raport activitate 2003.pdf

ilegale de mărfuri cu grad ridicat de uzură (aparatură electronică şi electrocasnică, materiale textile, mobilier ş.a.), substanţe toxice (inclusiv unele cu destinaţie agricolă dar a căror utilizare a fost interzisă în spaţiul comunitar, ca urmare a gradului lor ridicat de pericol pentru mediu ori sănătatea populaţiei) respectiv materiale nocive pentru care nu există instalaţii şi tehnologii de distrugere - un volum semnificativ al acestor deşeuri (unele cu un grad ridicat de toxicitate) fiind depozitat în condiţii de siguranţă precare. Au fost, de asemenea, identificate riscuri de afectare a patrimoniului silvic naţional - ca urmare a aplicării abuzive a Legii nr.1/2000 şi, respectiv, defrişărilor necontrolate (unele în zone protejate) – respectiv a celui hidrografic, ce pot afecta grav echilibrul ecologic; • vulnerabilităţi în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, pe fondul unei evoluţii dinamice a pieţei de profil. Din această perspectivă, reţin atenţia efectele negative induse asupra dezvoltării pieţei specializate autohtone de perpetuarea unor disfuncţii în activitatea managerială la nivelul unor operatori de profil, respectiv a unor practici neconcurenţiale vizând obţinerea/consolidarea unor poziţii dominante pe piaţa autohtonă a telecomunicaţiilor. Totodată, au continuat să fie identificate riscuri de securitate a sistemelor informatice, precum şi cazuri de utilizare a unor staţii de emisie-recepţie fără aviz tehnic, autorizaţie sau licenţă de funcţionare ori cu încălcarea puterilor de emisie şi frecvenţelor de lucru aprobate; „ acţiuni ale unor grupuri de interese vizând valorificarea oportunităţilor generate în procesul de privatizare, respectiv în faza post- privatizare, în sensuri divergente intereselor publice. • O atenţie deosebită a fost acordată protejării şi promovării intereselor naţionale în cadrul procesului de privatizare a unor obiective economice de importanţă strategică, a căror preluare a făcut/face obiectul preocupărilor de această natură ale unor entităţi autohtone şi/sau străine. • În acelaşi timp, au fost avute în vedere situaţiile în care noii proprietari ai unor societăţi comerciale au ignorat obligaţiile asumate prin contractul de privatizare şi au acţionat în vederea obţinerii de profituri rapide, cu impact sever asupra indicatorilor economico-financiari ai respectivelor societăţi, precum şi în plan social. În unele situaţii, pachetele majoritare de acţiuni au fost achiziţionate de investitori de portofoliu – interesaţi exclusiv de operaţiuni speculative conjuncturale – care au acţionat prioritar în direcţia recuperării imediate a investiţiei efectuate, prin vânzarea unor active (inclusiv dezmembrarea şi valorificarea ca fier vechi a unor echipamente aflate în stare de funcţionare). Chiar dacă, ulterior, contractele au fost reziliate, pagubele generate obiectivelor economice în cauză şi bugetului de stat nu au mai putut fi recuperate în totalitate, multe dintre acestea intrând în lichidare sau faliment; ■ privarea bugetului public de importante resurse, ca urmare a persistenţei practicilor de criminalitate economico-financiară, materializate în sustrageri de la plata obligaţiilor fiscale şi vamale. 19  Ca şi în anul precedent, cele mai frecvente şi mai păgubitoare activităţi evazioniste au fost identificate în sfera operaţiunilor comerciale cu produse puternic accizate, modalităţile predilecte utilizate pentru sustragerea de la plata obligaţiilor fiind: a) în comerţul cu produse petroliere: - sustragerea de la plata accizelor aferente cantităţilor de produse petroliere rezultate din procesarea ţiţeiului; - vânzarea pe piaţa internă, drept combustibili, a unor produse reziduale supuse unui proces de aditivare; - comercializarea la intern a carburanţilor declaraţi ca fiind destinaţi exportului, pentru a beneficia de scutirea de la plata unor taxe şi impozite; b) în operaţiunile comerciale cu cafea şi ţigarete: - utilizarea unor documente false privind originea, cantitatea şi preţul mărfurilor importate; - achiziţionarea ilegală a unor importante cantităţi de ţigarete şi cafea din magazine de tip duty-free din punctele vamale de frontieră - care sunt exceptate de la plata taxelor vamale - şi comercializarea lor ulterioară în ţară, la preţul pieţei; - introducerea clandestină în ţară a ţigaretelor fabricate în străinătate, care sunt ambalate, inscripţionate şi timbrate similar cu produsele filialelor din România ale companiilor multinaţionale producătoare de ţigarete; c) în producţia şi comercializarea alcoolului şi a produselor derivate: - utilizarea unor firme "fantomă" pentru derularea operaţiunilor comerciale, în numele cărora sunt emise facturi şi chitanţe fiscale; - preluarea firmelor ce înregistrează datorii către bugetul de stat de către cetăţeni străini (preponderent din ţări care nu dau curs eventualelor cereri de extrădare sau persoane fictive); - schimbarea frecventă a sediilor firmelor, în vederea obstrucţionării activităţilor de control; - producerea unor însemnate cantităţi de alcool sustrase contorizării (prin desigilarea instalaţiilor de producţie, de multe ori cu complicitatea supraveghetorilor fiscali, sau prin instalarea unor conducte secundare, care ocolesc contoarele); - declararea producţiei drept probe tehnologice, pentru a se evita achitarea impozitelor şi taxelor aferente; - derularea de operaţiuni de import-export cu sustragerea - parţială sau totală - de la plata taxelor vamale (prin subevaluarea în vamă a mărfurilor importate, declararea unor exporturi fictive de alcool, în scopul recuperării T.V.A. ş.a.); - utilizarea de marcaje fiscale falsificate. Măsurile adoptate la nivelul instituţiilor statului cu atribuţii de control şi aplicare a legii (inclusiv ca urmare a informărilor/sesizărilor S.R.I.) au condus la diminuarea acestor practici, însă dimensiunile lor continuă să reprezinte un factor de risc. 2.5. Apărarea valorilor şi mecanismelor constituţionale În îndeplinirea responsabilităţilor ce îi revin, Serviciul Român de Informaţii a acţionat pentru identificarea, prevenirea şi contracararea - îndeosebi prin informarea factorilor abilitaţi - a evoluţiilor cu potenţial de risc în planul stării de legalitate şi stabilitate internă, respectiv manifestării libere şi neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. 20  Anul 2003 a marcat o creştere a capacităţii de contracarare a unor activităţi ce puteau afecta exercitarea eficientă a actului de autoritate şi egalitatea de şanse între cetăţenii României, Serviciul cooperând activ cu organismele de aplicare a legii în identificarea şi destructurarea mecanismelor de prejudiciere a intereselor publice. O atenţie deosebită a fost acordată susţinerii acţiunilor de combatere a corupţiei, dat fiind impactul major al manifestărilor asociate acestui fenomen asupra tuturor componentelor vieţii sociale şi, nu în ultimul rând, repercusiunilor induse în derularea procesului de integrare europeană. Totodată, au fost avute în vedere iniţiativele unor entităţi autohtone sau externe destinate promovării unor idei şi curente de opinie de natură să afecteze climatul de stabilitate internă ori să inducă percepţii negative asupra realităţilor româneşti la nivelul unor organisme internaţionale, generând dificultăţi suplimentare în atingerea obiectivelor majore de dezvoltare economică şi socială, respectiv de politică externă ale ţării noastre. Procesul de investigare informativă derulat de S.R.I. a vizat punerea în evidenţă a vulnerabilităţilor şi riscurilor de securitate naţională asociate: ■ influenţelor exercitate pe diverse paliere ale sistemului administraţiei publice în vederea deturnării actului de autoritate în interes personal sau de grup, cu efecte directe asupra eficienţei acestuia şi, totodată, asupra încrederii populaţiei în autorităţi. Au fost identificate situaţii în care factori de decizie din structurile administraţiei publice locale au săvârşit abuzuri în exercitarea prerogativelor funcţiei deţinute, materializate în: - organizarea unor licitaţii formale pentru atribuirea de contracte publice; - trecerea abuzivă din domeniul public în cel privat a unor terenuri şi bunuri imobiliare, în vederea însuşirii lor ilegale; - eliberarea de titluri de proprietate unor persoane neîndreptăţite sau distrugerea documentelor ce atestă astfel de drepturi (cărţile funciare); - concesionarea ilegală ori dezavantajoasă a unor bunuri imobile aparţinând domeniului public; ■ perpetuării deficienţelor în înfăptuirea actului de justiţie, care au condus la nerespectarea drepturilor unor cetăţeni şi deteriorarea percepţiei publice asupra activităţii instituţiilor de aplicare a legii. Şi în anul 2003 au continuat să fie semnalate tentative de influenţare - prin corupere, intimidare ori alte mijloace ilicite - a deciziilor instanţelor de judecată de la diverse nivele (teritorial, zonal ori central) în favoarea unor grupuri de interese. Pe lângă judecători şi procurori, în tentativele de viciere a actului de justiţie au fost angrenate, în schimbul unor avantaje materiale, şi diverse categorii de persoane ce activează în domeniu (avocaţi, experţi judiciari sau tehnici, executori judecătoreşti, grefieri, notari publici); ■ menţinerii situaţiei de criză din sistemul sanitar, pe fondul insuficienţei fondurilor şi unor disfuncţii în gestionarea resurselor disponibile la nivelul unor unităţi sanitare/case de sănătate cu efecte directe în planul asigurării dreptului fundamental la ocrotirea sănătăţii. 21  Serviciul Român de Informaţii a identificat şi transmis factorilor responsabili informaţii referitoare la stări de fapt şi evoluţii cu potenţial de risc în planul sănătăţii populaţiei, între care s-au evidenţiat: - perspectivele întreruperii/sistării neprogramate a activităţii unor unităţi spitaliceşti (n.n. – situaţii de acest fel fiind înregistrate, practic, în toate judeţele ţării), ca urmare a acumulării unor datorii considerabile faţă de furnizorii de servicii şi utilităţi, respectiv a dificultăţilor acute în asigurarea stocurilor de alimente şi medicamente; - condiţiile improprii în care îşi desfăşoară activitatea unele spitale, pe fondul nerealizării lucrărilor de reparaţii, igienizare şi modernizare, la care se adaugă lipsa de personal medical specializat (mai ales la unităţile sanitare din mediul rural); - disfuncţiile în onorarea reţetelor compensate şi gratuite, generate de blocajele financiare pe circuitul furnizori - farmacii - case de asigurări de sănătate; - sincopele severe în funcţionarea serviciilor de ambulanţă şi centrelor de transfuzii. Totodată, au fost puse în evidenţă numeroase situaţii în care factorii cu atribuţii de coordonare a activităţii de profil au gestionat în interes personal sau de grup fondurile existente, ceea ce s-a repercutat asupra calităţii actului medical. Cele mai frecvente modalităţi utilizate au constat în: - ignorarea/eludarea prevederilor legale referitoare la organizarea unor licitaţii publice/electronice pentru achiziţionarea de echipamente, medicamente, materiale sanitare şi alimente, respectiv pentru încheierea unor contracte de servicii, în vederea favorizării unor firme agreate; - încheierea, prin cointeresarea materială a unor responsabili din cadrul spitalelor, a unor contracte dezavantajoase pentru unităţile pe care aceştia le reprezintă; - conflictul de interese public/privat, numeroşi factori cu funcţii de decizie în sistemul sanitar fiind acţionari/administratori ai unor firme cu activitate în domeniu; - nerespectarea destinaţiilor fondurilor repartizate de către ordonatorii de credite, în detrimentul programelor naţionale de sănătate; În baza informărilor S.R.I. au fost dispuse măsuri de cercetare administrativă, soldate, în unele situaţii, cu sesizarea organelor de urmărire penală. ■ intensificării acţiunilor destinate transpunerii în practică a unor idei şi concepţii de factură autonomist-separatistă, prin specularea conceptelor privind dezvoltarea regională aflate în dezbatere la nivelul unor foruri europene sau, chiar, aplicate în unele state membre. Analiza acţiunilor derulate, în perioada de referinţă, de către exponenţii cercurilor radicale maghiare din România în direcţia obţinerii autonomiei teritoriale pe criterii etnice a evidenţiat o modificare tactică semnificativă: deplasarea accentului de pe dimensiunea discursivă, propagandistică, pe cea organizatorică şi adoptarea unei atitudini mult mai pragmatice, concretizată în iniţiative legislative vizând legitimarea obiectivelor separatiste şi a unor structuri neconstituţionale de guvernare autonomă. Deşi nu dispun, în acest moment, de o susţinere consistentă la nivelul comunităţii maghiare, iniţiativele autonomiste promovate de exponenţi ai cercurilor radicale din ţară şi străinătate continuă să inducă riscuri în planul climatului interetnic şi, chiar, să stimuleze apariţia unor pusee extremist- naţionaliste; 22  ■ iniţiativelor propagandistice susţinute de entităţi autohtone şi/sau străine destinate promovării unor interese de grup ori conturării unor curente de opinie de natură să se repercuteze asupra coeziunii sociale ori succesului unor demersuri de politică externă ale ţării noastre. În perioada de referinţă, au fost monitorizate şi semnalate factorilor de decizie sursele de risc derivate din: - exploatarea propagandistică a unor situaţii tensionate înregistrate la nivel local în vederea acreditării ideii că statul român nu asigură egalitatea de şanse pentru cetăţenii săi sau, chiar, pentru lansarea unor mesaje acuzatoare referitoare la pretinse discriminări instituţionalizate la adresa unor comunităţi (cele mai frecvente trimiteri de această natură vizând minoritatea ţigănească); - iniţiativele nucleelor adepte ale ideologiilor extremiste (îndeosebi de sorginte comunistă) ori anarhiste/antiglobalizare, destinate racolării de noi membri şi simpatizanţi prin propagarea acestor idei şi concepţii în rândul unor grupuri de populaţie afectate de dificultăţi socio-economice; - activităţile unor organizaţii pseudo-religioase ori cu caracter ezoteric, promotoare de mesaje antisociale cu impact asupra tinerilor şi unor categorii sociale defavorizate. 2.6. Provocări pe dimensiunea asigurării stabilităţii sociale Datele obţinute de S.R.I. şi puse la dispoziţia factorilor de decizie relevă că evoluţia problematicii sociale s-a înscris, pe ansamblu, pe un trend pozitiv, caracterizat prin creşterea gradului de stabilitate şi reducerea tensiunilor în cadrul unor grupuri sociale mari. Cu toate acestea, persistenţa unor disfuncţii în derularea proiectelor de modernizare economică, respectiv în implementarea unor programe de reconversie profesională ori de protecţie socială s-a repercutat asupra nivelului de trai al unor categorii de populaţie. În anul 2003, cele mai semnificative efecte în planul securităţii naţionale pe dimensiunea socială au fost induse de: ■ dificultăţile cu care continuă să se confrunte unele segmente de populaţie în asigurarea nivelului minim de trai. Nivelul scăzut de trai al unor grupuri de populaţie (ţărani, grupuri asistate social ş.a.) a favorizat apariţia/persistenţa unor tensiuni materializate în iniţierea unor acţiuni de protest la nivel local. Şi în cursul anului trecut, capacitatea de susţinere financiară a programelor sociale a fost grevată de derularea unor activităţi lucrative "la negru" şi, totodată, de acumularea, de către unele societăţi, a unor restanţe considerabile în plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale şi fondul de şomaj. Pe de altă parte, preluarea de către administraţia publică locală a responsabilităţilor de susţinere a unor forme de asistenţă socială a generat – date fiind austeritatea bugetului şi disfuncţiile în distribuirea fondurilor către potenţialii beneficiari legali – nemulţumiri accentuate; 23  ■ perpetuarea nemulţumirilor cu cauzalitate economică, asociate în general, modului de derulare a proceselor de restructurare/modernizare, respect