raport activitate 2003.pdf

ţii naţionale, a căror soluţionare intră în competenţa lor. Activitatea de informare şi-a păstrat caracterul continuu şi oportun – fapt evidenţiat inclusiv prin reacţiile obţinute – şi a răspuns cerinţelor de calitate şi operativitate impuse de evoluţiile contextului de securitate. S-a asigurat, astfel, o reacţie promptă a Serviciului în situaţii de criză ori în cazul unor evoluţii cu potenţial impact în planul securităţii naţionale, precum şi la nevoile de informaţii ale beneficiarilor, ceea ce a permis fundamentarea informativă a procesului de decizie în diferite domenii/sectoare economico-sociale. 5.2. Sesizarea organismelor de cercetare şi urmărire penală Deşi eforturile de investigare informativă derulate de S.R.I. în anul 2003 au continuat să vizeze, cu prioritate, dimensiunea preventivă, o atenţie deosebită a fost acordată activităţilor de documentare, urmate de informarea/sesizarea instituţiilor abilitate să efectueze cercetarea penală, a faptelor ce întruneau elementele constitutive ale unor infracţiuni de natură să afecteze - prin dimensiuni şi consecinţe - securitatea naţională a României. Cele 242 de sesizări adresate structurilor Ministerului Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetele de pe lângă curţile de apel, respectiv tribunale şi Parchetul Naţional Anticorupţie) au vizat, în majoritate, acţiuni asimilate corupţiei şi criminalităţii organizate transfrontaliere. 29  De asemenea, în 44 de cazuri a fost sesizat Inspectoratul General al Poliţiei Române, în vederea declanşării cercetărilor legale privind săvârşirea unor infracţiuni, preponderent din categoria criminalităţii economico-financiare. Rezultatele pozitive obţinute pe această linie s-au datorat preocupării crescute a Serviciului pentru probarea temeinică a faptelor infracţionale care au făcut obiectul informării/sesizării şi, respectiv, eficientizării şi intensificării cooperării cu organismele de cercetare şi urmărire penală, în special cu Parchetul Naţional Anticorupţie, atât în cazurile sesizate de instituţia noastră (100 de cazuri), cât şi în acţiunile punctuale derulate în comun. 5.3. Cooperarea inter-instituţională Desfăşurată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum şi în baza protocoalelor bilaterale subsecvente, colaborarea dintre S.R.I. şi celelalte instituţii din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională a fost subordonată, şi în perioada de referinţă, obiectivelor de protejare a securităţii României, respectiv de susţinere activă a demersurilor de integrare europeană şi euro-atlantică. Principalele modalităţi de materializare a cooperării inter-instituţionale au constat în: schimburi de informaţii, conlucrare în cazuri concrete, derularea, în comun, a unor misiuni şi acordarea de sprijin pentru realizarea, de către fiecare din structurile din cadrul sistemului de securitate naţională, a sarcinilor specifice. • Pe linia schimbului de informaţii, S.R.I. a transmis, în mod operativ, conform competenţelor materiale, un volum important de date, în special către Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază. • Informaţiile remise Ministerului Administraţiei şi Internelor (reprezentând 44,46% din totalul datelor trimise de instituţia noastră) au vizat vulnerabilităţi şi riscuri în planul securităţii naţionale asociate implicării unor cetăţeni români/străini în activităţi circumscrise crimei organizate (migraţie ilegală şi trafic de carne vie, utilizarea sistemelor informatice pentru realizarea de tranzacţii fictive; falsificarea mijloacelor de plată şi de călătorie; trafic ilegal cu autoturisme de lux ş.a.) şi infracţionalităţii economice (operaţiuni ilegale de import-export; producerea şi comercializarea de mărfuri contrafăcute etc.), respectiv în acte de corupţie (materializate inclusiv în deturnarea unor fonduri comunitare ori obţinute de la instituţii financiare internaţionale). • Ministerului Afacerilor Externe i-au fost transmise documente (33,49% din volumul total) referitoare la oportunităţi de promovare a intereselor de politică externă ale ţării noastre (îndeosebi în contextul eforturilor de integrare în Uniunea Europeană şi N.A.T.O.), atitudini şi aprecieri cu relevanţă pentru percepţia în plan extern a măsurilor adoptate de partea română în cadrul reformei din diverse domenii, precum şi pe linia prevenirii şi combaterii terorismului, evoluţii de interes din perspectiva problematicii extremiste/antiglobalizare, date privind problematica irakiană respectiv implicaţii asupra securităţii naţionale ale situaţiei din diferite zone conflictuale. 30  • Documentele de informare puse la dispoziţia Ministerului Apărării Naţionale (8,71% din total) s-au referit la: aspecte de interes din perspectiva promovării cooperării militare a României, îndeosebi pe linia integrării euro-atlantice; acţiuni ce ar fi putut greva asupra relaţiilor comerciale, în domeniul industriei de apărare, cu parteneri străini; vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea protecţiei informaţiilor militare; activităţi asociate traficului ilicit cu materiale strategice; • Serviciului de Informaţii Externe i-au fost remise informaţii (8,45% din total) cu relevanţă pentru procesul de integrare europeană şi euro-atlantică a ţării noastre, date referitoare la activitatea unor diplomaţi irakieni, care au fost declaraţi persona non-grata, precum şi unele probleme de interes din perspectiva situaţiei minorităţilor româneşti din ţările vecine. • Datele transmise Serviciului de Protecţie şi Pază (4,87% din total) s-au referit la: aspecte de interes pentru asigurarea protecţiei demnitarilor români sau străini; intenţii de perturbare a derulării vizitelor şi reuniunilor internaţionale organizate în Bucureşti; persoane predispuse la violenţe, de natură să se manifeste în contextul unor evenimente asigurate din punct de vedere operativ de S.P.P. Informaţiile recepţionate de S.R.I. de la instituţiile cu care întreţine relaţii de cooperare au avut un caracter util şi oportun, contribuind, prin coroborarea cu datele proprii, la realizarea unei imagini cât mai complete asupra subiectului abordat şi, implicit, asupra situaţiei operative din domeniul respectiv. • Colaborarea în cadrul unor operaţiuni concrete a avut drept obiectiv cunoaşterea, documentarea şi contracararea unor acţiuni ce puteau pune în pericol securitatea naţională şi a presupus, din partea fiecărei instituţii implicate, iniţierea unor măsuri specifice de mare complexitate. Activităţile derulate în comun au vizat: culegerea de informaţii din sfera apărării naţionale; acţiuni circumscrise marii corupţii şi criminalităţii economico- financiare; falsificarea documentelor de identitate, călătorie şi a mijloacelor de plată naţionale şi străine; transfer în străinătate a unor sume importante de valută, bijuterii precum şi de obiecte susceptibile a aparţine patrimoniului naţional; atragere a unor aderenţi la organizaţii utilizate ca acoperire pentru activităţi cu relevanţă pentru securitatea naţională; evaziune fiscală; contrabandă cu produse petroliere contrafăcute; operaţiuni de bancrută frauduloasă; procurare şi deţinere ilegală de arme, muniţii, dispozitive explozive, precum şi de elemente tehnologice necesare producerii acestora. • O atenţie deosebită a fost acordată cooperării pe linia prevenirii acţiunilor teroriste şi asigurării măsurilor de protecţie şi pază, succesul celor aproape 2.000 de acţiuni de această natură fiind rezultatul profesionalismului şi responsabilităţii cu care au fost executate. De asemenea, răspunzând solicitărilor altor instituţii, S.R.I. a realizat o serie de acţiuni specifice - investigaţii informative, supraveghere operativă, de natură tehnico-operativă, efectuând, totodată, peste 100.000 de verificări în bazele de date proprii. 31  6. Relaţionarea externă a Serviciului Anul 2003 a marcat o consolidare a evoluţiilor pozitive înregistrate pe dimensiunea cooperării externe, materializată atât în creşterea numărului serviciilor cu care au fost stabilite relaţii de parteneriat, cât şi în extinderea domeniilor şi a modalităţilor de colaborare în prevenirea şi combaterea unor riscuri şi ameninţări de securitate cu caracter regional/global. La 31 decembrie 2003, Serviciul Român de Informaţii stabilise raporturi de colaborare cu un număr de 81 de servicii din 53 ţări. În cursul anului trecut, au fost realizate 45 de întâlniri la nivel de conducere şi 176 la nivel de experţi, precum şi 939 de întâlniri de lucru cu ofiţerii de legătură acreditaţi la Bucureşti. Pe de altă parte, schimbul de date şi informaţii cu partenerii externi a continuat să se intensifice, S.R.I. punând la dispoziţia acestora 1.232 documente şi recepţionând 1.804. ■ Având în vedere priorităţile pe linia integrării în N.A.T.O., o atenţie deosebită a fost acordată implementării criteriilor necesare realizării deplinei interoperabilităţi cu serviciile partenere din statele membre şi consolidării contribuţiei Serviciului la asigurarea securităţii euro-atlantice. Demersurile S.R.I. pe această dimensiune s-au materializat în: • operaţionalizarea unei structuri distincte pentru derularea la parametri optimi a relaţionării cu organismele N.A.T.O. specializate în materia informaţiilor şi securităţii şi participării, la parametrii adecvaţi a României, în calitate de membru al Alianţei; • îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în Capitolul IV – Probleme de securitate – al Planul Naţional de Aderare, ciclul IV, şi participarea la elaborarea capitolului respectiv din ciclul V al Planului; • transmiterii către factorii de decizie a unor evaluări privind concepţia şi modalităţile concrete în care Serviciul nostru acţionează pentru susţinerea integrării României în N.A.T.O.; • intensificarea schimbului de informaţii şi derularea unor acţiuni de cooperare punctuală în cadrul organismelor specializate ale Alianţei, respectiv cu structuri similare din toate statele membre N.A.T.O. şi cele invitate, pe baze bi-sau multilaterale, îndeosebi în problematicile asociate: - combaterii terorismului; - contraproliferării; - contracarării manifestărilor criminalităţii organizate transfrontaliere (cu deosebire a traficului cu substanţe stupefiante şi precursori ai acestora, migraţiei ilegale şi traficului de carne vie, respectiv spălării banilor); • participarea conducerii Serviciului la reuniunile Comitetului Special al N.A.T.O., respectiv a unor reprezentanţi la diverse activităţi organizate la nivel de experţi. ■ În virtutea responsabilităţilor ce îi revin în susţinerea procesului de integrare în Uniunea Europeană, Serviciul Român de Informaţii s-a implicat activ în fundamentarea poziţiei României în cadrul negocierilor Capitolului 24 – 32 Justiţie şi Afaceri Interne (capitol coordonat de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi care urmează a fi încheiat în 2004), îndeplinindu-şi integral şi la termenele stabilite sarcinile atribuite în calitate de autoritate naţională în domeniul antiterorismului (subcapitolul “Lupta împotriva terorismului”). ■ De asemenea, S.R.I. a contribuit activ la consolidarea cooperării regionale, ca factor esenţial în asigurarea stabilităţii continentale, atât prin dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu serviciile partenere din acest areal, cât şi în cadrul unor iniţiative multilaterale. 33  CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE 1. Managementul resurselor umane ■ Şi în cursul anului 2003, s-a acţionat consecvent pentru acoperirea necesităţilor de personal în concordanţă cu rolul, structura şi profilul activităţii prezente şi viitoare a Serviciului, urmărindu-se, în primul rând, completarea funcţiilor vacante esenţiale din statele de organizare. Încadrările au vizat cu prioritate completarea schemei de personal specializat, mai ales pe domeniile informativ-operative şi tehnic-operative, unde se înregistrau deficite semnificative. Această procedură a fost determinată de necesitatea de a înlocui personalul trecut în rezervă cu specialişti valoroşi, capabili să preia rapid responsabilităţile celor ieşiţi din rândul cadrelor active. Conducerea Serviciului continuă să fie preocupată de rata înaltă a clasărilor din motive medicale, consecinţă a stresului, a programului prelungit, cu atât mai mult cu cât, din totalul ofiţerilor trecuţi în rezervă în anul 2003, 51% provin din domenii informativ-operative, iar 25% din cele tehnic-operative. Un alt motiv de preocupare a fost reprezentat de pierderile de personal prin demisie. Deşi situate la acelaşi nivel cu cel înregistrat în anul precedent, o notă distinctă a constituit-o faptul că aproximativ 16% din pierderi sunt tineri în vârstă de până la 35 de ani. Întrucât resurse importante au fost şi sunt investite în formarea şi perfecţionarea cadrelor, o atenţie deosebită a fost acordată identificării şi înţelegerii motivelor pentru care unii tineri pleacă din instituţie, fiind realizat un sistem de intervievare a acestora şi de evaluare a cauzelor care au determinat plecările din Serviciu. În majoritatea cazurilor acest demers a fost motivat de obţinerea unor venituri mai mari în sectorul privat. Pentru a răspunde nevoilor actuale şi de perspectivă, accentul a fost plasat pe selecţia riguroasă a candidaţilor - în comparaţie cu anii precedenţi înregistrându-se o creştere marcată a interesului pentru încadrarea în rândul cadrelor Serviciului - în baza unei competiţii deschise, derulată în condiţiile asigurării unui tratament egal pentru toţi candidaţii, a transparenţei în privinţa rezultatelor obţinute şi angajării exclusiv în funcţie de performanţele dovedite. 34  Lansarea site-ului Serviciului Român de Informaţii a sporit eficienţa procesului de recrutare, oferind nu doar posibilităţi de informare tinerilor interesaţi de o viitoare carieră în cadrul Serviciului, ci şi un instrument eficient pentru realizarea unei selecţii preliminare a potenţialilor candidaţi (prin autoevaluare). Totodată, în scopul acoperirii nevoilor de personal cu specialişti de valoare, a continuat organizarea la Academia Naţională de Informaţii a “Cursului postuniversitar de pregătire a ofiţerilor operativi de informaţii”. Şi în anul 2003, s-a remarcat un interes deosebit al tinerilor pentru aceste cursuri, la concursul de selecţie pentru cele 180 de locuri înscriindu-se 1.593 de candidaţi. ■ În paralel, s-a acţionat pentru încadrarea funcţiilor de conducere neocupate la nivelul unităţilor centrale şi teritoriale ori care au devenit vacante datorită promovării, transferării ori, după caz, trecerii în rezervă a unor cadre, urmărindu-se promovarea/numirea unor ofiţeri bine pregătiţi profesional, cu o bună capacitate organizatorică şi de conducere. ■ Creşterea calităţii resurselor umane, profesionalizarea personalului în acord cu nevoile de performanţă şi expertiză cerute pentru îndeplinirea misiunilor specializate de realizare a securităţii naţionale, inclusiv de standardele N.A.T.O., a reprezentat o prioritate a Serviciului. O atenţie deosebită a fost acordată acţiunilor de natură să contribuie la armonizarea standardelor de selecţie, încadrare, formare şi evaluare a cadrelor cu prevederile similare din normele specifice operabile în statele membre N.A.T.O., îndeosebi în planul selectării şi instruirii cadrelor care urmează să execute activităţile specifice tuturor formelor de relaţionare a S.R.I. cu serviciile de informaţii din spaţiul euro-atlantic şi să asigure reprezentarea adecvată a Serviciului în relaţia cu structurile speciale permanente ale Alianţei sau în cadrul acestora. A fost elaborată Strategia de pregătire profesională a personalului S.R.I. (care include “Coordonate ale pregătirii de specialitate în cadrul relaţiilor de parteneriat cu servicii similare din spaţiul euro-atlantic” şi “Pregătirea în domeniul limbilor străine”), fiind finalizată selecţia personalului, pe baza competenţelor lingvistice şi competenţei profesionale. De asemenea, se află în derulare un Program multistadial de pregătire a personalului în cauză în cadrul instituţiei şi în afara acesteia (Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative). Concomitent, au fost depuse eforturi pentru consolidarea corpului de ofiţeri tineri, profesionişti, buni cunoscători de limbi străine (în prezent circa 80% din ofiţeri cunoscând cel puţin o limbă străină), care să constituie o rezervă de personal viabilă pentru funcţiile de conducere din Serviciu. În perioada de referinţă, toate cadrele Serviciului au urmat cel puţin un curs de perfecţionare a