raport activitate 2003.pdf

tă şi controlul antiterorist-antideturnare la aeroporturile aviaţiei civile din ţara noastră. S-a executat controlul specializat asupra unui număr de 1.878.535 persoane şi 7.120.398 bagaje (de mână, de cală sau cargo), ocazii cu care: - au fost descoperite 1.357 arme de diferite tipuri (majoritatea de vânătoare), deţinute cu forme legale, dar nedeclarate; - au fost identificate alte 30.816 obiecte potenţial periculoase; - au fost reţinute şi predate altor organe 165 de persoane (îndeosebi Poliţiei de Frontieră şi Poliţiei Transporturi Aeriene); 13  • organizarea şi executarea de controale şi intervenţii pirotehnice. Acţiunile în acest plan s-au materializat, în principal, în: - 1.183 acţiuni de control tehnic antiterorist cu scop de prevenire; - 1.204 misiuni de asigurare a permanenţei pirotehnice; - 147 misiuni în cazul unor suspiciuni sau ameninţări - false - cu bombă, în 26 cazuri fiind identificaţi şi autorii ameninţărilor (6 în judeţul Olt, 4 în Timiş, 3 în Prahova, câte 2 în judeţele Brăila şi Buzău, câte una în Arad, Bacău, Botoşani, Caraş- Severin, Galaţi, Gorj, Mureş, Sibiu şi Vrancea); - 21 intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiecte suspecte/dispozitive explozive improvizate. În concluzie, se poate estima că - inclusiv pe fondul creşterii capacităţii de acţiune a structurii specializate - gradul de pericol privind comiterea unor acţiuni teroriste pe teritoriul României se menţine la un nivel relativ scăzut, Serviciul Român de Informaţii monitorizând permanent potenţialul de risc derivat din recrudescenţa fenomenului terorist internaţional. În cuantificarea potenţialului de risc de natură teroristă, trebuie luate în calcul, totodată: - angajarea României în campania antiteroristă internaţională; - participarea cu trupe în Irak şi Afganistan; - posibilitatea ca ţara noastră să fie identificată ca o ţintă semnificativă pe fondul dobândirii statutului de membru al N.A.T.O.; - previzibila înmulţire a acţiunilor (vizite ale unor înalţi oficiali etc.) şi obiectivelor N.A.T.O. şi ale unor state membre, pe teritoriul nostru naţional (reprezentanţe ale structurilor respective, baze militare ş.a.). 2.3. Combaterea altor riscuri şi ameninţări transfrontaliere În condiţiile intensificării preocupărilor internaţionale de prevenire şi contracarare/combatere a riscurilor şi ameninţărilor transfrontaliere, Serviciul Român de Informaţii a cooperat cu organismele abilitate ale statului român, derulând, potrivit competenţelor sale legale, activităţi de investigare şi documentare informativă a acţiunilor unor structuri/nuclee angajate în reţele de criminalitate organizată, de natură să afecteze securitatea naţională. ■ Activitatea de investigare desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii a evidenţiat o creştere a gradului de pericol asociat unora dintre formele specializate ale criminalităţii organizate transfrontaliere. În cursul anului 2003, cele mai relevante surse de risc în planul securităţii naţionale pe această dimensiune au fost conturate de: • traficul de droguri şi precursori ai acestora Deşi România continuă să reprezinte preponderent un spaţiu de tranzit şi depozitare temporară, componenta de distribuţie este în curs de consolidare, tendinţă care, corelată cu intensificarea preocupărilor (derulate îndeosebi de cetăţeni străini membri ai unor reţele internaţionale) de introducere în ţara noastră a unor instalaţii de sintetizare a unor droguri uşoare (precum ecstasy) face ca această categorie de riscuri să fie inclusă pe lista de priorităţi a Serviciului. 14  Reţelele de trafic şi distribuţie a drogurilor identificate pe teritoriul naţional sunt alcătuite în principal din cetăţeni turci, sirieni, iranieni, moldoveni - şi din alte state ale spaţiului C.S.I. – precum şi italieni, care dispun de conexiuni în lumea interlopă autohtonă. Mai mult, unele elemente interlope autohtone şi-au creat conexiuni directe în ţări occidentale, unde au fost implicate în comiterea unor infracţiuni specifice crimei organizate - inclusiv pe linia traficului de stupefiante - ulterior devenind furnizori pentru grupări de distribuţie locală din ţara noastră. În cursul anului 2003, Serviciul a sesizat/informat organismele de cercetare şi urmărire penală în legătură cu activităţile derulate de reţele implicate în traficul de droguri ce activau pe teritoriul judeţelor Brăila, Vaslui, Mureş, Gorj, Cluj, Caraş- Severin şi Timiş; • migraţia ilegală şi traficul de persoane Fenomenul este în expansiune la nivel internaţional, ca urmare a existenţei unui mare număr de persoane provenind din state cu un nivel de dezvoltare scăzut ce vizează accesul în spaţiul Schengen şi, totodată, profitabilităţii în creştere a acestui tip de activităţi. În cadrul reţelelor tradiţionale de migraţie ilegală ce tranzitează România dinspre spaţii asiatice (Pakistan, Bangladesh, Afganistan, Iran, Irak), Turcia şi statele C.S.I. către state occidentale, se remarcă o creştere a numărului cetăţenilor români (atât în calitate de emigranţi, cât şi de călăuze, transportatori şi organizatori). S.R.I. a pus la dispoziţia instituţiilor abilitate să efectueze cercetarea şi urmărirea penală date şi informaţii privind structuri ale criminalităţii organizate specializate în asemenea activităţi, ce acţionau în judeţele Iaşi, Vaslui, Brăila, Bihor; • operaţiunile de spălare a banilor În condiţiile creşterii preocupării grupărilor criminale pentru profesionalizarea mijloacelor şi metodelor utilizate pentru spălarea banilor, cele mai frecvente modalităţi utilizate pentru „albirea” pe teritoriul naţional a unor fonduri ilicite obţinute în străinătate au fost: - finanţarea activităţii unor societăţi comerciale cu sume în valută introduse ilegal în ţară, prin ocolirea sistemului bancar; - efectuarea de achiziţii imobiliare sau plasamente pe piaţa de capital în numele unor firme off-shore sau fonduri de investiţii cu identităţi obscure; - angrenarea firmelor care au ca obiect de activitate jocurile de noroc (n.n. - folosirea cazinourilor fiind o modalitate predilectă de oficializare a sumelor obţinute ilicit); Deseori, respectivele fonduri sunt transferate în străinătate (n.n.- după refinanţarea “fluxurilor productive” din economia subterană) prin intermediari, în tranşe ce nu depăşesc plafonul minim admis de lege (echivalentul a 10.000 Euro). Au fost investigate informativ şi semnalate factorilor în drept operaţiuni de spălare de bani derulate prin intermediul unor firme constituite în Timiş, Brăila, Iaşi, Suceava, Neamţ, Alba, Dâmboviţa, Sălaj, Giurgiu etc. ■ Pe de altă parte, deşi capabilităţile industriei speciale din ţara noastră rămân un obiectiv de interes pentru entităţi străine (îndeosebi din state arabe sau asiatice), care dezvoltă programe clandestine de înarmare, măsurile dispuse la nivelul instituţiilor abilitate ale statului român au condus la o diminuare considerabilă a riscurilor asociate traficului cu substanţe şi materiale supuse controlului destinaţiei finale, respectiv armament convenţional. 15  Au fost identificate, totuşi, unele tentative de derulare a unor operaţiuni de trafic cu armament convenţional în care s-au implicat cadre şi agenţi ai serviciilor de informaţii din ţările beneficiare (amplasate, de regulă, în Orientul Mijlociu, Africa Centrală şi de Nord), majoritatea supuse restricţiilor internaţionale, respectiv furnizoare (în mare parte din spaţiul ex-sovietic). ■ Analizele efectuate la nivelul Serviciului au evidenţiat că, pe ansamblu, demersurile derulate pe linia securizării frontierelor - materializate în implementarea unor măsuri de ordin juridic şi instituţional compatibile cu cele comunitare, creşterea gradului de interoperabilitate şi asigurarea unei dotări logistice performante - au condus la consolidarea capacităţii de acţiune a sistemului naţional angrenat în managementul riscurilor şi ameninţărilor transfrontaliere. Cu toate eforturile susţinute depuse la nivel naţional, au continuat să fie identificate vulnerabilităţi în activitatea structurilor cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea riscurilor şi ameninţărilor transfrontaliere. Dificultăţile cele mai semnificative în prevenirea/limitarea pericolelor generate de acţiunile grupărilor criminale transfrontaliere au fost generate de: - deficienţe în funcţionarea sistemului de control al frontierei de stat (n.n. – a căror soluţionare a reprezentat, de altfel, o prioritate a noului sistem de management integrat al frontierei, aflat în curs de operaţionalizare în prezent); - costurile ridicate necesare pentru dotarea tuturor punctelor de control trecere frontieră cu aparatură de detectare a falsurilor, stupefiantelor şi de identificare a persoanelor; - coruptibilitatea unor funcţionari publici din cadrul instituţiilor abilitate; - prezenţa pe teritoriul naţional a unor grupuri de cetăţeni străini, îndeosebi din spaţiul ex-sovietic şi Orientul Mijlociu şi Îndepărtat, semnalaţi cu activităţi de criminalitate organizată transfrontalieră; - creşterea interesului unor elemente/grupări autohtone faţă de asocierea cu structuri similare străine în derularea de activităţi specifice crimei organizate, generatoare de câştiguri facile substanţiale. 2.4. Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea economică a securităţii naţionale S.R.I. a identificat şi semnalat factorilor cu atribuţii în coordonarea sectoarelor economice atât unele disfuncţii apărute în derularea programelor de restructurare şi modernizare, care puteau greva asupra eficienţei măsurilor implementate şi antrena riscuri pe diferite paliere ale vieţii sociale, cât şi o serie de oportunităţi de natură economică conturate în plan intern şi/sau internaţional. De asemenea, structurile specializate ale Serviciului au monitorizat iniţiative derulate - direct ori indirect - de către entităţi interne sau externe în vederea promovării unor obiective divergente în raport cu cele naţionale, care au fost contracarate prin posibilităţi proprii sau, după caz, au fost puse la dispoziţia factorilor în drept să adopte măsuri de ripostă şi/sau sancţionare, potrivit legii. 16  Procesul de investigare informativă a evidenţiat că, în anul 2003, principalele vulnerabilităţi ori riscuri pe dimensiunea economică a securităţii naţionale au fost generate, pe lângă cauze obiective, de: „ persistenţa unor dificultăţi în implementarea politicilor sectoriale prevăzute de programul naţional de aderare la Uniunea Europeană. Demersurile S.R.I. în susţinerea eforturilor de integrare au evidenţiat existenţa unor disfuncţii în derularea unor programe vizând îndeplinirea criteriilor comunitare de performanţă în unele domenii (precum politicile industriale şi ajutoarele de stat, agricultură şi protecţia mediului), respectiv a unor proiecte cu finanţare comunitară (ISPA, PHARE şi SAPARD). În anul 2003, vulnerabilităţi semnificative de natură să afecteze finalizarea negocierilor de aderare au fost asociate: - existenţei unui cadru normativ incomplet, ceea ce a favorizat perpetuarea neclarităţilor în delimitarea atribuţiilor instituţiilor angrenate în realizarea unor programe pe linia aderării, repercutându-se asupra coordonării eficiente a eforturilor angajate în acest sens; - întârzierilor în procesul de creare şi operaţionalizare a unor organisme specializate; - consistenţei uneori scăzute a acţiunilor de punere în practică a programelor şi strategiilor elaborate la nivel central; ■ deficienţe de ordin managerial manifestate pe diverse paliere în sectoare/domenii cu relevanţă pentru securitatea economică, care au determinat: • perpetuarea unor vulnerabilităţi în activitatea sectorului energetic, care, coroborate cu deficitul hidrografic sever înregistrat în 2003, au conturat riscul unei crize de sistem. Pe lângă dificultăţile asociate stării precare a unor echipamente şi instalaţii şi limitărilor de ordin financiar, acţiunile ilicite ale unor grupuri de interese au afectat/puteau afecta - prin majorarea costurilor, întârzieri în finalizarea lucrărilor şi neîndeplinirea parametrilor de performanţă prevăzuţi în studiile de fezabilitate - derularea procesului de modernizare-reabilitare a obiectivelor energetice. De asemenea, au fost identificate tentative ale unor firme autohtone care dispuneau de conexiuni în exterior şi vizau obţinerea unor poziţii proeminente pe piaţa energetică naţională; • afectarea capacităţii de asigurare a unor materii prime din resurse interne (pe fondul abandonării unor lucrări de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie), respectiv de cuplare a României la rutele internaţionale de transport a petrolului/gazelor naturale. Pe acest fond, cercuri de afaceri autohtone şi străine au continuat să acţioneze pentru promovarea propriilor interese în economia românească, prin preluarea controlului asupra importurilor de combustibili şi compromiterea/blocarea iniţiativelor de dezvoltare a surselor/rutelor alternative; 17  ● persistenţa unor disfuncţii în derularea proiectelor de reabilitare a infrastructurii, care au grevat asupra succesului programelor angajate în acest domeniu. Informaţiile obţinute de S.R.I. şi transmise factorilor de decizie au evidenţiat existenţa unor surse de risc pentru derularea proiectelor de infrastructură, asociate: - încredinţării unor lucrări publice pe criterii clientelare sau în schimbul unor avantaje materiale - fără organizarea, în prealabil, de licitaţii sau organizarea formală a acestora - soldate cu atribuirea de lucrări unor antreprenori care nu dispun de capabilităţi pentru realizarea lucrărilor conform clauzelor contractuale. În consecinţă, s-au înregistrat abateri de la standardele de calitate, întârzieri faţă de termenele contractuale şi majorări artificiale ale costurilor lucrărilor; - recepţiei lucrărilor de către beneficiar fără ca executantul să fi realizat integral obligaţiile contractuale; - capacităţii limitate de valorificare a programelor comunitare, îndeosebi în ceea ce priveşte elaborarea unor proiecte de finanţare eligibile; ● apariţia/menţinerea unor premise de risc pentru securitatea alimentară, ca urmare a disfuncţiilor înregistrate - îndeosebi la nivelul structurilor locale ale administraţiei - în implementarea măsurilor guvernamentale de sprijin pentru producătorii agricoli, la care se adaugă degradarea accentuată a infrastructurii de irigaţii, fapt care a agravat riscurile generate de seceta prelungită. Pe de o parte, datele disponibile la nivelul Serviciului au relevat că gradul ridicat de fragmentare a exploataţiilor agricole şi incapacitatea financiară a producătorilor autohtoni, respectiv a industriei alimentare din România au continuat să acţioneze ca factori favorizanţi pentru tentativele unor grupuri de interese vizând instituirea unei dependenţe marcate faţă de producătorii externi. Pe de altă parte, sunt indicii că tentativele unor grupuri de interese autohtone ori străine de realizare a unor concentrări economice/monopoluri zonale sau naţionale (îndeosebi prin asigurarea proprietăţii/controlului asupra unor mari suprafeţe de teren, preponderent în zona de vest a ţării) au vizat cu precădere scopuri speculative, inclusiv pe piaţa funciară. De asemenea, au fost identificate intenţiile unor firme de profil de a realiza importuri de material semincer/seminal ori furaje de o calitate inferioară şi/sau organisme modificate genetic, respectiv produse de origine animală din zone supuse restricţiilor (ca urmare a unor epizootii), cu efecte negative asupra productivităţii sectorului agricol ori de natură să inducă riscuri în planul sănătăţii populaţiei; • perpetuarea unor riscuri la adresa factorilor de mediu, pe fondul nerealizării integrale a programelor investiţionale asumate prin contractele de privatizare şi menţinerii deficienţelor din cadrul unor agenţi economici a căror activitate este intens poluantă (inclusiv cu impact transfrontalier). Unii administratori/proprietari nu au manifestat interes pentru derularea programelor de reabilitare/modernizare absolut necesare în condiţiile în care instalaţiile/echipamentele industriale din cadrul a numeroase societăţi comerciale sunt uzate fizic şi moral, iar procesele tehnologice nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în standardele europene de securitate ecologică. 18  Totodată, au fost efectuate importuri