Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2013

19. Durata medie de frecventare a învățământului preşcolar 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 2,9 3,0 3,0 3,1 3,1 3,1 3,1 2,5 Urban 3,1 3,1 3,2 3,3 3,2 3,2 3,2 2,5 Rural 2,8 2,9 2,9 2,9 3,0 3,0 3,0 2,5 24 Feminin 2,9 3,0 3,1 3,1 3,1 3,1 3,1 2,6 Masculin 2,9 3,0 3,0 3,0 3,1 3,1 3,1 2,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. În ultimul deceniu, durata de frecventare a învățământului preșcolar a fost mai mare în urban cu 0,2- 0,4 ani față de rural. În anul 2012/2013, nu s-au mai înregistrat diferențe pe medii de rezidență. Creşterea duratei de frecventare a grădiniței (atât în urban, cât mai ales în rural) este consecința creşterii gradului de participare la acest nivel de educație. II. B.3. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în învățământul preșcolar Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniţă din ultimii ani reflectă creşterea participării la învăţământul preşcolar a copiilor de toate vârstele cuprinse în grupa 3- 5/6 ani. În anul şcolar 2012/2013, valoarea ratei de cuprindere a crescut semnificativ la vârsta de 3 ani (cu 9,4 p.p. faţă de anul școlar anterior), precum şi la vârstele de 4 ani şi 5 ani (cu câte 5,6 p.p. faţă de anul anterior). Astfel, aproape 80% dintre copiii de 3 ani, respectiv de 4 ani şi aproape 90% dintre copiii de 5 ani sunt cuprinşi în grădiniţe Începând cu anul şcolar 2012/2013, grupa de vârstă 6 ani corespunde învățământului obligatoriu. Pentru prezentul raport, în vederea asigurării comparabilității datelor, sunt oferite date privind ratele specifice de cuprindere în învățământul preşcolar şi pentru această grupă de vârstă. Analiza acestor date este relevantă în perspectiva evaluării eficienței obligativității clasei pregătitoare de la această vârstă. Astfel, în anul şcolar 2011/2012, peste 76% dintre copiii de 6 ani au fost înscrişi în grădiniță şi aproape 20% în învățământul primar – în condițiile prevederii legislative a debutului școlar de la 6 ani. În 2012-2013, numai 17,8% dintre copiii de 6 ani mai erau cuprinși în grădinițe și peste 73% în ciclul primar. Aceste date evidențiază faptul că introducerea clasei pregătitoare de la vârsta de 6 ani și, respectiv, implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare – începând cu anul școlar 2012/2013 – au constituit un răspuns pozitiv la tendința părinților de a amâna vârsta debutului școlar din cauza “fricii” de dificultățile școlii. Creşterea ratelor specifice de cuprindere în învățământul preșcolar se înregistrează în cazul ambelor sexe, precum şi al ambelor medii de rezidență. Ca și în anii trecuți, diferențele pe medii se păstrează în special în cazul vârstei de 3 ani, în favoarea mediului urban (peste 86% dintre copiii de 3 ani din mediul urban merg la grădiniță, comparativ cu numai aproape 70% în rural) şi în cazul vârstei de 6 ani, în favoarea mediului rural (16,5% copii de 6 ani din mediul urban merg la şcoală, comparativ cu 19,3% în mediul rural) (Tabel 20, Fig. 9). Tabel 20. Rata specifică de cuprindere pe vârste, în învățământ preşcolar 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 3 ani Total 55,0 58,1 61,8 63,3 63,1 66,6 69,1 78,5 Urban 60,3 62,7 67,7 68,2 66,3 70,5 74,8 86,2 Rural 50,1 53,7 55,8 57,8 59,3 62,0 62,3 69,5 Feminin 56,6 59,4 63,0 64,4 64,5 67,9 70,3 80,3 Masculin 53,4 56,9 60,6 62,3 61,7 65,4 67,9 76,9 25 4 ani Total 75,0 76,7 79,5 79,5 79,6 77,8 78,0 83,6 Urban 77,7 77,4 81,3 81,8 80,0 77,1 77,5 84,7 Rural 72,7 76,0 77,8 77,2 79,1 78,6 78,6 82,2 Feminin 75,5 78,2 79,8 80,3 80,3 78,5 78,6 83,6 Masculin 74,6 75,4 79,2 78,8 79,0 77,2 77,5 83,6 5 ani Total 86,0 85,4 86,2 86,8 87,0 86,7 83,7 89,3 Urban 88,1 86,1 87,2 87,8 88,3 86,5 83,5 90,7 Rural 84,3 84,8 85,3 85,8 85,7 87,0 84,0 87,8 Feminin 86,3 85,8 87,4 87,4 87,5 87,1 84,6 89,3 Masculin 85,8 85,1 85,1 86,2 86,5 86,4 82,9 89,4 6 ani Total 76,5 78,2 77,2 76,6 78,9 78,4 76,7 17,8 Urban 85,8 84,7 85,2 83,1 84,3 84,1 82,2 16,5 Rural 68,6 72,6 70,2 70,7 73,7 72,8 70,9 19,3 Feminin 76,4 77,7 76,6 76,5 78,0 77,9 76,2 17,3 Masculin 76,6 78,7 77,8 76,7 79,7 78,9 77,2 18,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Fig. 9. Rata specifică de cuprindere în învățământ preşcolar pe vârste şi pe medii de rezidență, perioada 2005-2013 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 26 II. C. Învățământul primar și gimnazial II. C.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial Schimbarea de structură a sistemului de educaţie a determinat modificări ale ratei de cuprindere la diferite niveluri de învăţământ. Astfel, în anul şcolar 2012/2013, rata de participare la educaţia de nivel primar şi gimnazial înregistrează o scădere semnificativă faţă de anul anterior, atingând valoarea de 90,6%. Se menţin diferenţe pe cicluri de şcolarizare. La nivelul învăţământului primar s-a înregistrat o reducere amplă a valorii indicatorului (88,4%), în condiţiile în care acest nivel de studiu a inclus clasa pregătitoare, dar o pondere încă semnificativă dintre copiii de 6 ani au rămas în grădiniţe. La nivelul învăţământului gimnazial, s-a înregistrat o uşoară creştere a ratei de cuprindere faţă de anul anterior (93,4%). Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie, în special la nivelul învăţământului gimnazial, unde diferenţele între rural și urban ajung la valori de peste 20 puncte procentuale. În anul şcolar 2012-2013, învățământul primar şi secundar a cuprins 1727,6 mii elevi, şcolarizați în 3925 unități şcolare. Valorile ratelor de cuprindere şcolară reflectă capacitatea sistemului de educație de a cuprinde toți copiii din grupa oficială de vârstă corespunzătoare unui anumit nivel de educație. Astfel, orice schimbare de structură a sistemului de învățământ determină în mod direct modificări ale valorii ratelor de cuprindere. În anul școlar 2003/2004, rata brută de cuprindere şcolară în învățământul primar şi gimnazial a crescut considerabil, depășind valoarea de 100%, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor ce stipulau debutul școlar la 6 ani (ce a determinat, astfel, intrarea concomitentă în clasa I a copiilor de 6 şi 7 ani în acest an şcolar). Ulterior, valoarea acestui indicator s-a diminuat treptat, de la un an la altul (Tabel 21). În 2012/2013, rata brută de cuprindere şcolară în învățământul primar şi gimnazial în ansamblu a fost de 90,6%, în scădere cu 3,6 p.p. față de anul anterior. Tabel 21. Rata brută de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 101,5 100,1 99,2 98,4 98,3 97,5 94,2 90,6 Urban 106,7 106,4 105,7 106,3 106,4 105,8 102,8 97,0 Rural 96,6 94,4 93,3 91,6 91,2 90,3 86,6 84,6 Feminin 100,7 99,4 98,4 97,7 97,5 96,7 93,1 89,3 Masculin 102,3 100,9 99,9 99,2 99,0 98,3 95,2 91,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Observaţie: Valorile de peste 100% înregistrate după anul 2003 au fost determinate de şcolarizarea în clasa I a copiilor din două cohorte de vârstă, de 6 şi de 7 ani. Începând cu anul 2007, rata de cuprindere scade treptat sub 100%, cel mai probabil din cauza stabilizării opţiunilor părinţilor de a-și înscrie copiii în clasa I la vârsta de 7 ani. 27 Tendința de diminuare a ratei de participare s-a înregistrat atât în cazul populației feminine, cât şi masculine, diferența pe sexe menținându-se în favoarea băieților (89,3% fete, respectiv 91,9% băieți) (Fig. 10). Fig. 10. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial pe sexe, perioada 2005-2013 Diferențe mai importante se constată pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural. Rata de cuprindere pentru mediul urban a avut în ultimii 10 ani valori ridicate, de peste 100%; în 2012/2013, valoarea indicatorului scade până la 97% (Fig. 11). În mediul rural, rata a avut o tendință constant descendentă în ultimul deceniu, având în anul școlar de referință valoarea de 84,6%. Diferența de 12,4 p.p. față de urban continuă să rămână ridicată, dar este în ameliorare față de ultimii patru ani – cel mai probabil ca efect al diverselor proiecte din fonduri structurale derulate în ultimii ani, în scopul susținerii participării la educație și prevenirii părăsirii timpurii a școlii (exemple: Toţi la grădiniţă, toţi în clasa I. Programe integrate pentru creşterea accesului la educaţie şi a nivelului educaţional al copiilor din comunităţi defavorizate, cu precădere romi; Şcoala – o şansă pentru fiecare; Alege Şcoala!; Școala după școală – primul pas pentru succesul şcolar şi profesional). 28  Fig. 11. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial, medii de rezidență, perioada 2005-2013 Tendința descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul şcolar 2012/2013 se manifestă diferit pe cicluri de şcolarizare. Rata brută de cuprindere în învățământul primar a avut valori de peste 100% în perioada 2003- 2006 (ca urmare a implementării debutului școlar la 6 ani), apoi a manifestat ușoare fluctuații în perioada 2007-2012, cu creșteri și scăderi succesive cuprinse între 0,1-2 p.p. În anul școlar 2012/2013, indicatorul înregistrează o scădere semnificativă față de anul anterior, de 7,2 p.p. (tabel 22). Tabel 22. Rata brută de cuprindere în învățământul primar 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 106,1 103,8 97,8 97,3 97,6 97,5 95,6 88,4 Urban 109,3 107,9 102,2 103,1 103,2 102,6 101,4 91,5 Rural 103,3 100,3 94,1 92,4 92,8 92,9 90,3 85,2 Feminin 105,4 103,2 96,9 96,5 96,9 96,7 94,7 87,7 Masculin 106,7 104,4 98,7 98,1 98,3 98,2 96,4 89,0 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Diminuarea ratei de cuprindere în învățământul primar reprezintă consecința schimbării structurii sistemului școlar: clasa pregătitoare a trecut în componența învățământului primar, dar o pondere semnificativă de copii de 6 ani – 17,6% – au rămas cuprinși în grădinițe. Este de așteptat ca rata brută 29 de cuprindere să înregistreze tendințe pozitive în anii următori, prin creșterea ponderii copiilor de 6 ani care vor frecventa clasa pregătitoare. Analiza datelor pe medii de rezidență evidențiază faptul că scăderea ratei de cuprindere la nivelul învățământului primar a fost mai amplă în mediul urban. Astfel, rata de cuprindere a scăzut cu aproape 10 p.p. față de anul anterior în urban, iar în rural cu numai 5 p.p. Această scădere mai accentuată în urban este determinată de ponderea mai redusă a copiilor de 6 ani care au fost înscriși în clasa pregătitoare, în comparație cu mediul rural. Cu toate acestea, învățământul de la sate continuă să fie defavorizat, în comparație cu cel de la oraşe, cu privire la participarea la învățământul primar (85,2% rural şi 91,5% urban). În învățământul gimnazial (Tabel 23), valoarea ratei brute de cuprindere a crescut în perioada 2007- 2010 ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu al copiilor ce au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). În anul școlar 2012/2013, rata de cuprindere în gimnaziu a fost de 93,4%, în ușoară creștere față de anul anterior, cu 0,6 p.p. Și la acest nivel de studiu, discrepanțele dintre rural şi urban sunt semnificative și mai accentuate decât în învățământul primar, păstrând pentru anul școlar de referință diferența de 20,3 p.p. în defavoarea mediului rural (84% rural şi 104,3% urban). Tabel 23. Rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total 97,4 96,7 100,5 99,5 98,9 97,6 92,8 93,4 Urban 104,5 105,1 109,1 109,2 109,6 108,9 104,2 104,3 Rural 90,1 88,7 92,5 90,8 89,5 87,8 83,1 84,0 Feminin 96,4 95,8 99,7 98,8 98,1 96,7 91,6 91,2 Masculin 98,2 97,6 101,1 100,2 99,6 98,4 94,0 95,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2005-2013. Această situație de defavorizare a mediului rural este efect al accentuării abandonului școlar și al părăsirii timpurii a școlii după terminarea ciclului primar, precum și al fenomenului migrației externe. Discrepanțele pe medii de rezidență sunt în creștere semnificativă în ultimii cinci ani și necesită intervenții ameliorative special destinate mediului rural. II. C.2. Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial Durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial a crescut semnificativ până la valoarea de 8,0 ani – ca urmare a includerii clasei pregătitoare în structura învăţământului obligatoriu. Ca şi în anii anteriori, se menţin disparităţi importante între mediul urban şi cel rural: elevii din urban petrec 8,4 ani în învăţământul primar şi gimnazial, iar cei din rural numai 7,3 ani (prin raportare la durata teoretică de 9 ani de învăţământ primar şi gimnazial). În ultimul deceniu, durata medie de frecventare a învățământului primar şi gimnazial, în ansamblu, a fost de aproximativ 7,5 ani (prin raportare la durata teoretică de 8 ani de învățământ primar şi gimnazial). În anul 2011/2012, s-a înregistrat o scădere semnificativă a valorii indicatorului cu 0,3 ani, determinată de ieșirea din clasa a VIII-a a generației de copii care au avut debutul școlar în anul 2003/2004 (la 6 ani și la 7 ani concomitent). Intrarea, în anul 2012/2013, a clasei pregătitoare în 30 structura învățământului primar a determinat, în mod firesc, creșterea duratei de frecventare a învățământului primar și gimnazial cu aproximativ 1 an, indicatorul având valoarea de 8,0 ani (prin raportare la durata teoretică de 9 ani de învățământ primar şi gimnazial) (Tabel 24). Tabel 24. Durata medie de frecventare a învățământului primar şi gimnazial 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2006 2007