Raport privind starea învăţământului superior din România - 2013

n funcţie de nevoile beneficiarilor direcţi (studenţii), poate fi considerată raportul studenţilor per cadru una constant adecvată. Evoluţia valorii indicatorului poate fi interpretată în corelaţie cu fluctuaţiile înregistrate de cele două didactic într-un anumit an componente ale sale. Observăm că, istoric, numărul înmatriculărilor în universităţi a fluctuat în ultimii 15 ani universitari universitar. Indicatorul se utilizează foarte mult, cel puţin în valori absolute. Totodată, numărul cadrelor didactice angajate în sistem a cunoscut fluctuaţii, însă de pentru a măsura nivelul resurselor o magnitudine semnificativ mai mică. Ca atare, nu există o relaţie directă sau o flexibilitate a universităţilor în ceea ce priveşte umane alocat în raport cu numărul studenţilor. administrarea resurselor umane în corelaţie cu numărul de înmatriculări. În această interpretare, valoarea indicatorului poate semnala o problemă pe termen scurt a sistemului universitar, de subutilizare a resurselor umane angajate. Trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul că acest raport este calculat doar pentru numărul de înmatriculări la ciclu de studii licenţă, fără luarea în considerare a studenţilor masteranzi şi doctoranzi. Dacă analizăm indicatorii în mod integrat, putem considera că reducerea participării la învăţământul universitar pentru nivelul de licenţă va avea ca efect, printre altele, şi o subutilizare din ce în ce mai mare a personalului didactic existent în universități. Tabel 4 - Numărul de studenţi ce revin unui cadru didactic în învăţământul universitar (2003 – 2012) 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 23 26 28 28 25 23 19 17 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2005-2013. 7  II. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de studenţi În anul universitar 2012 – 2013 în universităţile din România, erau înmatriculaţi 464.592 de studenţi, dintre care aproximativ 19.000 proveneau din străinătate. Reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în universităţile private, care au coborât pentru prima oară de la înfiinţarea lor sub pragul de 100.000 de studenţi înmatriculați. Numărul de înmatriculări înregistrate în universităţile din România continuă tendinţa de scădere înregistrată în ultimii cinci ani Definirea indicatorului universitari. Pe fondul scăderii naturale, demografice, a populaţiei de vârstă teoretică de şcolarizare la acest nivel al sistemului Indicatorul se referă la evoluția educaţional, precum şi a lipsei de reacţie instituţională a universităţilor, populaţia de studenţi se află într-o scădere constantă. numărului de înmatriculări înregistrate în instituțiile de Numărul absolut de înmatriculări reflectă şi faptul că, probabil, din ce în ce mai puţine persoane aleg să urmeze mai mult de învățământ superior din România. un program de studii (spre deosebire de anii anteriori). Scăderea numărului de înmatriculări este efectul mai multor fenomene, care se manifestă recent la nivelul sistemului naţional de învăţământ superior. Rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educaţional preuniversitar, rata mică de succes la bacalaureat, precum şi fenomenul migraţiei potenţialilor studenţi, afectează dimensiunea cohortei care teoretic ar putea să acceadă la acest nivel educaţional. Mai mult, aceste cifre arată faptul că universităţile din România nu au reuşit încă să dezvolte o strategie instituţională care să le permită atragerea altor persoane care nu au beneficiat până acum de educaţie de nivel universitar (studenţi non-tradiţionali). În condiţiile în care prognozele demografice sunt negative, pentru perioada următoare, devine evident faptul că universităţile vor fi nevoite să îşi regândească planurile de dezvoltare strategică. Grafic 3 - Evoluţia efectivelor de studenţi înmatriculaţi în universităţile din România 2003 - 2013 1000000 800000 Total 600000 Public 400000 200000 Privat 0 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2013. Tabel 5 - Numărul studenţilor înmatriculaţi în universităţi după forma de proprietate (2005 - 2013) 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 Nr. studenţi Total 716464 785506 896258 891098 775319 673001 539852 464592 Public 513678 520263 516650 480239 452982 433063 399464 364916 Privat 202786 265243 379608 410859 322337 239938 140388 99676 Sursa: Date reproduse din Caietele statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-20123 8 II. Participarea la educaţie Durata medie de frecventare a învăţământului universitar Rata specifică de cuprindere pe vârste Evoluţia indicatorilor care măsoară participarea la educaţie descrie o reducere semnificativă a accesului la învăţământ universitar, indiferent de grupa de vârstă. Dezavantaje semnificative se înregistrează în continuare în special în cazul bărbaţilor, în ceea ce priveşte participarea la acest nivel de educaţie. Anul universitar 2012-2013 confirmă consolidarea unui fenomen observat în anii anteriori, asupra căruia Definirea indicatorilor rapoartele anuale privind starea sistemului de învăţământ din România au avertizat constant. Reducerea Indicatorul durata medie de frecventare a accesului la învăţământul universitar a fost constantă în ultimii 4 ani universitari şi continuă şi în anul 2012/ învăţământului universitar exprimă numărul 2013. Durata medie de frecventare indică faptul că rata de părăsire timpurie a sistemului de învăţământ (mediu) de ani de şcolarizare pe care îi universitar este constantă. Valoarea redusă a acestui indicator, de doar 1,2 ani în medie pentru grupa de vârste frecventează o persoană de vârstă oficială 19 – 23 de ani, arată faptul că o persoană din această grupă de vârste rămâne înmatriculată într-un program de corespunzătoare acestui nivel de învăţământ studii pe o perioadă extrem de redusă de timp. Chiar dacă înmatriculările multiple afectează valoarea (19-23 ani), presupunând că aceasta va fi indicatorului, la nivel sistemic indică o problemă recurentă, structurală, a participării fluctuante la programe de înmatriculată într-o universitate. Indicatorul studii a studenților. reflectă nivelul general de dezvoltare a Ratele specifice de cuprindere pe vârste indică, la rândul lor, scăderea constantă a numărului de persoane sistemului de educaţie universitară din înmatriculate în învăţământul superior. Datorită reducerii semnificative a numărului de înmatriculări în perspectiva numărului de ani de studii pe care îi universităţi, persoanele din anumite grupe de vârstă sunt din ce în ce mai puţin prezente în învăţământul parcurg persoanele de vârstă oficială universitar. Datele indică faptul că, la vârsta teoretică de intrare în sistem (18 şi 19 ani), din ce în ce mai puţine corespunzătoare. persoane aleg să urmeze un program de studii de nivel licenţă. Practic, observăm că faţă de anul 2006/2007, rata de cuprindere pentru persoanele cu vârsta de 18 ani este, în 2012/2013, redusă la jumătate. Cu alte Indicatorul rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul studenţilor de o cuvinte, jumătate dintre tinerii cu vârsta de 18 ani intră în sistemul de învăţământ superior prin comparaţie cu anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, colegii lor din urmă cu 6 ani. Singura vârstă în cazul căreia observăm o îmbunătăţire uşoară a ratei de la nivelul învăţământului universitar, din totalul participare este cea de 21 de ani, probabil şi din cauza faptului că, în urmă cu 2 ani universitari, participarea populaţiei de aceeaşi vârstă. Indicatorul reflectă acestor persoane (atunci cu vârsta de 19 ani) înregistra o creştere uşoară, care pare să se menţină. gradul de participare la educaţie a unei anumite Foarte important de subliniat este şi faptul că persoanele a căror vârstă o depăşeşte pe cea teoretică de acces la cohorte. învăţământ superior, aşa numiţii studenţi non-tradiţionali, sunt din ce în ce mai puţin prezente, cel puţin la nivelul studiilor de licenţă. Tabel 6 - Evoluţia duratei medii de frecventare a învăţământului universitar (ani universitari) 2005/ 2006 2006/ 2007 2007/ 2008 2008/ 2009 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/2013 Total 1,4 1,5 1,6 1,5 1,3 1,4 1,2 1,2 Feminin 1,6 1,7 1,9 1,7 1,5 1,5 1,3 1,4 Masculin 1,2 1,3 1,3 1,3 1,2 1,2 1,1 1,1 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. 9 Rata specifică de cuprindere pe vârste(continuare) Tabel 7 - Evoluţia ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învăţământul universitar (2004 - 2013) 2005 / 2006 2006 / 2007 2007 / 2008 2008 / 2009 2009 / 2010 2010 / 2011 2011/ 2012 2012/2013 Modificare 18 ani T 12,9 13,1 17,9 18,4 12,6 9,6 7,6 7,1 -0,5 F 15,4 16,1 21,6 21,7 15,2 11,6 9,0 8,6 -0,4 M 10,5 10,1 14,4 15,1 10,2 7,8 6,1 5,7 -0,4 19 ani T 33,1 31,7 36,4 37,4 31,9 36,9 30,3 29,5 -0,8 F 40,4 37,2 44,8 43,8 37,4 43,1 36,6 34,7 -1,9 M 26,1 26,3 28,3 31,3 26,6 31,0 24,4 24,6 0,2 20 ani T 31,4 34,1 33,6 36,3 34,7 31,8 30,3 31,5 1,2 F 36,6 39,9 39,9 43,2 40,1 37,2 34,9 36,6 1,7 M 26,5 28,6 27,6 29,6 29,4 26,6 25,8 26,6 0,8 21 ani T 31,6 31,4 34,8 30,1 31,2 31,5 26,7 31,1 4,4 F 36,7 36,8 40,9 34,1 35,8 36,3 30,1 35,6 5,5 M 26,7 26,4 28,9 26,2 26,8 26,9 23,5 26,8 3,3 22 ani T 26,5 30,4 31,6 25,3 20,0 22,8 20,1 18,0 -2,1 F 30,0 35,2 37,2 27,3 21,2 24,5 20,2 18,3 -1,9 M 23,2 25,9 26,2 23,4 18,9 21,2 20,0 17,6 -2,4 23 ani T 18,4 21,4 23,7 18,4 16,1 12,8 11,7 11,3 -0,4 F 19,2 22,7 25,5 19,3 17,0 13,2 11,4 11,0 -0,4 M 17,6 20,1 22,0 17,5 15,2 12,3 12,0 11,7 -0,3 24 ani T 12,7 13,8 17,7 15,3 11,9 10,8 8,0 7,2 -0,8 F 13,1 14,8 18,5 15,9 12,6 11,1 8,1 7,0 -1,1 M 12,3 12,8 17,0 14,7 11,1 10,5 8,0 7,4 -0,6 25-29 ani T 6,1 6,6 8,0 8,2 7,4 5,6 4,3 3,3 -1 F 6,5 7,1 8,4 8,8 8,0 5,7 4,3 3,1 -1,2 M 5,7 6,1 7,6 7,6 6,9 5,4 4,4 3,4 -1 30-34 ani T 1,5 1,8 2,3 2,5 2,2 1,6 1,1 0,9 -0,2 F 1,7 2,0 2,5 2,9 2,6 1,9 1,1 0,9 -0,2 M 1,.3 1,5 2,1 2,0 1,8 1,3 1,1 0,9 -0,2 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2004-2013. Grafic 4 - Variaţia ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învăţământul superior (2004 - 2013) 40 35 30 25 20 15 10 5 0 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 18 ani 19 ani 21 ani 22 ani 23 ani 25 - 29 ani Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2004-2013. 10 II. Participarea la educaţie Rata brută de cuprindere Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi tehnologie În anul universitar 2012/2013, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârsta teoretică de acces la învăţământ superior