raport activitate 2003.pdf

iv de privatizare a unor entităţi economice. • Pe ansamblul anului 2003, tensiuni în rândul salariaţilor au fost generate de: - nerespectarea, de către noii proprietari, a obligaţiilor asumate referitoare la disponibilizările de personal şi menţinerea profilului de activitate, respectiv a prevederilor contractelor colective/individuale de muncă; - întârzierile repetate ori neachitarea, pentru perioade îndelungate, a drepturilor salariale, coroborate cu perspectivele incerte de redresare a societăţilor în cauză; - temerile asociate demarării proiectelor de restructurare la nivelul unor agenţi economici de mari dimensiuni sau aflaţi în zone monoindustriale. • Pe de altă parte, persistenţa unor disfuncţii în derularea programelor de reconversie profesională - efect al aplicării neunitare a strategiilor de profil, dublată de disiparea responsabilităţilor de monitorizare/gestionare a acestora (unele beneficiind de finanţare comunitară) - a continuat să se repercuteze asupra eficienţei măsurilor destinate creşterii gradului de ocupare şi mobilităţii pieţei muncii; ■ sincopele în furnizarea serviciilor de bază pentru populaţie (apă, canalizare, energie electrică şi termică), dublate de creşterea tarifelor practicate de societăţile de profil. La agravarea dificultăţilor au contribuit două categorii de factori: - gradul avansat de uzură al infrastructurii specifice - pe fondul insuficienţei resurselor financiare necesare modernizării -, care a condus la producerea a numeroase defecţiuni soldate cu întreruperea activităţii pe diferite tronsoane; - acumularea unui volum considerabil de arierate pe relaţia furnizori specializaţi – societate de servicii publice – consumator (ca urmare a diminuării veniturilor unor segmente sociale sub limita minimă necesară acoperirii cheltuielilor pentru utilităţi, respectiv problemelor de finanţare, de la bugetele locale, a activităţii unor societăţi de termoficare), crescând semnificativ numărul localităţilor în care a fost sistată furnizarea utilităţilor urbane minimale. Deşi, pe ansamblu, comparativ cu anii precedenţi, s-a înregistrat o diminuare a riscurilor de destabilizare a climatului social prin acţiuni protestatare de mare amploare, s-au perpetuat surse de tensiune capabile să amorseze manifestări cu caracter local, susceptibile a fi marcate de accente violente. 3. Protecţia informaţiilor clasificate Anul 2003 a marcat derularea unei etape importante în optimizarea funcţionării sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, Serviciul Român de Informaţii îndeplinindu-şi integral sarcinile ce i-au revenit pe linia coordonării generale şi controlului activităţilor privind protecţia informaţiilor clasificate naţionale şi N.A.T.O., inclusiv prin valorificarea experienţei Oficiului de Securitate al N.A.T.O. - NOS şi a serviciilor de informaţii partenere din spaţiul euro-atlantic. 24  ■ În virtutea responsabilităţilor sale legale pe linia protejării informaţiilor clasificate naţionale, Serviciul şi-a racordat consecvent activităţile la evoluţiile cadrului legislativ şi instituţional intern. Eforturile depuse în perioada de referinţă au permis consolidarea structurilor specializate ale Serviciului, şi, pe această bază, a capabilităţilor de a furniza expertiză în fundamentarea cadrului metodologic şi operaţionalizarea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate. Activităţile desfăşurate de Serviciu în aplicarea Legii nr. 182/2002 s-au materializat în: • fundamentarea analitică şi participarea cu experţi la elaborarea şi avizarea proiectelor actelor normative generale şi a reglementărilor sectoriale destinate implementării, la nivel naţional, a standardelor şi procedurilor de securitate necesare. Astfel au fost analizate şi formulate avize pentru 12 proiecte de hotărâri ale Guvernului privind listele de informaţii secrete de stat, pe niveluri de secretizare, elaborate de diferite instituţii. Au fost reconsiderate din punct de vedere al conformităţii şi legalităţii anexele la H.G. nr. 1600/2002 privind obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat, s-au formulat observaţii şi propuneri la 5 proiecte de acorduri bilaterale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. De asemenea, Serviciul a realizat 1.360 activităţi de expertiză şi consiliere la autorităţile şi instituţiile centrale şi locale (820), precum şi la agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat (540). A fost acordată asistenţă de specialitate pentru întocmirea listelor cu informaţii clasificate pe niveluri de secretizare, stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia secretelor de stat, sprijinirea autorităţilor publice pentru elaborarea normelor interne de aplicare a Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate, constituirea structurilor de securitate, elaborarea şi implementarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii ş.a.m.d. Concomitent, s-a acţionat pe linia instruirii şi consilierii personalului structurilor de securitate de la autorităţile şi instituţiile publice, agenţii economici cu capital integral sau parţial de stat şi alte persoane de drept public sau privat; • realizarea evidenţei deţinătorilor legali de informaţii clasificate, fiind în fază avansată de derulare procesul de identificare şi evaluare a nivelurilor de secretizare a informaţiilor clasificate deţinute de persoanele juridice sau fizice din sfera de competenţă a Serviciului; • iniţierea şi implementarea unor măsuri de securitate protectivă, de natură juridică, procedurală, fizică, a personalului şi a surselor generatoare de informaţii – INFOSEC; • avizarea accesului persoanelor fizice şi juridice la informaţii clasificate, inclusiv pe linia participării la negocierea şi derularea relaţiilor contractuale, fiind operaţionalizat sistemul de eliberare, de către ORNISS, a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate industrială. 25  Dinamica şi volumul verificărilor de securitate efectuate au înregistrat evoluţii deosebite, numărul acestora crescând de peste 25 de ori faţă de anul precedent. Din cele 4.241 cereri primite în cursul anului 2003 (4.137 persoane fizice şi 104 persoane juridice), 2.040 au fost avizate pozitiv, celelalte aflându-se în diverse faze de verificare. • creşterea capacităţii de control a Serviciului în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate. În acest sens, au fost organizate - pentru cadrele proprii - cursuri de formare a agenţilor constatatori în domeniul exercitării controlului şi aplicării sancţiunilor la regimul protecţiei informaţiilor clasificate. ■ Operaţionalizarea şi perfecţionarea sistemului de protecţie a informaţiilor clasificate N.A.T.O. a reprezentat o prioritate de prim rang a Serviciului în perioada de referinţă. Au fost îndeplinite întocmai şi la termenul stabilit obiectivele prevăzute în Planul acţiunilor prioritare de pregătire a integrării României în N.A.T.O., pe linia organizării şi funcţionării Registrului intern, pregătirii personalului, constituirii punctelor de lucru, conlucrării cu autoritatea naţională de securitate (O.R.N.I.S.S.) şi reprezentanţii Oficiului de Securitate al N.A.T.O., verificării şi avizării accesului la informaţii clasificate N.A.T.O. Rezultatele pozitive au fost confirmate de reprezentanţii autorizaţi ai N.A.T.O., atât cu prilejul inspecţiei realizate în 2003, cât şi în cadrul evaluărilor periodice efectuate. Pentru îndeplinirea criteriilor de performanţă planificate, Serviciul a cooperat cu structurile abilitate ale serviciilor partenere din spaţiul euro-atlantic, derularea activităţilor specifice de verificare a persoanelor fizice fiind realizată cu respectarea standardelor N.A.T.O. În cadrul S.R.I. funcţionează Registrul intern al informaţiilor clasificate N.A.T.O., care corespunde cerinţelor de protecţie prevăzute de standardele Alianţei pentru informaţiile echivalente nivelului “strict secret” pe plan intern. De asemenea, au fost constituite Puncte de lucru care îndeplinesc cerinţele de securitate fizică, a personalului, a documentelor şi INFOSEC prevăzute de reglementările în materie. Totodată, au fost soluţionate la termen solicitările privind avizarea accesului la informaţiile clasificate N.A.T.O.. În toate cazurile, verificările s-au realizat cu respectarea Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, aprobate prin H.G. nr. 353/2002, nefiind înregistrate contestaţii din partea persoanelor juridice sau fizice. ■ O altă componentă importantă a activităţii Serviciului Român de Informaţii, pe această dimensiune, a urmărit identificarea vulnerabilităţilor în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, în vederea prevenirii riscurilor de divulgare către persoane neautorizate. Procesul de investigare informativă a evidenţiat o creştere a capacităţii instituţiilor de asigurare a protecţiei datelor şi informaţiilor clasificate deţinute, deşi continuă să se înregistreze situaţii de nerespectare a cadrului normativ în vigoare (Legea nr.182/12.04.2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi H.G. nr.585/05.07.2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate), cu riscuri implicite în planul securităţii naţionale. 26  Principalele vulnerabilităţi identificate pe această dimensiune au fost favorizate de: - dezinteresul manifestat de către unii factori de conducere din mai multe instituţii publice pentru elaborarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate; - absenţa unor sisteme eficiente de securitate fizică şi de control al accesului în spaţii unde se concentrează/sunt utilizate informaţii clasificate; - lipsa de preocupare a unor factori cu atribuţii în derularea procesului de privatizare faţă de impunerea, în contractele de vânzare-cumpărare a pachetelor de acţiuni, a unor prevederi exprese referitoare la protejarea datelor clasificate, ceea ce a favorizat creşterea riscului de accesare neautorizată; - nerespectarea prevederilor referitoare la evidenţa, păstrarea, manipularea, multiplicarea şi transportul informaţiilor clasificate (n.n. - cele privind existenţa de compartimente speciale de documente secrete şi arhivă tehnică, utilizarea unor containere speciale, asigurarea unor spaţii de depozitare protejate corespunzător nivelului de secretizare al documentelor, inventarierea exactă la predarea-primirea gestiunilor şi păstrarea unei evidenţe clare a documentelor deţinute). În anul 2003 au fost organizate controale de fond şi tematice la instituţii de stat şi agenţi economici deţinători de informaţii clasificate, care s-au finalizat prin încheierea de documente de constatare - cu menţionarea disfuncţiilor identificate şi precizarea termenelor concrete de înlăturare -, concluziile fiind asumate de conducătorii autorităţilor centrale, instituţiilor publice şi agenţilor economici evaluaţi. În 46 de cazuri în care s-au constatat contravenţii au fost încheiate procese verbale de sancţionare a celor responsabili. În unele situaţii, vulnerabilităţi de această natură au survenit în contextul modificării structurilor organizatorice, atribuţiilor şi competenţelor unor autorităţi şi instituţii publice, o serie de reglementările interne privind protecţia informaţiilor clasificate adoptate anterior devenind inoperabile sau parţial adecvate pentru domeniile de activitate ale respectivelor instituţii. 4. Avizarea juridică internă Activitatea desfăşurată de structurile juridice specializate a asigurat legalitatea deplină a tuturor acţiunilor derulate de Serviciu în exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor conferite prin cadrul normativ în vigoare - Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României şi în Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii - în condiţiile preocupării consecvente pentru consolidarea climatului de manifestare liberă şi neîngrădită a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Procesul de investigare informativă a fost angajat şi s-a derulat în deplinul respect al principiilor şi normelor statului de drept, al drepturilor şi libertăţilor constituţionale - fapt evidenţiat inclusiv prin controalele efectuate de către forurile abilitate -, vizând întotdeauna doar acele persoane despre care existau indicii relevante cu privire la implicarea în activităţi generatoare de 27 riscuri în planul securităţii naţionale ori capabile să inducă obstacole suplimentare în atingerea unor obiective majore de dezvoltare socio-economică. De asemenea, actualizarea continuă a normelor şi reglementărilor interne ale Serviciului a permis creşterea eficienţei activităţii, prin direcţionarea cu prioritate a eforturilor de documentare informativă a acţiunilor cu potenţial ridicat de risc în planul securităţii naţionale. 5. Principalele modalităţi de valorificare a informaţiilor 5.1. Informarea factorilor de decizie ■ Coordonarea activităţii de informare a urmărit abordarea ansamblului factorilor de risc surveniţi în perioada de referinţă într-o perspectivă centrată pe priorităţile de etapă ale României, ceea ce a asigurat valorificarea potenţialului informativ al Serviciului şi, implicit, o reacţie adecvată la solicitările de informaţii ale beneficiarilor prevăzuţi de Legea nr.51/1991. În consecinţă, o pondere importantă a informării a vizat acele acţiuni, stări de fapt şi fenomene purtătoare de risc cu potenţial de obstrucţionare a proceselor de reformă şi modernizare economico-socială, respectiv de integrare euro-atlantică, în paralel cu sprijinirea eforturilor de valorificare a oportunităţilor de promovare cu succes a intereselor ţării noastre. Prin extinderea procesului de analiză la toate eşaloanele, s-a realizat o mai bună corelare a informării cu nevoile beneficiarilor legali şi, totodată, creşterea calităţii şi asigurarea oportunităţii documentelor transmise, în paralel cu gestionarea atentă a fluxurilor de informaţii către/dinspre fiecare beneficiar. Schimbările produse în abordarea relaţiilor cu beneficiarii au avut ca efect creşterea numerică a reacţiilor recepţionate de către Serviciu, mult mai diverse şi cu un grad de complexitate net superior comparativ cu anul trecut, marcând debutul unui nou tip de comunicare, structurată pe o atitudine activă a destinatarului faţă de documentele de informare. Trebuie, totodată, evidenţiat faptul că, atât la nivel central, cât şi la nivelul administraţiei locale, un număr tot mai mare de reacţii s-a concretizat în adoptarea unor măsuri de înlăturare a unor vulnerabilităţi, respectiv de prevenire a unor riscuri semnalate în materialele de informare transmise de S.R.I. ■ În intervalul de referinţă, au fost elaborate 5.704 documente integrate, în baza cărora - prin difuzare simultană - au fost puse la dispoziţia factorilor de decizie un număr de 11.950 informări. Uşoara scădere (9%) a volumului informării comparativ cu anul 2002 a fost determinată de creşterea complexităţii şi gradului de integrare a documentelor de informare - obiectiv asumat, de altfel, prin precedentul Raport de activitate -, a căror consistenţă şi nivel de esenţializare a răspuns mai bine nevoilor de informare ale beneficiarilor legali. ■ Pe domenii de realizare a securităţii naţionale, structura informării se prezintă astfel: 28  • Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale – 72%, din care: - apărarea valorilor şi mecanismelor constituţionale – 35%; - securitate economică – 42%; Se impune precizarea că, în ceea ce priveşte informarea privind marea corupţie şi crima organizată economico-financiară, numărul materialelor transmise beneficiarilor a crescut cu circa 4%. - riscuri în plan social – 23%; • Riscuri şi ameninţări la adresa spaţiului euro-atlantic. Protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României – 28%, din care: - contraspionaj, protejarea şi promovarea intereselor României în context euro-atlantic – 86%; - ameninţări transfrontaliere – 5%; - ameninţări de natură teroristă – 9%. ■ Date fiind priorităţile etapei de dezvoltare parcursă de România în acest moment şi, implicit, necesităţile impuse de evoluţia situaţiei operative, majoritatea documentelor de informare a avut ca beneficiar Executivul (75% din totalul informărilor) şi Preşedinţia (19% din total). ■ De asemenea, pentru a răspunde nevoilor de informare ale factorilor abilitaţi de nivel local, Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia acestora 2.082 documente (1.781 fiind destinate prefecţilor, iar 301 preşedinţilor de Consilii Judeţene), referitoare la diverse probleme de interes din perspectiva securită