Raport privind starea învăţământului superior din România - 2013

nclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare a presupus: - aprobarea structurii instituţiilor de învăţământ superior, de stat și particulare acreditate, a domeniilor de studii universitare de licenţă şi a specializărilor/programelor de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu (inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţământ superior particular autorizate să funcţioneze provizoriu), a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, a formei de învăţământ şi limbii de predare, precum şi a numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi; - precizarea specializărilor care intră în lichidare - pentru care nu se mai organizează admitere; - precizarea instituţiilor de învăţământ superior care vor fi monitorizate special. Instituţiile de învățământ superior particulare acreditate, ce au în structură programe de studii universitare de licență, care în urma evaluării externe a calității efectuate de ARACIS, nu mai îndeplinesc standardele de calitate sau au depășit termenul de evaluare periodică, vor intra în procedură de monitorizare. 20  Elaborarea și aprobarea Metodologiei privind acreditarea domeniilor de studii universitare de master pe baza programelor de studii de master acreditate Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot organiza studii universitare de master în domeniile prevăzute de hotărârile anuale ale Guvernului, pentru aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, a structurii instituţiilor de învăţământ superior, a domeniilor şi programelor de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, a locaţiilor geografice de desfăşurare, a numărului de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limbă de predare. Instituţiile de învăţământ superior acreditate care şcolarizează studenţi la programe de studii universitare de master acreditate de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale se consideră instituţii de învăţământ superior acreditate pentru domeniile de studii de master în care acestea se încadrează. Acreditarea domeniilor de studii universitare de master, a programelor de studii şi a numărului maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi Au fost aprobate domeniile şi programele de studii universitare de master, locaţiile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat și particulare acreditate. Asigurarea internă a calității A fost organizată cea de-a doua ediție a European Quality Assurance Register for Higher Education (EQAR) Stakeholders Dialogue, la București, în perioada 11-12 octombrie 2012. Evenimentul a constituit o ocazie de dialog a agențiilor naționale de asigurare a calității în învățământul superior, alături de actori europeni în acest domeniu. A fost elaborat documentul Analiza sistemelor de management a calităţii existente la nivel instituţional, din perspectiva performanţei şi a adecvării. Lucrarea este bazată pe o analiză a 187 de interviuri, cu un eșantion reprezentativ care acoperă factorii decizionali, profesorii, studenții și membrii corpului administrativ din cinci universități din România, dar și o examinare a documentelor cheie pentru politicile din acest domeniu. Sunt incluse concluzii și recomandări pentru îmbunătățirea performanței și adecvării sistemelor interne de asigurare a calității din universitățile românești. Demersuri privind îmbunătăţirea procesului de colectare și interpretare a datelor statistice în învățământul superior Ca rezultat al implementării proiectului, finanțat din FSE, Politici publice fundamentate în Învățământul Superior: o premisă necesară pentru dezvoltarea României1, a fost elaborat Raportul privind funcționarea unei agenții de statistică pentru învățământul superior2. Se stabilește astfel 1 Proiect co-finanțat din “Fondul Social European” prin Programul Operațional “Dezvoltarea Capacității Administrative” (PODCA), care are ca scop principal dezvoltarea capacității de formulare a propunerilor de politici publice fundamentate privind învățământul superior, cu accent pe integrarea practicii internaționale și pe evaluarea de impact (Cod SMIS: 34912; www.politici-edu.ro). 21 necesitatea realizării unei analize complexe asupra proceselor de colectare a datelor, a fluxurilor instituționale din sistemul de învățământ superior (SIS), pe baza raportărilor instituțiilor naționale privind informațiile legate de instrumentele și procedurile specifice folosite pentru procesele de colectare, validare, consolidare, actualizare și raportare a datelor și indicatorilor referitori la SIS (finalizată în martie 2013). A fost elaborat un raport suport Analiza instituțională a colectării și gestionării datelor ce privesc sistemul de învățământ superior (SIS) din România3. Totodată, au început demersurile pentru dezvoltarea unei platforme online de colectare și interpretare a datelor statistice relevante din învățământul superior, instrument suport pentru instituțiile naționale (cu prioritate MEN și CNFIS) în vederea facilitării procesului de raportare a datelor de către universități (în curs de finalizare). De asemenea, sunt in curs de finalizare:  Manual de politici publice în Învățământul Superior, de către experți ai Societății Academice din România;  Ghid practic Dezvoltarea politicilor educaționale în domeniul învățământului superior. În urma analizelor privind angajamentele României în Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA), s-a evidențiat faptul că România a reușit să implementeze, în mare măsură, liniile de acțiune din cadrul Procesului Bologna, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește impactul pozitiv al politicilor EHEA și pentru a respecta angajamentele asumate la nivel internațional. Lista completă a recomandărilor rezultate în urma studiului precum și repartiția acestora pe liniile de acțiune ale Procesului Bologna, cu fundamentările și explicitările specifice, se regăsesc în studiul final4. Colectarea și gestionarea sistematică de date privind învățământul superior În vederea stabilirii listei indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior, Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) a extins analiza Raportului privind Starea învăţământului superior din România şi la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene (Germania, Italia, Franţa, Ungaria, Suedia, Danemarca, Slovenia, Austria, Spania, Bulgaria şi Finlanda), a realizat rapoarte în urma analizei indicatorilor raportaţi de universităţile de stat şi private (pentru a ilustra asemănări şi deosebiri, puncte tari şi cele slabe de ordin structural, metodologic şi statistic, evoluţia în timp a acestora) şi a analizat Raportul public anual privind finanţarea învăţământului superior. CNSPIS a continuat discuţiile şi a elaborat strategia privind constituirea de baze de date relevante pentru învățământul superior, a pus în discuţie actualizarea conținutului Raportului privind starea învățământului superior din România şi a standardizării rapoartelor instituționale elaborate de universități. 2 realizat de HESA (Higher Education Statistics Agency), în decembrie 2012 - http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2014/01/Raport-privind-functionarea-unei-agentii-de-statistica.pdf 3 http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Raport-asupra-culegerii-datelor-in-IS.pdf 4 http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2014/01/Angajamentele-Ro-in-EHEA-Final.pdf 22  În urma acestor activităţi, CNSPIS a elaborat o propunere de completare a listei de indicatori raportați în prezent de către universități, propunere inclusă în documentul CNSPIS "Actualizarea conținutului Raportului privind starea învăţământului superior" şi a elaborat documentul Strategia CNSPIS privind constituirea de baze de date relevante pentru învăţământul superior. Exercițiu internaţional de evaluare a universităţilor româneşti Metodologia de evaluare a universităților, bazată pe Programul de Evaluare Instituțională (IEP), a fost elaborată şi implementată de European University Association (EUA), în calitate de partener principal. Implementarea Programului de Evaluare Instituțională va contribui la consolidarea capacității strategice şi a autonomiei universităților, extinderea autocunoașterii şi autogestionarii instituționale cu efecte pozitive asupra structurii instituționale, a capacității proceselor, politicii şi culturii organizaționale. În anul 2013 a fost finalizată evaluarea instituţională pentru 58 de universităţi (41 de universităţi în cadrul primului proiect şi 17 universităţi în cadrul celui de-al doilea proiect menţionat anterior), pentru care au fost întocmite rapoarte de către experții EUA. 5. Finanțarea universităților pe bază de performanță Aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară bazată pe excelenţă a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România pentru anul 2013 Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară bazată pe excelenţă, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii, şi numărul de granturi doctorale finanţate. Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.  Fondul alocat pentru finanțarea instituțională în anul 2013 este de 1.774.000.000 lei.  Fondul alocat pentru finanțarea complementară: investiții - 43.515.000 lei, obiective de capital și alte dotări - 32.816.000 lei. Elaborarea Raportului public anual – 2012 privind Starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun5 Acest raport public nu este adresat exclusiv experților și decidenților, ci urmărește descrierea stării actuale a finanțării învățământului superior într-o manieră accesibilă tuturor celor interesați de evoluția mediului academic românesc. Raportul include o prezentare, pe larg, a contextul legislativ, 5 http://vechi.cnfis.ro/Raport%20CNFIS%202012%20-%20Starea%20finantarii%20invatamantului%20superior.pdf 23 instituțional și organizațional în care funcționează politica de finanțare a învățământului superior, și schițează evoluția cantitativă a finanțării sistemului în anii 2001-2012. De asemenea, se descrie, în detaliu, felul în care a fost alocată universităților de stat, în anul 2012, finanțarea instituțională de la bugetul MEN. Principalele concluzii ale raportului public anual al CNFIS evidențiază: - agravarea subfinanțării cronice a sistemului învățământului superior din România care subminează calitatea sistemului, competitivitatea pe termen mediu și lung a universităților din România și șansele de dezvoltare durabilă a societății românești în secolul XXI; - epuizarea posibilităților de a compensa subfinanțarea din surse publice prin creșterea numărului de studenți cu taxă; - necesitatea, în conformitate cu Programul de Guvernare 2013-2016, de a întări stimulentele financiare pentru creșterea performanței universităților din România; - necesitatea de a elabora și implementa strategii comune de acțiune cu autoritățile locale, județene și regionale pentru dezvoltarea universităților de educație și cercetare științifică și a universităților centrate pe educație. 6. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele pieței muncii Adoptarea prin Hotărâre de Guvern a Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) În luna noiembrie 2013 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor. Astfel, sunt stabilite la nivel naţional cele 8 niveluri de calificare ce pot fi dobândite prin sistemul formal de educaţie şi formare profesională din România şi prin recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite în contexte nonformale şi informale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii. A fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 143/03.04.2013 privind denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii universitari 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011. Aprobarea actului normativ este importantă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, care au la dispoziţie un instrument de lucru unitar în vederea completării diplomelor şi Suplimentelor la diplomă. Validarea de dosare de noi calificări universitare a continuat în 2013, Compartimentul de Monitorizare a Învăţământului Superior din cadrul ANC validând 19 dosare pentru nivel master şi 3 dosare pentru nivel licenţă. Au fost continuate eforturile de modernizare a sistemului de calificări în învăţământul superior şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii. Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) a continuat operaţionalizarea Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS) pentru a permite utilizatorilor să consulte baza de date RNCIS şi să obţină cât mai ușor informaţiile necesare cu privire la toate calificările 24 acordate de instituţiile de învăţământ superior din România. ANC a realizat această activitate prin implementarea proiectului european FSE Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de Calificări din Învăţământul Superior – DECIS, finalizat în septembrie 2013. Proiectul a fost conceput atât în scopul asigurării funcţionalităţii instrumentelor deja create, respectiv CNCIS şi RNCIS, cât mai ales în vederea îmbunătăţirii acestor instrumente prin adăugarea unei noi componente legate de evaluarea competenţelor. În anul 2013, pentru a permite utilizatorilor să consulte baza de date RNCIS şi să extragă informaţiile necesare într-un mod facil, a fost modificată interfaţa şi au fost adăugate funcţionalităţi suplimentare faţă de cele dezvoltate prin proiectul DOCIS, finalizat în octombrie 2011. De asemenea, portalului RNCIS i s-a adăugat o platformă online pentru formarea celor care doresc să descrie şi/sau să evalueze competenţele profesionale şi transversale asociate unei calificări de nivel universitar. Această platformă este în curs de testare şi va deveni funcţională la sfârşitul lunii martie 2014. Tot în anul 2013, în cadrul proiectului finanțat din FSE, Sistem colaborativ integrat bazat pe cunoştinţe pentru îmbunătăţirea calităţii managementului universităţilor economice, în contextul noului Cadru Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior – SIMCE, finalizat în mai 2013, un rezultat îndeplinit al proiectului a fost introducerea în RNCIS a 106 calificări de nivel master. Alte proiecte, relevante pentru corelarea sistemului de învățământ superior cu solicitările de pe piața muncii: Proiectul „De la teorie la practică prin întreprinderea simulată” (proiect finalizat, finanțat din FSE) a vizat dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale persoanelor aflate în tranziție de la școală la viața activă, folosind metoda inovatoare de învățare prin „întreprinderea simulată”, prin: - facilitarea inserției și menținerii pe piața muncii a tinerilor absolvenți, prin anticiparea cât mai reală a cerințelor unui loc de muncă, prin participarea în activitățile întreprinderilor simulate; - implementarea unui instrument inovator la nivelul instituțiilor de învățământ superior; - facilitarea schimbului de experiență referitor la întreprinderea simulată între doua state membre ale Uniunii Europene, respectiv România și Austria. Beneficii pentru studenți: - experiența de muncă prin practica efectuată în cadrul întreprinderilor simulate; - dezvoltarea de competențe cheie care să le permită realizarea cu succes în lumea reală, indiferent de domeniul în care aleg să activeze; - învățarea directă la locul de munca fără amenințarea determinată de riscurile pe care le presupune un job real; - implementarea ideilor creatoare într-un context real (cu sprijinul companiilor reale partenere); - învățarea din experiențe multiple dobândite prin rotația posturilor; dezvoltarea relațiilor de colaborare cu viitorul potențial angajator; - dezvoltarea abilităților de comunicare cu parteneri externi. 25  Beneficii pentru universități: - creșterea calității actului educațional prin abordarea practică a procesului învățării; - adaptarea continuă a programei universitare la piața muncii; stimularea competitivității și a inovației în mediul universitar; - atragerea unui număr mai