raport activitate 2003.pdf

uenţare a unor procese decizionale în favoarea unor cercuri de interese externe; - acţiunilor de influenţă/presiunilor exercitate de entităţi economice străine pentru a utiliza în beneficiul lor oportunităţile apărute în procesul de privatizare a unor importante obiective economice, care să poată fi folosite, ulterior, ca instrumente de proiectare a propriilor interese în raport cu ţara noastră; - campaniile propagandistice negative iniţiate de state având interese contrare celor ale României, de natură să se repercuteze, direct sau indirect, asupra ritmului procesului de integrare europeană ori afirmării ţării noastre ca factor de stabilitate în plan regional. Procesul de investigare informativă a evidenţiat implicarea unor entităţi străine în demersuri destinate afectării imaginii externe a ţării noastre, prin prezentarea tendenţioasă a unor dificultăţi obiective sau subiective întâmpinate în implementarea criteriilor de performanţă comunitară, ori a poziţiilor adoptate de România în probleme ce au generat divergenţe în spaţiul internaţional. Cel mai frecvent, prin temele abordate s-a urmărit prezentarea exacerbată a situaţiei copiilor instituţionalizaţi, corupţiei şi birocratizării excesive, respectiv poziţia adoptată de România în contextul disputelor transatlantice pe marginea jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale şi modului de soluţionare a crizei irakiene, utilizate ca argumente în erodarea credibilităţii ţării noastre ca viitor membru al Uniunii Europene. De asemenea, au fost monitorizate permanent evoluţiile cu caracter de risc asociate relaţiilor cu unele state vecine, fiind identificate şi semnalate factorilor de decizie inclusiv o serie de ingerinţe din partea unor terţi interesaţi în obstrucţionarea/blocarea integrării României în structurile euro-atlantice. 8  Specificul activităţii de contraspionaj a impus, cu precădere, angajarea unor demersuri de ordin preventiv destinate protejării intereselor de securitate naţională (231 situaţii). Deşi, din considerente obiective, nu pot fi făcute exemplificări şi particularizări pentru toate situaţiile, se impune precizarea că potenţialul de pericol al unor astfel de acţiuni a impus adoptarea unor măsuri complexe de contracarare, mergând până la declararea ca persona non grata/indezirabil, limitarea, întreruperea ori revocarea dreptului de şedere în România, nepermiterea intrării în ţară(15 cazuri). Spre exemplu, în scopul destructurării unei reţele irakiene de spionaj ce activa pe teritoriul naţional, la propunerea S.R.I., autorităţile competente au dispus măsura declarării ca persona non grata a 6 diplomaţi ai acestui stat care desfăşurau activităţi incompatibile cu statutul lor, iar unuia nu i s-a mai permis intrarea în România. 2.2. Protecţia împotriva riscurilor de natură terorist㠄 În cursul anului 2003, principalele riscuri şi ameninţări de această natură la adresa securităţii naţionale a României au continuat să fie reprezentate de impactul evoluţiilor externe ale fenomenului terorist. Pe acest fond, structurile specializate ale Serviciului Român de Informaţii au avut prioritar în atenţie potenţialul de risc derivat din: • evoluţiile asociate campaniei internaţionale împotriva terorismului, respectiv operaţiunilor militare din Irak. Anterior declanşării războiului din Irak, Serviciul Român de Informaţii a prevenit punerea în aplicare a unui plan ce viza comiterea de atentate teroriste asupra unor obiective occidentale şi israeliene din România, intenţie care urma să fie pusă în practică imediat după iniţierea operaţiunilor militare împotriva regimului de la Bagdad. Atentatele urmau să fie executate de cadre aparţinând serviciului de informaţii irakian (aflate, sub diverse acoperiri, pe teritoriul României), sub coordonarea rezidenţei de spionaj din cadrul Ambasadei Irakului la Bucureşti. Informaţiile obţinute au relevat că atacatorii urmau să acţioneze în baza unor planuri întocmite din timp (care conţineau, în detaliu, amplasarea ţintelor, căile de acces, elementele considerate a se constitui în vulnerabilităţi în protecţia antiteroristă a obiectivelor vizate), prin utilizarea de aruncătoare de grenade A.G.-7, puse la dispoziţie de către şeful staţiei de spionaj din Ambasada Irakului la Bucureşti. Măsurile de pregătire şi punere în aplicare a planului au fost strict controlate informativ de către S.R.I., iar acţiunile preconizate au fost întrerupte, prevenindu-se producerea unor evenimente teroriste - persoanele care urmau să fie implicate în realizarea atentatelor fiind propuse pentru scoaterea din România. Au fost declaraţi ca indezirabili ori s-a luat măsura nepermiterii intrării în ţară pentru 33 de cetăţeni irakieni şi de alte naţionalităţi. Pentru dejucarea planului terorist, S.R.I. a beneficiat şi de sprijinul unor servicii partenere străine, inclusiv în ceea ce priveşte adoptarea unor măsuri speciale antiteroriste; 9  • manifestările conexe fenomenului terorist, îndeosebi din domeniul criminalităţii transfrontaliere (traficul de droguri, armament şi muniţii, alte materiale, substanţe sau tehnologii supuse controlului asupra destinaţiei finale, migraţia ilegală, contrabanda cu diverse produse etc.); • eventuala transferare, în forme violente, la nivelul unor comunităţi de cetăţeni străini, a unor conflicte din statele/zonele de origine (precum tensiunile etnico-religioase ori de natură politico-ideologică semnalate la nivelul rezidenţilor turco-kurzi, arabi/musulmani sau proveniţi din Orientul Îndepărtat); • existenţa, în România, a unor obiective străine potenţial vizate de organizaţii teroriste (misiuni diplomatice, reprezentanţe economice ori culturale etc. aparţinând îndeosebi unor state/organizaţii angajate în campania internaţională împotriva terorismului), inclusiv prezenţa pe/tranzitarea teritoriului naţional de către forţe militare americane implicate în operaţiunile din Afganistan, Irak şi spaţiul ex-iugoslav; • activităţile desfăşurate de nuclee alcătuite din cetăţeni străini rezidenţi în România, membri ori simpatizanţi ai unor organizaţii cu preocupări sau antecedente teroriste, care au vizat preponderent realizarea unor obiective de natură propagandistică, de prozelitism şi de susţinere financiar-logistică a structurilor de apartenenţă. Pe teritoriul naţional au fost semnalaţi membri şi simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste străine de diverse orientări, precum cele: - fundamentalist-islamice (“Fraţii Musulmani”, “Hezbollah”, “Partidul Eliberării Islamice”, grupări islamiste nord-africane); - militante palestiniene, religioase şi laice - “Hamas” şi, mai slab reprezentate, cu o activitate sporadică, “Frontul Popular de Eliberare a Palestinei”, “Frontul Popular de Eliberare a Palestinei – Comandamentul General”, disidenţele “Al Fatah” “Mişcarea de Corecţie” şi, respectiv “Consiliul Revoluţionar”, “Frontul de Vest”, “Frontul Democrat de Eliberare a Palestinei”, “Frontul de Eliberare Palestinian”; - etnic-separatiste (precum Congresul Poporului din Kurdistan - K.H.K., fost K.A.D.E.K., fost P.K.K.); - extremiste de stânga (“Partidul/Frontul Revoluţionar de Eliberare a Poporului” - D.H.K.P./C); • tranzitarea teritoriului naţional de către elemente teroriste active, inclusiv ca urmare a situării României pe unele rute ale fluxurilor migraţioniste originare din/care intersectează spaţii caracterizate de situaţii conflictuale şi/sau cu problematică de natură teroristă; • menţinerea unor vulnerabilităţi în paza şi protecţia unor obiective economice şi sociale ce ar putea constitui ţinte ale unor eventuale acţiuni teroriste. „ În condiţiile creşterii, în perioada de referinţă, a gradului de periculozitate a terorismului internaţional, Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în materie şi de coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, a acordat o atenţie 10 deosebită acţiunilor - derulate individual sau în cooperare internă şi externă - în scopul: - identificării, prevenirii şi contracarării riscurilor privind eventuala comitere de acţiuni teroriste pe teritoriul naţional; - participării active, în conformitate cu obligaţiile şi angajamentele asumate de statul român, la campania internaţională împotriva terorismului. • Cadrul general oferit de Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi de Protocolul General de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului a permis derularea în bune condiţii a misiunilor şi responsabilităţilor instituţiilor şi organismelor componente ale Sistemului, conform atribuţiilor lor legale, inclusiv pe coordonatele cooperării în formule multilaterale. În acest sens, pot fi amintite acţiunile individuale, comune ori complementare derulate în vederea îndeplinirii obligaţiilor/angajamentelor derivate din: • Planurile Naţionale Anuale de Aderare la N.A.T.O. (ciclurile IV şi V); • Capitolul 24 – Justiţie şi Afaceri Interne de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, subcapitolul referitor la combaterea terorismului; • aplicarea prevederilor cadrului normativ cu relevanţă în domeniu (precum cele de completare a listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice şi/sau entităţi suspecte de săvârşirea sau finanţarea actelor de terorism); • Protocoalele şi Planurile de cooperare interministeriale (bi- sau multilaterale) cu caracter general sau specific. În materia prevenirii şi combaterii terorismului, Serviciul Român de Informaţii a încheiat şi pus în practică, în cursul anului 2003, protocoale de cooperare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Apărării Naţionale, precum şi planuri inter-departamentale între structurile specializate al S.R.I. şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, respectiv Oficiul Naţional pentru Refugiaţi; • participarea României la activităţile de cooperare internaţională în materie. • Eficienţa măsurilor organizatorice şi acţiunilor întreprinse a fost evidenţiată în contextul derulării campaniei antiteroriste internaţionale şi, mai ales, a situaţiei tensionate din zona Orientului Mijlociu, cu precădere premergător şi după declanşarea acţiunilor militare împotriva regimului de la Bagdad, evoluţii care au angrenat provocări semnificative din perspectiva misiunilor şi atribuţiilor S.R.I. Similar, în contextul atentatelor de la Istanbul din luna noiembrie 2003, Serviciul şi-a intensificat măsurile specializate de natură informativ-operativă, de protecţie şi descurajare antiteroristă. În ambele situaţii, la nivelul S.R.I. au fost activate structuri de gestionare a situaţiilor de criză, pentru coordonarea activităţilor Serviciului, respectiv asigurarea comunicării operative cu celelalte instituţii din sistemul de securitate naţională. • Pe ansamblu, analiza activităţilor desfăşurate de S.R.I. - individual sau în cooperare cu celelalte instituţii şi organisme abilitate - evidenţiază creşterea parametrilor de eficienţă, reflectată în: 11  - derularea în bune condiţii a activităţilor de investigare informativă pe profil desfăşurate de către S.R.I., S.I.E., S.P.P. şi de către serviciile departamentale din Ministerul de Interne şi al Apărării, precum şi al conlucrării pe cazuri comune; - conjugarea optimă a eforturilor instituţiilor şi organismelor cu atribuţii în domeniul identificării şi blocării fluxurilor de alimentare a terorismului cu resurse umane, mijloace specifice de acţiune, resurse financiare şi logistice; - eficientizarea măsurilor de protecţie şi a altor modalităţi speciale de descurajare a acţiunilor de factură teroristă; - desfăşurarea, de o manieră fermă, a acţiunilor de sancţionare a preocupărilor şi faptelor subsumate/asociate terorismului (judiciară ori prin alte măsuri specifice - întreruperea dreptului de şedere în ţară, expulzarea, declararea ca persoană indezirabilă); - perfecţionarea mecanismelor destinate intervenţiei antiteroriste, inclusiv prin continuarea procesului de dotare specifică la standarde occidentale; - dezvoltarea şi aprofundarea acţiunilor de relaţionare externă pe coordonatele cooperării internaţionale în prevenirea şi combaterea terorismului. Totodată, s-au înregistrat evoluţii pozitive în ceea ce priveşte: - configurarea adecvată a activităţilor de pregătire şi derulare a intervenţiei în urgenţe civile generate de atacuri teroriste (inclusiv prin valorificarea concluziilor unor exerciţii comune, cum ar fi cel derulat sub egida N.A.T.O./E.A.P.C. – DACIA 2003); - optimizarea activităţilor de informare şi relaţii publice în planul prevenirii şi combaterii terorismului; - continuarea procesului de adaptare/perfecţionare a cadrului legislativ operant în materie. „ În ceea ce priveşte răspunsul instituţional al S.R.I. la evoluţiile fenomenului terorist, măsurile adoptate în cursul perioadei de referinţă au avut un caracter anticipativ-preventiv, vizând: • investigarea informativă a acţiunilor, fenomenelor şi stărilor de fapt de natură să se constituie în riscuri şi surse de risc de natură teroristă pentru securitatea naţională, concomitent cu derularea unor acţiuni informativ- operative ofensive destinate contracarării acestora. În cursul anului 2003, structurile centrale şi teritoriale au obţinut 42.797 de informaţii primare pe profil (cu 4,8% mai multe comparativ cu anul precedent), valorificate în: - cazurile aflate în atenţie (inclusiv operaţiuni de prevenire şi descurajare, unele derulate în cooperare cu parteneri străini). La 31 decembrie 2003 se aflau în diverse stadii de lucru cu 2,7% mai multe cazuri decât la momentul similar al anului trecut. Acţiunile derulate în perioada de referinţă au implicat adoptarea a peste 700 de măsuri de prevenire, unele dintre acestea presupunând demersuri cu grad ridicat de complexitate. 12  Sunt de remarcat: - acţiunile împotriva unor persoane identificate cu activităţi asociate terorismului: întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista de persoane indezirabile pentru România (în 51 de cazuri, faţă de 32 în anul precedent), nepermiterea intrării în ţară etc.; - demersurile destinate influenţării/determinării unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa siguranţei naţionale (97 de acţiuni). - acţiunile de cooperare cu alte organisme ale statului, inclusiv semnalarea către instituţiile abilitate a datelor necesare dispunerii înlăturării unor vulnerabilităţi şi pericole (în 163 de situaţii); - colaborarea cu serviciile similare din străinătate (fiind realizate schimburi de informaţii cu 52 de servicii – 1.556 de informaţii primite/transmise - şi un număr important de operaţiuni comune cu unele structuri partenere); - informarea factorilor de decizie în stat, prin intermediul a 139 de documente cu diverse grade de complexitate. • asigurarea protecţiei antiteroriste a misiunilor diplomatice, reprezentanţelor oficiale străine şi a altor obiective date în competenţă, potenţial vizate de acţiuni teroriste. Dispozitivele specializate de protecţie au realizat controlul antiterorist a 5.341 persoane şi 14.067 bagaje, reuşind identificarea a 885 obiecte potenţial periculoase şi preîntâmpinarea a 7 pătrunderi ilegale în obiective; • derularea activităţilor de intervenţie antiteroristă şi misiunilor de protecţie-gardare. În acest sens, în cursul anului 2003, s-au realizat, printre altele: - acţiuni de descurajare, prin patrulare, la obiectivele pretabile să constituie potenţiale ţinte ale unor atacuri teroriste (1.825 de misiuni); - dispozitivele de rezervă, necesare eventualei intervenţii antiteroriste la diverse obiective, asigurate cu măsuri de protecţie de către Serviciul Român de Informaţii, individual sau în cooperarea cu alte forţe, inclusiv cu ocazia diferitelor activităţi protocolare (1.284 de misiuni); - gardarea şi protecţia antiteroristă a unor demnitari români şi străini, conform reglementărilor în vigoare (1.006 misiuni); - asigurarea permanentă a măsurilor de protecţie antiteroristă la Aeroportul Internaţional “Mihail Kogălniceanu” şi la locaţiile de cazare a trupelor N.A.T.O., pe durata conflictului din Irak; • protecţia antiteroris