 70,7 66,4 Urban 98,5 96,2 96,5 72,7 92,1 82,9 69,4 66,8 Rural 99,2 94,2 97,6 63,9 93,4 76,5 100,0 25,0 2011/2012 Total 98,4 94,7 96,4 65.4 91,5 79,9 92,2 58,5 Urban 98,0 95,4 96,4 68,8 91,5 80,2 93,5 58,3 Rural 98,9 94,1 96,5 62,6 91,8 76,1 50,0 61,1 2012/2013 Total 99,5 97,8 97,9 71,8 95,3 84,8 72 60,7 Urban 99,4 98,4 97,9 75,2 95,4 84,9 68,9 60,2 Rural 99,6 97,2 97,3 69,0 93,9 82,8 100 77,3 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă, s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Datele primare nu permit defalcarea pe nivelul primar/gimnaziu, în cazul anului 2012/2013. 9 O analiză pe medii de rezidență evidențiază reduceri ale decalajului dintre urban și rural. Se păstrează în continuare cele mai mari diferențe la nivelul învățământului gimnazial, determinate fiind de specificul rețelei şcolare. La nivelul ţărilor europene, există diferite politici de flexibilizare a sistemelor de recrutare a profesorilor, printre care şi reglementările ce stabilesc condiţiile de angajare pe o perioadă limitată, în sistemul de educaţie preuniversitar. În Europa, doar România, Franţa și Islanda nu au astfel de reglementări (Fig. 3). Raţionalizarea reţelei școlare și introducerea unor servicii educaţionale suplimentare (de exemplu, de tipul “școală după școală”) pot fi sprijinite de măsuri adecvate de reglementare a condiţiilor în care se pot face angajări pentru un timp parţial de lucru (Fig. 4). Fig. 3. Reglementări la nivel european, privind încheierea unui contract cu timp integral sau parțial de lucru pentru cadrele didactice 10  Fig. 4. Personal cu normă parțială de lucru (ISCED 1-3) la nivel european Sursa: Key Data on School Teachers and Leaders, Eurydice, 2013. I. A.4. Ponderea personalului didactic feminin În anul școlar 2012/2013, ponderea personalului didactic feminin a continuat să crească la nivelul ansamblului sistemului de învăţământ preuniversitar, comparativ cu anul anterior. Pe niveluri de studiu, se înregistrează următoarea situaţie: cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul personalului didactic feminin este mai mare. Datele privind ponderea personalului didactic feminin în sistemul românesc de învățământ susțin realitățile care se înregistrează la nivel european: cea mai mare pondere a profesorilor femei se regăsesc la nivel primar şi secundar inferior; cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul personalului didactic feminin este mai mare. În comparație cu anul şcolar precedent, în 2012/2013 ponderea personalului feminin a crescut ușor (Tabel 5). La nivelul ansamblului sistemului de învățământ preuniversitar, cadrele didactice de sex feminin reprezintă peste trei sferturi din totalul personalului didactic. 11 Tabel 5.Ponderea personalului feminin în total personalului didactic Preşcolar Primar Special Gimnazial Special Liceu Profesional Postliceal de primar de masă gimnazial (SAM) masă 2005/2006 Total 99,8 86,7 88,3 67,6 78,2 67,6 55,6 72,1 Urban 99,8 91,5 88,5 71,7 78,7 68,2 57,9 72,2 Rural 99,7 83,1 86,5 64,0 73,1 60,4 48,7 50,0 2006/2007 Total 99,7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0,0 2007/2008 Total 99,7 85,9 87,3 68,0 78,4 66,7 57,6 67,6 Urban 99,8 90,4 87,5 71,4 78,6 67,1 58,7 67,9 Rural 99,6 82,4 85,0 65,0 75,8 60,2 55,5 16,7 2008/2009 Total 99,7 85,7 89,3 67,7 80,0 67,3 57,3 69,9 Urban 99,8 90,2 89,4 70,9 80,1 67,8 57,8 70,2 Rural 99,6 82,2 86,3 64,9 78,4 60,1 56,4 37,5 2009/2010 Total 99,7 86,0 88,6 67,7 80,8 67,8 58,3 68,4 Urban 99,8 90,1 88,6 70,7 80,9 68,3 59,2 68,5 Rural 99,6 82,8 88,8 65,0 78,3 60,5 56,8 40,0 2010/2011 Total 99,6 86,7 87,9 68,1 81,6 68,1 50,9 69,9 Urban 99,8 90,9 87,9 71,3 81,9 68,5 51,4 69,9 Rural 99,5 83,4 87,3 65,5 77,2 62,5 40,0 75,0 2011/2012 Total 99,7 86,9 87,8 68,1 81,7 68,7 56,3 72,0 Urban 99,8 91,2 87,7 71,2 82,1 69,1 56,5 73,4 Rural 99,5 83,3 88,2 65,4 76,2 63,2 50 38,9 2012/2013 Total 99,7 88,1 88,6 68,6 82,2 68,9 52,7 74,7 Urban 99,7 92,1 88,7 71,7 82,4 69,4 55,6 75,7 Rural 99,6 84,6 87,1 66 78,5 63,3 26,7 38,6 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă, s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Pe nivelurile de învățământ, cele mai multe cadre didactice femei profesează în învățământul preşcolar (unde au o pondere de 99,7%), primar de masă (88,1%), precum şi în învățământul special primar şi special gimnazial (88,6% respectiv 82,2%). În învățământul gimnazial, în cel liceal şi în cel postliceal, femeile reprezintă aproximativ 70% din totalul personalului didactic. Ponderea cea mai scăzută se înregistrează, în mod tradițional, în învățământul profesional (52,7%). În cazul învățământului postliceal se remarcă o ușoară creștere a ponderii personalului feminin, până la valoarea de 74,7%, în condițiile în care, în ultimii ani, cei mai mulți cursanți sunt înscrişi în rute de formare tradițional adresate femeilor: şcolile sanitare. În cazul acestui indicator, observăm că se mențin anumite diferențe pe medii de rezidență. Astfel, cadrele didactice de sex feminin sunt mai numeroase în mediul urban, în comparație cu mediul rural, la următoarele niveluri de studiu: cu aproximativ 8 p.p. în învățământul primar de masă, cu 6 p.p. în cazul liceului și cu 5 p.p. în învățământul gimnazial de masă. În cazul învățământului preşcolar, această diferență este mult mai redusă. La nivelul învăţământului liceal, Elveţia, Austria, Spania şi ţările nordice au ponderea cea mai scăzută de personal feminin în cazul învăţământului secundar superior (aproximativ 50%), în timp ce, în Letonia sau Lituania, acest indicator este apropiat de cel înregistrat în învăţământul primar (aproximativ 80%). 12  Fig. 5. Ponderea personalului didactic feminin (ISCED 0-3) la nivel european, date comparative 2011 Sursa: EUROSTAT, 2013. I. A.5. Numărul de copii ce revin la un cadru didactic Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic a rămas relativ constant în comparaţie cu anul anterior, în cazul majorităţii nivelurilor de învăţământ, cu excepţia învăţământului preșcolar și primar. În urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăţământul primar, în grădiniţe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învăţământul primar, însă această evoluţie se observă doar în cazul mediului urban. Raportul elevi per cadru didactic a înregistrat și în anul 2012/2013 valori relativ constante, în comparație cu anul școlar precedent, pentru majoritatea nivelurilor de învățământ. Excepție fac învățământul preșcolar și cel primar, ca urmare a măsurii de introducere a clasei pregătitoare în componența învățământului primar. Astfel, în grădinițe scade numărul de copii/educator de la 18 la 16, această tendință fiind înregistrată atât în mediul rural, cât și în mediul urban. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar, însă această evoluție se observă doar în cazul mediului urban (de la 20 la 21 elevi/cadru didactic) (Tabel 6). Ne așteptăm ca în anii școlari următori să asistăm la stabilizarea personalului didactic angajat, în conformitate cu evoluția populației școlare, în cazul tuturor nivelurilor de învățământ. Tabel 6. Numărul elevilor per cadru didactic în învățământul pre-universitar Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional 2005/2006 Total 18 17 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 21 16 10 18 13 2006/2007 Total 18 17 11 16 Urban 16 19 12 15 Rural 20 16 10 18 2007/2008 Total 17 16 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 20 15 10 15 20