raport activitate 2004.pdf

roale şi/sau intervenţii antiteroriste şi pirotehnice la diverse obiective. Totodată, în îndeplinirea responsabilităţilor ce îi revin, S.R.I. a răspuns operativ solicitărilor transmise de celelalte instituţii, ceea ce a implicat un volum important de activităţi tehnico-operative şi specializate de obţinere a informaţiilor (inclusiv peste 100.000 de verificări în bazele de date proprii). • Totodată, Serviciul Român de Informaţii a acordat organelor de cercetare şi urmărire penală, la solicitarea acestora, asistenţă tehnică de specialitate pentru documentarea unor fapte infracţionale prin activităţi de expertizare tehnico-criminalistică - analiza unor documente şi a unor probe materiale (621 de cazuri) ori alte operaţiuni specializate (14 cazuri) - care au permis întocmirea unor acte premergătoare în conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală. • În contextul procesului de aliniere la exigenţele comunitare în diverse domenii, colaborarea instituţiilor din cadrul sistemului securităţii naţionale a presupus şi eforturi comune pentru actualizarea şi adaptarea ori, după caz, crearea cadrului normativ şi acţional la nivel naţional, respectiv bi- şi multilateral, privind relaţionarea în diverse domenii de interes pentru securitatea României. S.R.I. a fost implicat, conform competenţelor sale specifice, în procesele de elaborare a Strategiei naţionale privind managementul integrat al frontierei (şi a Programului general de realizare şi implementare a Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat), a actelor normative referitoare la managementul situaţiilor de urgenţă, Sistemul Naţional Integrat de Gestionare a Crizelor, respectiv în reglementarea cooperării României cu Europol şi cu diverse state în prevenirea şi combaterea terorismului şi criminalităţii organizate. 6. Relaţionarea externă a Serviciului Pentru Serviciul Român de Informaţii, anul 2004 a fost o perioadă de consolidare şi dezvoltare a relaţiilor de cooperare cu parteneri externi, materializate atât în creşterea numărului serviciilor cu care au fost stabilite relaţii de parteneriat, cât şi în extinderea domeniilor şi a modalităţilor de colaborare în prevenirea şi combaterea unor riscuri şi ameninţări de securitate cu caracter regional/global. În anul 2004, volumul schimbului de informaţii dintre Serviciul Român de Informaţii şi partenerii săi externi (92 parteneri din 55 de ţări, faţă de 81 de parteneri din 53 de ţări în 2003) s-a dublat, iar numărul de întâlniri la nivel de conducere şi la nivel de experţi a înregistrat o creştere cu 7% faţă de anul precedent. ■ Pe dimensiunea cooperării euro-atlantice, Serviciul a acţionat pentru realizarea deplinei interoperabilităţi cu serviciile partenere din statele membre (inclusiv prin implementarea standardelor N.A.T.O.) şi dinamizării contribuţiei Serviciului la asigurarea securităţii spaţiului aliat. ■ Cooperarea cu serviciile din spaţiul euroatlantic s-a materializat în: 32/45  • schimburi de informaţii şi întâlniri la nivel de experţi, în probleme de interes bilateral; • acţiuni derulate în comun pentru prevenirea şi combaterea unor riscuri la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic, îndeosebi din domeniul terorismului; • perfecţionarea pregătirii cadrelor S.R.I., în cadrul unor programe de instruire organizate cu sprijinul unor servicii partenere. ■ Colaborarea cu organismele specializate ale N.A.T.O. – Comitetul Special, Oficiul de Securitate al N.A.T.O., Comitetul de Securitate – s-a concretizat în: • transmiterea de evaluări de securitate pe teme de terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, alte ameninţări asimetrice; • armonizarea practicilor privind politicile de securitate la nivelul Alianţei. • organizarea de / participarea la seminarii, simpozioane şi mese rotunde pe probleme de securitate. „ În îndeplinirea responsabilităţilor asociate procesului de integrare în Uniunea Europeană, Serviciul Român de Informaţii a iniţiat relaţii cu structurile de securitate ale U.E., fiind stabilite contacte oficiale cu Directoratul de Securitate al Comisiei Europene şi Oficiul de Securitate din cadrul Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene. De asemenea, reprezentanţi ai Serviciului au participat la acţiuni sub egida U.E. şi a Consiliului Europei vizând cunoaşterea legislaţiei europene în domeniul politicii externe şi de securitate comună, combaterii terorismului, respectiv perfecţionarea modalităţilor de combatere şi investigare a actelor de terorism. ■ Totodată, S.R.I. s-a implicat activ în formule de cooperare regională şi alte activităţile de colaborare cu organisme internaţionale, inclusiv prin furnizarea de expertiză ori participarea unor reprezentanţi la reuniuni, exerciţii şi grupuri de lucru în problematici asociate luptei împotriva terorismului şi proliferării securităţii. CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE 1. Resursele umane Asigurarea unui management adecvat al resurselor umane a constituit în anul 2004 - ca şi în anii precedenţi - un obiectiv intern de o importanţă deosebită, a cărui realizare a permis desfăşurarea în bune condiţii a acţiunilor Serviciului destinate îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin conform legii. „ Selecţia personalului a avut în vedere, cu prioritate, testarea capacităţii candidaţilor de a răspunde exigenţelor specifice activităţilor desfăşurate de 33/45 S.R.I., respectiv capacitatea acestora de a se adapta unui mediu de lucru extrem de solicitant. Totodată - prin aplicarea cu stricteţe a regulilor competiţiei deschise şi selectarea exclusiv în funcţie de competenţe, aptitudini şi merit - a fost continuat procesul de formare a unui corp profesional de elită, capabil să susţină o creştere semnificativă a capacităţii de acţiune, în condiţiile unui mediu de securitate tot mai complex. În acest sens, Serviciul a fost preocupat de dinamizarea procesului de înlocuire a personalului trecut în rezervă (din care 53% a fost reprezentat de cadrele militare pensionate pentru limită de vârstă sau medical) cu ofiţeri tineri, bine pregătiţi profesional, care cunosc una sau mai multe limbi străine şi corespund criteriilor de personalitate presupuse de atribuţiile postului. De asemenea, pentru angajarea unui forţe de muncă cu un grad superior de specializare, a fost organizată o nouă sesiune de admitere la „Cursul postuniversitar de pregătire a ofiţerilor operativi de informaţii” susţinut în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii (dintre cei 1.768 candidaţi fiind declaraţi admişi 180). „ Activităţile desfăşurate de structurile specializate ale Serviciului Român de Informaţii s-au reflectat în: - asigurarea unei dinamici pozitive a personalului; - consolidarea corpului de ofiţeri tineri, profesionişti, care constituie o rezervă de personal viabilă pentru funcţiile de conducere din Serviciu; - îmbunătăţirea acoperirii funcţiilor de conducere din unităţile centrale şi teritoriale; - creşterea gradului de încadrare a funcţiilor, îndeosebi pe profilurile informativ-operative. Serviciul Român de Informaţii continuă, însă, să fie preocupat de plecările prin demisie (82 de cazuri, majoritatea acestora fiind motivate de obţinerea unor venituri semnificativ mai mari în sectorul privat) şi de rata crescută de uzură a personalului, care a condus la numeroase treceri în rezervă (clasările medicale fiind determinate, în principal, de afecţiuni provocate de suprasolicitare, stres sau program prelungit). 2. Resursele financiare şi logistice În condiţiile menţinerii bugetului alocat instituţiei la un nivel sensibil inferior necesităţilor, structurile specializate de management intern au asigurat derularea activităţilor curente la parametri de eficienţă adecvaţi, deşi constrângerile financiare au afectat demararea ori finalizarea unor programe de investiţii de interes major. Din această perspectivă, reţin atenţia priorităţile derivate din: - statutul Serviciului de autoritate naţională în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale şi N.A.T.O. (conform Legii nr.182/2002); 34/45  - statutul Serviciului de autoritate naţională în materia prevenirii şi combaterii terorismului şi coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (conform Hot. C.S.A.T. nr.36/2002, H.G. nr.1307/2003 ): - organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, respectiv operaţionalizarea Centrului de coordonare operativă antiteroristă (potrivit Hot. C.S.A.T. nr.0067/2002 şi Legii nr.535/2004); - realizarea Sistemului Integrat de Comunicaţii (conform Hot. C.S.A.T. nr.0034/2004); - operaţionalizarea Sistemului Informatic Integrat, componentă a Sistemului Electronic Naţional (în conformitate cu prevederile Hot. C.S.A.T nr.S/69/2002 şi Hot. C.S.A.T. nr.076/2003, H.G. nr.01592/2004); - desemnarea ca autoritate competentă în cooperarea cu EUROPOL pe dimensiunea prevenirii şi combaterii terorismului (potrivit Legii nr.197/2004); - realizarea Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (conform O.U.G. nr.21/2004). ■ Pentru anul financiar 2004, Serviciul a fundamentat şi solicitat un buget de 9.882,2 miliarde lei (alocaţii de la bugetul de stat şi credite externe), prin Legea bugetului de stat nr. 507/2003 fiindu-i aprobate fonduri de 6.048,8 miliarde lei (reprezentând 61,21 % din cel propus). Ulterior, prin rectificările bugetare operate în cursul anului 2004, fondurile alocate Serviciului au fost suplimentate, alocaţiile totale însumând 6.661,83 miliarde lei (din care 5.145,01 miliarde lei de la bugetul de stat, 1.486,82 miliarde lei din credite externe şi 30,0 miliarde lei împrumuturi interne), reprezentând 67,4% din necesarul estimat. ■ Sumele alocate au fost utilizate conform destinaţiei prevăzute: cheltuieli de personal - 2.219,9 miliarde lei, cheltuieli materiale şi servicii - 1.697,9 miliarde lei, transferuri - 742,9 miliarde lei, cheltuieli de capital - 1.709,2 miliarde lei, rambursări de credite, dobânzi şi comisioane - 291,9 miliarde lei. Managementul eficient al resurselor financiare disponibile pentru 2004 a asigurat: - plata integrală şi la timp a salariilor şi celorlalte drepturi băneşti ale personalului, conform legislaţiei în vigoare, care au reprezentat 33,3% din bugetul alocat; - susţinerea financiară adecvată a misiunilor specifice, prin asigurarea fondurilor necesare pentru cheltuieli operative; - asigurarea fondurilor necesare pentru derularea fără sincope a procesului de completare şi înnoire a personalului; - continuarea procesului de dotare cu echipamente şi aparatură din domeniul tehnicii de calcul şi comunicaţiilor; - desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor medicale la nivelul instituţiei; - executarea unor lucrări de reparaţii capitale şi reabilitare a unor sedii începute în anii anteriori, precum şi – într-o măsură mai redusă – a programului de dotare şi achiziţii de locuinţe; - asigurarea fondurilor necesare pentru cheltuielile materiale; - rambursarea creditelor externe şi interne contractate, conform graficelor stabilite. 35/45  Date fiind constrângerile bugetare, au persistat – însă - dificultăţi semnificative în realizarea unora dintre obiectivele asumate pentru 2004, precum: - programele de constituire a infrastructurii tehnice de cercetare radioelectronică; - dezvoltarea comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei; - completarea dotărilor tehnice şi de comunicaţii ale Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă; - achiziţionarea de imobile cu destinaţia de sedii pentru unele structuri teritoriale şi dotarea adecvată a acestora; - satisfacerea necesităţilor de locuinţe de serviciu pentru cadre. CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII S.R.I. 1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În calitate de coordonator al activităţii instituţiilor din cadrul sistemului de securitate naţională, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (C.S.A.T.) a emis, în perioada de referinţă, un număr sporit de hotărâri cu implicaÛii asupra activităţii instituţiei noastre (39, faţă de 32 în anul 2003), exercitând - totodată - un control riguros asupra implementării acestora în activitatea Serviciului. În acest sens, pot fi menţionate deciziile referitoare la: - instituirea Sistemului Naţional de Alertă Antiteroristă (Hotărârea nr.S/66/2004); - obiectivele Planului General de Informaţii al S.R.I. (Hotărârea nr.00146/2004); - realizarea Sistemului Integrat de Comunicaţii (Hotărârea nr.0034/2004); - Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru siguranţa naţională (Hotărârea nr.0237/2004). Transmise cu operativitate, integral sau în extras, unităţilor căror le reveneau sarcini exprese în acest sens, hotărârile respective au devenit direcţii de acţiune, stadiul îndeplinirii acestora fiind urmărit în mod consecvent. „ Activităţile Serviciului pentru susţinerea exercitării de către C.S.A.T. a atributelor sale legale, s-au materializat în: • punerea la dispoziţie, la termenul stabilit, a Raportului privind activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2003 şi principalele direcţii de acţiune pentru anul 2004 şi, în baza aprobării Consiliului, transpunerea în 36/45 priorităţi de acţiune a obiectivelor asumate în respectivul document; • elaborarea de informări şi analize (conţinând inclusiv propuneri de prevenire sau înlăturare a disfuncţiilor, riscurilor sau ameninţărilor la adresa securităţii naţionale) destinate fundamentării actului de decizie în domenii cu relevanţă pentru interesele naţionale. Potrivit Programului de Activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2004 şi responsabilităţilor derivate din acesta, S.R.I. a transmise 36 de documente (informări, rapoarte, sinteze, proiecte de acte normative etc.), referitoare la aspecte relevante pentru securitatea naţională (prevenirea şi combaterea terorismului; protecţia informaţiilor clasificate; responsabilităţile derivate din statutul României de membru al N.A.T.O.); fenomene, probleme şi situaţii purtătoare de risc cu incidenţă în starea de siguranţă a ţării şi/sau raportate la demersurile României de integrare comunitară ori la protecţia unor interese derivate din apartenenţa sa la spaţiul de securitate euro-atlantic. Au fost elaborate şi remise Consiliului puncte de vedere ale S.R.I. faţă de diverse proiecte iniţiate ori coordonate de C.S.A.T. (Strategia de securitate naţională a României, Doctrina Naţională a Informaţiilor de Securitate şi protocolul general de cooperare în activitatea de informaţii pentru securitatea naţională), reprezentanţii instituţiei noastre participând activ la dezbaterile organizate, sub egida C.S.A.T., în diverse formule interinstituţionale, pe teme de interes pentru securitatea naţională. De asemenea, la cererea expresă a Consiliului, în cursul anului trecut, a fost elaborată o amplă analiză asupra modului în care au fost realizate sarcinile derivate din hotărârile remise de C.S.A.T. în perioada 2001-2004. 2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar ■ Asigurarea unui climat de transparenţă şi deschidere în raporturile cu Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I. a contribuit la derularea în bune condiţii a relaţiei dintre cele două părţi. • S.R.I. a pus la dispoziţia reprezentanţilor forului legislativ datele necesare, răspunzând cu operativitate tuturor solicitărilor punctuale ale acestora, în paralel fiind transmise - din proprie iniţiativă - documente referitoare la subiecte de interes pentru membrii Comisiei. Cele mai semnificative dintre acestea s-au materializat în: - documente de informare referitoare la aspecte de interes pentru securitatea naţională; - informări privind activitatea Serviciului; - punctaje privind demersurile S.R.I. de asigurare juridică, prevenire a terorismului, supraveghere operativă şi investigaţii informative; - documentare necesare pentru realizarea, de către Comisie, a unor activităţi de relaţionare externă, inclusiv traduceri privind activitatea de control parlamentar asupra 37/45  serviciilor de informaţii din unele state europene; - informări privind cadrul legislativ şi modul de funcţionare al unor structuri din cadrul S.R.I.; - formele finale ale unor documente de strategie ale activităţii Serviciului (Do