Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

08/2009 Total 17 16 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 19 15 10 15 2009/2010 Total 17 17 11 16 Urban 16 19 12 16 Rural 19 15 10 15 2010/2011 Total 18 18 12 16 Urban 17 20 13 16 Rural 20 17 10 16 2011/2012 Total 18 18 11 16 Urban 17 20 13 16 Rural 20 17 10 16 2012/2013 Total 16 19 11 16 Urban 15 21 13 16 Rural 18 17 10 16 Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal si profesional (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul liceal şi profesional (cumulat). În acest caz, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învățământului gimnazial, în timp ce învățământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Mediul de rezidență rămâne un important factor de diferențiere al acestui indicator. Excepție fac învățământul liceal şi profesional, unde se înregistrează, în ambele cazuri, un raport de 16 elevi/cadru didactic. În cazul învățământului preşcolar, media este sensibil mai ridicată în mediul rural, în timp ce, în învățământul primar și gimnazial, raportul se inversează în favoarea mediului urban. Diferențele pe medii par să rămână constante în ultimii ani. În ultimii zece ani, în învățământul gimnazial din mediul rural se înregistrează cel mai redus raport elevi/profesor din întregul sistem de învățământ: 11 elevi la 1 profesor. Acest lucru demonstrează că politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. România trebuie să găsească, în viitorul apropiat, un mai bun echilibru în cazul acestui indicator, în condițiile în care majoritatea resurselor de care școlile dispun sunt, în prezent, alocate prin mecanismul per capita. De asemenea, politicile din aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama, într-o măsură mai ridicată, de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă. La nivel european, numărul elevilor ce revin la un cadru didactic (calculat ca raport dintre totalul elevilor consideraţi ca fiind înscrişi în învăţământul de zi şi totalul profesorilor consideraţi ca având normă întreagă de predare – „full-time students” / „full-time teachers”) are valori diferite de la o ţară la alta, între un maxim de 19,8 elevi/profesor în Marea Britanie şi un minim de 9,9 elevi/profesor în Lituania. 14 Tabel 7. Numărul elevilor per cadru didactic la nivel european 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Romania 17,4 17,1 16,9 16,3 16,4 16,7 17,8 Marea Britanie 20,7 19,8 19,4 20,2 19,9 19,8 19,8 Franța 19,4 19,3 19,7 19,9 19,7 18,7 18,4 Germania 18,8 18,7 18,3 18,0 17,4 16,7 16,3 Republica Cehă 17,5 17,3 18,7 18,1 18,4 18,7 18,7 Bulgaria 16,3 15,8 16,0 16,1 17,4 17,6 17,5 Belgia 12,8 12,6 12,6 12,6 12,5 12,4 12,4 Ungaria 10,6 10,4 10,2 10,6 10,7 10,8 10,7 Lituania 11,3 10,7 10,0 9,7 9,7 9,9 9,9 Sursa: EUROSTAT, 2013. 15 II. PARTICIPAREA ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR II. A. Ansamblul sistemului de învățământ II. A.1. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar În anul şcolar 2012/2013, numărul de elevi din învăţământul preuniversitar a fost de 3269,7 mii. S-a menţinut tendinţa de scădere a efectivelor de elevi, cu care s-a confruntat sistemul de educaţie în ultimul deceniu. Însă, pentru prima dată în ultimii 10 ani, diferenţa de la un an şcolar la altul este mai redusă, de numai aproximativ 14 mii de elevi faţă de 2011/2012. Unele niveluri de studiu au înregistrat creşteri ale efectivelor de elevi, altele, scăderi accentuate. Cele mai importante creşteri ale efectivelor de elevi au fost la nivelul învăţământului primar, ca urmare a includerii clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu, precum şi la nivelul învăţământului profesional, efect al măsurilor de revigorare a acestei filiere de studiu. La nivelul liceului, s-au înregistrat scăderile cele mai mari ale numărului de elevi, în comparaţie cu anul anterior. În ultimii 10 ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul. Această stare de fapt constituie un efect direct al evoluțiilor demografice. Astfel, conform estimărilor realizate de INS, rata brută a natalității a scăzut în ultimii ani, situându-se sub nivelul valorii indicatorului la nivel UE (în 2011, 9,2% în România şi 10,4% în UE). La acest aspect se adaugă și fenomenul migrației externe a populației de cetățenie română. Analiza structurii pe vârste a populației evidențiază, de asemenea, un proces de îmbătrânire demografică, prin scăderea constantă a populației în vârstă de școlarizare 0-14 ani (14,9% în 2012) şi a populației tinere de 15-24 ani (12,4% în 2012), cu estimări de reducere accentuată până în anul 2020. Aceste evoluții demografice au avut un impact semnificativ asupra scăderii efectivelor de elevi. De asemenea, la această stare de fapt au contribuit și situațiile de neșcolarizare sau cele de renunțare prematură la studii. Efectivele de elevi au scăzut de la un an şcolar la altul, cu 30 de mii până la 70 de mii de elevi/an. În anul școlar 2012/2013, sistemul preuniversitar de învățământ românesc a cuprins 3269,7 mii de elevi (Tabel 8). Pentru prima dată în ultimii 10 ani, indicatorul a înregistrat o scădere mai redusă, de numai 14 mii de elevi față de anul şcolar anterior. Această situație este efectul implementării unor măsuri specifice de politică educațională: includerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu şi relansarea învățământului profesional. Tabel 8. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Învățământul Total 648338 648862 650324 652855 666123 673736 673641 581144 preşcolar Urban 320950 320682 332593 340394 352857 364115 369962 324288 Rural 327338 328180 317731 312461 313266 309621 303679 256856 Învățământul Total 939330 919439 865175 859169 845679 828853 810126 931951 16  primar* Urban 451650 444696 418453 419318 414547 410576 407984 485036 Rural 487680 474743 446722 439851 431132 418277 402142 446915 Învățământul Total 961231 922769 924518 893166 873997 862588 819280 812241 gimnazial* Urban 520062 492222 482133 462556 451433 444831 422467 418225 Rural 441169 430547 442385 430610 422564 417757 396813 394016 Învățământul Total 767543 778351 788827 782056 835343 864271 886521 829517 liceal Urban 542784 543866 524977 500648 501650 492920 484086 445081 Rural 221759 234485 263850 281408 333693 371351 402435 384436 Învățământul Total 284394 250366 220322 189234 115432 54531 12382 19732 profesional Urban 144064 125877 103702 83836 51747 25348 6990 7064 Rural 140330 124489 116620 105398 63685 29183 5392 12668 Învățământul Total 43596 37678 45497 55058 62538 69928 79396 92784 postliceal Urban 33286 29186 34781 41399 45835 52017 58326 64696 Rural 10310 8492 10716 13659 16703 17911 21060 28088 Total 3644432 3557465 3494663 3431538 3399112 3353907 3281346 3267369 * Include atât învăţământul de masă, cât şi învăţământul special. Observaţie: Datele nu includ elevii străini. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 6. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar, perioada 2005-2013 Observaţie: Datele nu includ elevii străini. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Tendința de scădere a efectivelor de elevi se reflectă în mod diferit, în funcție de nivelul de învățământ. Astfel, ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în învățământ primar, a scăzut semnificativ numărul copiilor din învățământul preşcolar (581,1 mii de copii, cu peste 92 mii mai puțin comparativ cu anul anterior), concomitent cu creşterea accentuată a numărului de elevi din învățământul primar (931,9 mii de elevi, cu peste 121 mii mai mult față de anul anterior). La nivelul învățământului primar, creşterea semnificativă s-a înregistrat mai ales în mediul urban (cu peste 77 mii de elevi), determinată fiind de creșterea numărului copiilor de 6 ani care intră în clasa I (până în acest an școlar, datele statistice au arătat că multe familii din urban optau pentru înscrierea copiilor în clasa I cât mai târziu, peste 7 ani, deşi Legea Educației din 2003 prevedea şcolarizarea începând cu vârsta de 6 ani). La nivelul învățământului gimnazial, au scăzut ușor efectivele de elevi, cu numai 7 mii față de anul anterior, cel mai mult în mediul urban. 17 La polul opus se situează învățământul liceal, unde se identifică cea mai accentuată tendință de scădere a efectivelor de elevi față de anul anterior (829,5 mii de elevi, cu 57 mii mai puțin față de anul anterior). Această scădere este, în primul rând, efectul evoluțiilor demografice. De asemenea, măsurile de revigorare a învățământului profesional (prin instituirea stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 și a învățământului profesional cu durata de 2 ani) au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de studiu. Astfel, în anul şcolar 2012/2013, în învățământul profesional au fost înscrişi 19,7 mii de elevi, cu aproape 60% mai mulți față de anul anterior. Acelaşi trend ascendent se înregistrează şi în învățământul postliceal: 92,8 mii elevi în 2012/2013, cu 13 mii mai mult față de anul anterior. II. A.2. Rata brută de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ preuniversitar În anul școlar 2012/2013, rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de educaţie, ca raport din populaţia în vârstă de 6-23 ani, a fost de 74,3%. Creşterea uşoară a valorii indicatorului faţă de anul anterior este efectul includerii clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu. În anul de referinţă, 77,6% din populaţia de 3-21 ani se afla în sistemul formal de educaţie (inclusiv grădiniţa). De asemenea, peste 90% din populaţia şcolară de 3-18 ani frecventa sistemul de educaţie (de la grădiniţă până la liceu). După anul şcolar 2007/2008, rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învățământ, de la primar la superior (ISCED 1-5), a înregistrat o tendință descendentă de la un an la altul, cu o scădere mai amplă în anul școlar 2011/2012 (an în care a ieșit din învățământul gimnazial generația intrată în clasa I în 2003/2004, la 6 și 7 ani concomitent). În anul şcolar 2012/2013, valoarea indicatorului a crescut ușor față de anul anterior, ca urmare a includerii în sistemul de învățământ obligatoriu a clasei pregătitoare (ceea ce a determinat creşterea ponderii copiilor de 6 ani cuprinşi în sistemul de educație). Astfel, la nivelul acestui an școlar, 74,3% dintre copiii și tinerii de 6-23 ani au fost cuprinși în sistemul de învățământ, de la învățământul primar la cel superior (tabel 9). Tabel 9. Rata brută de cuprindere şcolară de la învățământul primar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 6/7-23 ani 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Total 76,2 77,5 80,1 79,9 78,7 77,0 74,1 74,3 Feminin 78,4 80,0 83,0 82,6 81,8 79,1 75,3 75,2 Masculin 74,1 75,2 77,2 77,4 76,5 75,0 72,9 73,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. O creștere mai amplă a indicatorului a fost înregistrată în cazul populației masculine, astfel încât diferențele pe sexe ale valorii indicatorului s-au redus. Pentru anul 2012/2013, calculul ratei brute de cuprindere școlară pentru diferite niveluri de învățământ evidențiază următoarele date:  De la învățământul preșcolar la cel superior, la nivelul anului 2012/2013, în sistemul formal de educație, a fost cuprinsă 76,2% din populația de 3-23 de ani (ISCED 0-5). 18 Tabel 10. Rata brută de cuprindere şcolară de la învățământul preșcolar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 3-23 ani 2012/2013 Total 76,2 Feminin 77,2 Masculin 75,6 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013.  Raportându-ne numai la învățământul preuniversitar, 77,6% din populația de 3-21 ani a fost cuprinsă în sistemul de educație (ISCED 0-4). Concomitent, o pondere semnificativă din tinerii de 19-21 ani se afla în învățământul terțiar. Tabel 11. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal și postliceal), ca raport din populația în vârstă de 3-21 ani 2012/2013 Total 77,6 Feminin 77,8 Masculin 77,5 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013  Dacă se iau în calcul numai elevii de 3-18 ani, de la învățământul preşcolar la cel liceal (ISCED 0- 3), rata de cuprindere în sistemul formal de educație are valoarea de 91,1%. Tabel 12. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani 2012/2013 Total 91,1 Feminin 90,6 Masculin 91,7 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS,