Raport privind starea învăţământului superior din România - 2013

erau înmatriculate într-o universitate. Există decalaje semnificative între participarea femeilor şi a bărbaţilor, precum şi între persoanele cu domiciliul stabil în mediul urban şi cele cu domiciliul în mediul rural. Definirea indicatorului Rata brută de cuprindere este un alt indicator care măsoară accesul la învăţământ superior. Evoluţia Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenţilor cuprinşi în învăţământul acestuia este importantă pentru că arată, la nivel naţional, tendinţele în ceea ce priveşte accesul la superior, indiferent de vârstă, ca raport acest nivel de educaţie pentru persoanele cu vârstă teoretică de înmatriculare (grupa de vârste 19 - 23 procentual din totalul populaţiei din grupa de ani). Datorită reducerii semnificative din ultimii 3 ani universitari a numărului de persoane, în oficială de vârstă corespunzătoare învăţământului superior. Indicatorul se utilizează valoare absolută, care sunt admise la programe de studii universitare, valoarea indicatorului s-a pentru a evidenţia nivelul general de participare depreciat constant pe parcursul ultimilor ani. Astfel, în anul universitar 2012/2013, doar 31% dintre la educaţia de nivel terţiar într-un anumit an tinerii cu vârste între 19 şi 23 de ani mai sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ superior. Valoarea universitar. Acesta reflectă capacitatea sistemului de educaţie de a permite accesul acestui indicator este cu atât mai importantă, cu cât, potrivit ţintei Agendei 2020, România s-a angajat populaţiei din grupa respectivă de vârstă. ca în anul 2020 aproximativ 27% din populaţia cu vârsta de 30 – 34 de ani să deţină o calificare de nivel Începând din anul universitar 2007/2008 , minim licenţă, conform Planului Naţional de Reformă. indicatorul a putut fi calculat şi pe medii de rezidenţă ale studenţilor, metodologia de Rata brută de cuprindere în învăţământul universitar indică şi o creştere a decalajelor dintre culegere a datelor luând în consideraţie şi acest persoanele care domiciliază în mediul urban şi cele care domiciliază în mediul rural. Astfel, dacă criteriu. aproape jumătate dintre locuitorii din mediul urban (43,4%) cu vârste între 19 şi 23 de ani sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ universitar, doar 16% dintre tinerii care domiciliază în mediul rural Repere europene beneficiază de acces la acest nivel de învăţământ. Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, Diferenţa dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte indicatorul, chiar dacă s-a redus pe parcursul ştiinţe şi tehnologie reprezintă un indicator ultimilor ani universitari, rămâne semnificativă. Există o diferenţă de aproape 6% între bărbaţi şi femei important din perspectiva obiectivelor Agendei în ceea ce priveşte cuprinderea în învăţământul superior. Europa 2020. România înregistra la începutul Evoluţia recentă a acestui indicator, corelată cu tendinţa înregistrată de ratele specifice de cuprindere anilor 2000 o pondere relativ ridicată a numărului de studenţi înmatriculaţi în aceste pe vârste, reprezintă un argument în favoarea dezvoltării, pe termen scurt şi mediu, a unor noi politici domenii. Indicatorul înregistrează însă o scădere în domeniul învăţământului superior din România. Pe lângă aspectele legate de calitatea rapidă pe parcursul ultimilor ani de la 27% la învăţământului, dezbătute în rapoartele anterioare, este necesară în acest moment abordarea unor 22% în prezent, valoare sub media europeană, problematici specifice legate de acces, susţinerea persoanelor din mediul rural şi a bărbaţilor pentru dar apropiată de cea a statelor din vecinătatea înmatricularea în învăţământul superior, precum şi evaluarea şi creşterea relevanţei programelor de României. Sursa: Eurostat studii, în special în vederea atragerii studenţilor non-tradiţionali. 11 II. Participarea la educaţie Rata brută de cuprindere Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi tehnologie Tabel 8 - Rata brută de cuprindere în învăţământul universitar 2012 - 2013 Grafic 6 - Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe, tehnologie 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/2013 şi construcţii (2011) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 40,0 Total 44,8 47,2 53,6 51,7 45,0 40,8 33,0 31,3 35,0 34,1 Urban - - 68,0 62,8 56,0 53,9 43,8 43,4 30,0 25,0 Rural - - 30,9 33,9 27,2 20,8 18,7 16,5 25,6 25,3 20,0 Feminin 50,8 54,1 61,7 58,4 50,7 45,7 36,0 34,0 15,0 Masculin 39,0 40,6 45,9 45,3 39,5 36,2 30,1 28,6 10,0 Obs. Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenţi din ţară (fără studenţii 5,0 străini) la populaţia din grupa de vârste 19 – 23 de ani. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2003-2012. 0,0 Grafic 5 – Evoluţia ratei brute de cuprindere în învăţământul universitar 2005 - 2013 60,0% 53,6% 51,7% Sursa: Eurostat, 2013. 47,2% 45,0% 50,0% 44,8% 40,8% 40,0% 33,00% 31,30% Tabel 9 - Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe, tehnologie şi construcţii în România (2011) 30,0% 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20,0% 25,7 23,6 23,5 22,0 21,9 22,7 25,3 Sursa: Eurostat, 2013. 10,0% 0,0% 12 III. Rezultate Rata de absolvire a învăţământului universitar Ponderea absolvenţilor (ISCED 5 şi 6) la matematică, ştiinţe şi tehnologii Rata de absolvire a învăţământului universitar se menţine relativ ridicată, în jurul valorii de 50%. Tendinţa înregistrată în perioada 2003 – 2012 este una ascendentă, ceea ce indică o creştere a eficienţei sistemului de educaţie universitară. Există un decalaj semnificativ între femei şi bărbaţi, ceea ce poate genera un dezechilibru în ceea ce priveşte egalitatea de şanse pe piaţa forţei de muncă în viitor. Definirea indicatorului Rata de absolvire a studiilor universitare de licenţă înregistrează o evoluţie puternic negativă în ultimii 4 ani universitari. Aceasta se datorează în special faptului că din ce în ce mai puţini tineri aleg să îşi continue studiile Procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică după finalizarea cu diplomă de bacalaureat, a ciclului liceal. Cu alte cuvinte, valoarea înregistrată în acest an de de absolvire specifică nivelului respectiv de 35,4% a indicatorului indică faptul că, prin raportare la populaţia totală în vârstă de 23 de ani, doar o treime a educaţie este un indicator care reflectă calitatea reuşit să obţină o calificare de nivel licenţă. Nu e deloc surprinzător acest rezultat, în condiţiile în care ratele şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar specifice de cuprindere pe vârste, prezentate în anii anteriori indicau deja o participare extrem de redusă la şi rezultatele acestuia. În calculul ratei de absolvire a învăţământului învăţământul superior a populaţiei cu vârstă teoretică de acces la acest nivel educaţional. Scăderea, chiar dacă superior, vârsta teoretică de referinţă a fost de aparent una extrem de puternică, este, aşadar, perfect explicabilă şi dovedeşte încă o dată ponderea redusă în 23 de ani. populaţia totală a persoanelor care urmează şi finalizează programele de studii universitare de nivel licenţă. Remarcăm faptul că, din perspectiva acestui indicator, sistemul de învăţământ superior din România, se află la nivelul anului universitar 2005/2006. Repere europene Există un decalaj semnificativ între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte rata de absolvire. Este interesant de subliniat faptul că, în cazul bărbaţilor, rata de absolvire cu diplomă de licenţă este de doar 28,9% în anul Ponderea absolvenţilor la matematică, ştiinţe şi tehnologii se calculează din totalul absolvenţilor universitar 2011/2012. Doar un bărbat din 4 cu vârsta de 23 de ani a reuşit să obţină o diplomă de licenţă, în de învăţământ superior dintr-un anumit an timpul teoretic alocat parcurgerii unui ciclu educaţional complet. Implicaţiile pe piaţa muncii precum şi la nivel universitar. Această pondere face parte din individual, în parcursul vieţii active, ale acestor valori sunt variate şi vor fi resimţite cu siguranţă la nivel sistemul de indicatorii europeni care au fost economic în timp. În ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor din domeniile matematică, ştiinţe şi tehnologii, urmăriţi în vederea îndeplinirii obiectivelor Agendei Europa 2020. remarcăm o evoluţie fluctuantă a indicatorului, cu o tendinţă recentă pozitivă. Cu toate acestea, dacă în anul Sursa: Eurostat 2005, potrivit datelor Eurostat, România înregistra o valoare peste media europeană, în prezent, ponderea acestor absolvenţi se află cu 2 procente sub valoarea mediei UE 27. 13 III. Rezultate Rata de absolvire a învăţământului superior Ponderea absolvenţilor (ISCED 5 şi 6) la matematică, ştiinţe şi tehnologii Tabel 10 - Rata de absolvire a învăţământului superior cu şi fără examen de finalizare a studiilor de nivel licenţă cu diplomă de licenţă 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/2 2005/ 2006/ 2007 2008/ 2009/ 2010/ 2011/2 2006 2007 2008 2009 2010 2011 012 2006 2007 2008/ 2009 2010 2011 012 Total 37,7 40,9 68,5 65,4 52,3 50,9 37,9 31,6 37,4 65,1 60,8 50,1 48,7 35,4 Feminin 45,2 49,9 81,1 79,8 66,2 62,4 44,6 38,4 46,4 86,9 74,8 63,6 60,3 42,2 Masculin 30,5 32,4 47,0 51,6 38,8 39,8 31,4 25,2 28,8 44,3 47,5 37,1 37,6 28,9 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. Tabel 11 - Ponderea absolvenţilor în matematică, ştiinţe şi tehnologie (ISCED 5-6) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 UE 27 Total 22,7 22,4 22,3 22,0 22,0 21,4 22,6 Feminin1 12,0 12,0 12,1 12,1 11,9 11,6 12,4 Masculin 37,9 37,4 37,0 36,5 36,7 36,1 37,4 România Total 23,1 20,8 19,7 16,5 21,7 17,1 20,2 Feminin 16,0 13,5 13,2 11,2 13,1 10,8 13,9 Masculin 32,6 31,6 29,5 25,9 34,4 28,0 30,2 Sursa: Eurostat, 2013. Grafic 7- Evoluţia ratei de absolvire a învăţământului universitar (2003 - Grafic 8 – Evoluţia ponderii absolvenţilor din domeniile matematică, ştiinţe şi 2013) tehnologii (2003 – 2012) 30 100 90 25 80 70 20 60 50 15 40 30 10 20 10 5 0 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 UE 27 România Total Feminin Masculin 1 Ponderea absolventelor si a absolvenţilor este calculată faţă de numărul total de absolvenţi respectiv absolvente in anul de referinţă. Astfel, procentele cumulate nu totalizează 100% întrucât nu reprezintă ponderea în rândul absolvenţilor din aceste domenii de studii ale femeilor şi bărbaţilor. 14  Ţinte europene 2020 în domeniul educaţiei şi formării profesionale Grafic 10 - Ponderea (%) în grupa de vârste 30 - 34 de ani a persoanelor care deţin o diplomă de Participarea la educația universitară studii de nivel ISCED 5 (2012) . „Ponderea în cadrul grupei de vârste 30 – 34 de ani a persoanelor 60 care deţin o diplomă de studii de nivel minim ISCED 5” este 51,1