Raport privind starea învăţământului superior din România - 2013

mântului din Republica Slovacă pentru anii 2013-2016 (Bratislava 22 iulie 2013) (document interministerial). 31  Începând cu anul universitar 2012-2013, România a majorat oferta de locuri cu bursă și cu scutire de taxe școlare, oferind 4945 locuri, alocate prin Hotărârea de Guvern nr. 549/2012. Din cele 4945 de locuri cu bursă și cu scutire de taxe școlare pentru licență, master, doctorat și rezidențiat, pentru Republica Moldova s-au alocat 3500 locuri, iar pentru Ucraina, Balcani și Diasporă 1445 locuri. Numărul total de locuri ocupate în anul universitar 2012-2013: 2959, din care: a) Republica Moldova = 2498 locuri: Licență (2061); Master (425); Doctorat (5); Rezidențiat (7). b) Ucraina = 57 locuri: Licență (50); Master (6); Doctorat (1). c) Balcani = 341 locuri: Licență (267); Master (60); Doctorat (7); Rezidențiat (7). d) Diaspora = 63 locuri: Licență (46); Master (4); Doctorat (2); Rezidențiat (11). Dezvoltarea şi actualizarea portalului Brain Romania, Portalul este destinat relației cu diaspora din educație şi cercetarea științifica, studenți, profesori universitari şi cercetători în inovare ș.a. Principala misiunea a portalului „Brain Romania“ este de a facilita colaborarea dintre cercetătorii şi profesorii romani din toata lumea, precum și de a promova activitatea şi rezultatele acestora în vederea creșterii prestigiului şi vizibilității cercetării științifice romanești (v. link http://www.brainromania.ro/ ). Lectoratele de limba română reprezintă principalul instrument al statului român de promovare a limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româneşti în mediul academic din afara ţării. Susţinerea activităţii lectoratelor existente, crearea altora noi şi gestionarea întregii lor activităţi intră în atribuţiile Institutului Limbii Române, a cărui misiune este de a pune în practică politica Ministerului Educaţiei Naţionale legată de studiul limbii române în instituţii de învăţământ de peste hotare. În anul universitar 2012-2013 reţeaua de lectorate de limba română îngloba 44 de lectorate, active în tot atâtea universităţi din 25 de state de pe 3 continente. Numărul total de lectori români prezenţi la post a fost de 45. Din cele 44 de lectorate, 4 au fost deschise în anul universitar 2012-2013 la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz - Republica Federală Germania, Universitatea Orientală din Napoli - Republica Italiană, Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord respectiv Universitatea din Sevilla - Regatul Spaniei. Cele mai multe universităţi care găzduiesc lectoratele de limba română sunt din state ale Uniunii Europene. În mod firesc, activitatea acestor lectorate se încadrează în politica lingvistică a Consiliului Europei de promovare în sistemul educaţional, ca limbi străine, a limbilor oficiale ale Uniunii. Lectoratele de limba română sunt şi gazde ale sesiunilor de atestare a cunoştinţelor de limba română derulate de Institutul Limbii Române împreună cu partenerii străini. Astfel, în anul universitar 2012-2013 au avut loc astfel de sesiuni la Universitatea „Kliment Ohridski" din Sofia - Republica Bulgaria şi Universitatea Sorbona din Paris - Republica Franceză. 32  În privința mobilităților internaționale ale tinerilor, au fost aplicate prevederile programelor de burse deduse din protocoalele de colaborare internațională, din ofertele unilaterale sau din actele normative emise de autoritățile române în acest sens. Costurile instituționale efectuate cu programele de mobilități internaționale, reprezentate de surse de la bugetul de stat și din venituri proprii s-au situat în limita a 1.000.000 lei. În anul financiar 2013, au beneficiat sau beneficiază de burse de studii parţiale sau complete sau de burse de cercetare aproximativ 200 de tineri, în ţări precum Belgia, Bulgaria, Cehia, China, Coreea, Egipt, Federaţia Rusă, Grecia, Israel, Italia, Luxemburg, Maroc, Mexic, Serbia, Slovacia, Siria, Turcia, Ungaria, Polonia etc. 2. Bursele de cercetare şi formare postuniversitară şi postdoctorală "Vasile Pârvan" la Accademia di Romania din Roma şi "Nicolae Iorga" la Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Veneţia însumează până la 200 de luni de burse anual, cu durata de minimum 2 luni consecutive și maximum 2 ani consecutivi. În domeniul cooperării regionale, în anul 2013, România a continuat participarea la acţiunile organizate în cooperare cu iniţiativele şi organizaţiile implicate în cooperarea regională: Consiliul Cooperării Regionale (RCC), Task Force Fostering and Building Human Capital (TF BHC), Iniţiativa pentru Reformă Educaţională în Sud Estul Europei (ERI SEE): În prezent, MEN se implică în activitățile de cooperare regională în calitate de observator, participând, astfel, la întâlnirile bianuale ale Consiliului de Conducere și Consiliului Administrativ ale ERI SEE, precum și la clusterele cunoașterii (grupuri pe subiecte de interes comun, organizate de ERI SEE și TF BHC). Având în vedere evoluțiile recente în cadrul structurilor de cooperare regională în domeniul educației, MEN se află în proces de consultare cu MAE, cu privire la identificarea procedurilor interne necesare pentru schimbarea statutului României în cadrul ERI SEE și dobândirea poziției de membru deplin.9 România a asigurat președinția TF BHC, alături de Austria și Croația (co-chairs), în perioada 2008 – 2013. În condițiile în care Croația a renunțat la poziția sa de co-chair în iunie 2012, iar Austria și-a încheiat mandatul la sfârșitul anului 2013, s-a decis predarea mandatului TF BHC către RCC și continuarea cooperării regionale prin activitățile promovate de ERI SEE (clusterele cunoașterii și programul de mobilități). 9 În plan extern, acest demers implică semnarea unui protocol adițional la Memorandumul de Înțelegere, precum și a „Acordului de ţară gazdă” (Host Country Agreement - HCA) între Guvernul Republicii Serbia și ceilalți membri ai ERI SEE, prin care se stabilește sediul Secretariatului ERI SEE la Belgrad, iar în plan intern, constituirea cadrului juridic pentru asigurarea plății unei contribuții financiare anuale în valoare de 14 400 Euro. 33  9. Activitatea de control și audit Prin intermediul misiunilor de control și monitorizare realizate de către Corpul de Control la instituții de învățământ din sistemul național de învățământ superior, s-a urmărit realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor din sistem, stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență, protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei, precum și respectarea legii speciale, a normelor și reglementarilor specifice și a deciziilor conducerii. În anul universitar 2012/2013 Corpul de Control din cadrul Ministerului Educației Naționale a soluționat un număr de peste 170 de sesizări având ca obiect nerespectarea legislației în vigoare în învățământul superior (elaborarea și/sau aplicarea necorespunzătoare a prevederilor documentelor normative în vigoare, inclusiv a regulamentelor elaborate de către instituțiile de învățământ superior în baza autonomiei universitare, ce vizează în principal: elaborarea planurilor de învățământ; elaborarea programelor analitice/ fișelor de disciplină; organizarea și desfășurarea examenului de admitere; organizarea și desfășurarea examenului de finalizare a studiilor; acordarea drepturilor studenților; organizarea și desfășurarea activității de selecție, evidență și promovare a personalului didactic universitar; organizarea și gestionarea actelor de studii și a documentelor pe baza cărora se întocmesc acestea; exercitarea funcțiilor manageriale; utilizarea fondurilor bugetare și extrabugetare; evidența și gestiunea patrimoniului). În aceeași perioadă, Corpul de Control a efectuat un număr de 13 activități de control tematic la instituții de învățământ superior din sistemul național de învățământ. Misiunile de audit public intern, desfășurate în anul universitar 2012-2013, în conformitate cu prevederile Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare și OMECT nr. 5281/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi exercitarea activităţii de audit public intern în structura Ministerului Educaţiei Naționale au urmărit să evalueze sistemele de management financiar și control ale cluburilor sportive studențești și ale unităților de învățământ superior de stat în ceea ce privește transparența și conformitatea cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate. Au fost avute în vedere, în special: - activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă; - sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; - organizarea sistemului de raportare a activităţii de audit intern. Acolo unde au fost constatate abateri, au fost dispuse măsuri de remediere: separarea atribuțiilor în ceea ce privește ținerea evidenței contabile, pe de o parte și exercitarea controlului financiar preventiv propriu, pe de altă parte, arhivarea documentelor, elaborarea programului de dezvoltare a 34 sistemului de control intern/managerial, implementarea sistemului de control intern managerial, elaborarea procedurilor formalizate operaționale pentru principalele activități desfășurate, întocmirea în mod corespunzător a registrului riscurilor, întocmirea unui plan anual de audit public intern. Elaborarea Strategiei anticorupţie în educaţie Scopul strategiei este prevenirea şi reducerea fenomenului corupţiei la nivelul sectorului educaţional şi valorizarea rolului important al procesului educaţional în demersurile de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, la nivelul societăţii româneşti. Măsurile vizate de strategie promovează utilizarea rolului fundamental pe care educaţia îl deţine în societate şi în cadrul demersurilor de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, având ca obiective generale creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului ce activează în cadrul procesului educaţional, implicarea factorilor cointeresaţi aferenţi sectorului educaţional în demersuri comune de informare şi prevenire a corupţiei şi informarea adecvată a publicului. Obiective generale și măsuri specifice propuse pentru învățământul superior - asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a studenţilor; - aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicării Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, cât şi monitorizarea activităţii Consiliului de etică şi management universitar; - desfăşurarea de acţiuni de promovare a prevederilor Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare destinat personalului din învăţământul universitar; - consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calităţii la nivelul universităţilor care să asigure transparenţa şi responsabilitatea instituţională cu privire la aspectele legate de etica profesională şi de performanţele profesionale; - introducerea în fişa de evaluare a cadrelor didactice a unui criteriu privind respectarea standardelor etice profesionale; - organizarea periodică de cursuri privind respectarea normelor de etică şi conduită morală pentru personalul angajat în instituțiile de învățământ superior; - derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative ale corupţiei. 10. Gestiunea absorbției fondurilor structurale Organismul Intermediar POS DRU, conform acordului de delegare de funcţii, are funcţii delegate de către AMPOSDRU, funcţii specifice de gestiune a intervenţiilor din Fondul Social European (FSE) pentru domeniul educaţiei şi formării profesionale în cadrul Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013, axa prioritară 1 cu domeniile majore de intervenţie (DMI) 1-5 şi axa prioritară 35 2, cu domeniul major de intervenţie 2. OI POSDRU finanţează intervenţii privind asigurarea calităţii în învăţământul universitar, îmbunătăţirea managementului universitar, creşterea accesului la educaţia universitară, dezvoltarea învăţământului superior bazat pe competenţe (programe de licenţă şi masterat), sprijinirea tinerilor cercetători prin programe doctorale şi postdoctorale. În cadrul Domeniului Major de Intervenţie 1.2, au fost promovate proiecte care urmăresc dezvoltarea sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii în învăţământul superior, dezvoltarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior, corelarea ofertei învățământului superior cu cerinţele pieţei muncii şi societăţii bazate pe cunoaştere, identificarea mecanismelor pentru dezvoltarea şi consolidarea parteneriatelor între universităţi, comunitatea de afaceri şi sectorul de cercetare-dezvoltare, precum şi facilitarea şi asigurarea accesului la educaţia universitară. De asemenea, au fost sprijinite activitățile destinate restructurării şi îmbunătățirii învăţământului superior la nivel de sistem. În cadrul Domeniului Major de Intervenţie 1.2 au fost contractate până în acest moment 92 de proiecte dintre care, în implementare, mai sunt 15 proiecte. Ca urmare a operaţiunilor finanţate prin POSDRU 2007-2013, au fost sprijinite 683 de programe, au fost acreditate conform standardelor de calitate în învăţământ 10 universităţi, au fost implementate 120 de programe de licenţă/ masterat conform CNCIS şi au fost validate 662 de calificări. Valoarea contractată 2007-2013, în cadrul DMI 1.2, a fost de 944.256.258 lei, iar valoarea rambursată până la data de 31.12.2013 a fost de 378.340.552 lei. În cadrul Domeniului Major de Intervenţie 1.5, au fost promovate proiecte destinate îmbunătățirii formării inițiale a viitorilor cercetători în cadrul programului doctoral al treilea ciclu al învăţământului superior, conform procesului Bologna. Cuantumul bursei de care au beneficiat doctoranzii a fost de aproximativ 2.200 lei/lună/doctorand în România şi pentru bursa în străinătate cuantumul bursei nu a depăşit 4.200 lei/lună/doctorand. În cadrul DMI 1.5 au fost contractate, până în acest moment, 139 de proiecte cu valoarea contribuţiei FSE de 1.278.628.067 lei. Au fost finalizate 110 proiecte cu o valoare contractată de 1.203.270.585 lei şi validată de 682.607.815 lei. Ca urmare a operaţiunilor finanţate prin POSDRU 2007-2013 la nivelul instituţiilor de învăţământ, au obţinut titlul ştiinţific de doctor 814 studenţi. În cadrul proiectelor au fost realizate 13.897 lucrări ştiinţifice, din care 6.184 publicate de doctoranzi şi cercetători - programe doctorale şi 9.603 publicate de doctoranzi şi cercetători - cercetare post doctorală. Sprijinirea doctoranzilor şi cercetătorilor postdoctoranzi are ca scop îmbunătăţirea participării la programe doctorale şi post-doctorale, dezvoltarea mobilităţii academice pentru doctoranzi şi cercetători, creşterea atractivităţii şi motivaţiei pentru alegerea unei cariere în cercetare şi posibilitatea de a beneficia de stagii de studii într-o universitate/centru de cercetare din UE. Astfel, în anul 2013 în cadrul proiectelor OI POSDRU care au ca beneficiar instituţii de învăţământ superior au fost procesate 475 de cereri de rambursare pentru care s-a solicitat suma de 776.548.816 lei şi a fost plătită suma de 533.314.832 lei. De asemenea, au fost procesate 129 de cereri de rambursare privind restituirea TVA - ului prin care s-a solicitat suma de 7.394.254 lei şi a fost plătită suma de 5.564.173 lei. 36  CAPITOLUL 3 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR 2014 Ministerul Educației Naționale va elabora Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar din România, condiţionalitate ex-ante în domeniul educaţiei pentru alocarea fondurilor în exercițiul bugetar 2014-2020. Strategia va fi realizată printr-un proiect cofinanțat din POSDRU cu asistență tehnică a Băncii Mondiale. A fost elaborat deja un proiect preliminar al strategiei, structurat pe 3 piloni: Rata de absolvire a învăţământului terţiar, Programe de înaltă calitate, flexibile şi relevante, Relaţii strategice cu industria. Strategia vizează corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, din punct de vedere al creşterii atractivităţii studiilor de nivel terțiar pentru tineri şi adulţi, prin stabilirea de mijloace de învăţare flexibile şi interdisciplinare, inclusiv al creșterii participării la educația terțiară a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum și a adulților (”studenți netradiționali”). Pe termen lung, Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar din România va contribui la eforturile Guvernului de a dezvolta societatea românească prin impulsionarea creșterii economice, a productivității și prin promovarea coeziunii sociale, a investițiilor în capital uman și în baze de cercetare. Pe termen mediu, Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar din România ar