raport activitate 2004.pdf

ROMÂNIA SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII RAPORT privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anul 2004 1/45 2/45  CUPRINS CAPITOLUL I REPERE GENERALE PENTRU ANUL 2004 ............................................ 5 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ................................... 6 1. Managementul resurselor informaţionale ............................................ ..6 2. Gestionarea principalelor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale ................................................................ ..7 2.1. Contraspionajul. Protejarea şi promovarea intereselor de politică externă ale României ................................................ ..7 2.2. Protecţia împotriva riscurilor de natură teroristă....................... ..9 2.3. Prevenirea altor riscuri şi ameninţări transfrontaliere............... 13 2.4. Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea economică a securităţii naţionale ..................................................................... 16 2.5. Apărarea valorilor constituţionale ................................................ 20 2.6. Vulnerabilităţi şi riscuri în asigurarea stabilităţii sociale........... 23 3. Protecţia informaţiilor clasificate...................................................... 24 3.1. Coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate ............................................................ 24 3.2. Verificările de securitate ................................................................. 27 3.3. Transportul, pe teritoriul naţional, al corespondenţei ce conţine informaţii clasificate ....................................................................... 28 4. Valorificarea informaţiilor ...................................................................... 29 4.1. Informarea factorilor de decizie în stat ...................................... 29 4.2. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ................. 30 5. Cooperarea inter-instituţională ............................................................ 31 6. Relaţionarea externă a Serviciului .................................................... 33 3/45 CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE.......... 34 1. Resursele umane ....................................................................................... 34 2. Resursele financiare şi logistice ......................................................... 35 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII S.R.I ................... 37 1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării . ........................................................................................... 37 2. Controlul democratic ............................................................................... 38 2.1. Controlul parlamentar ..................................................................... 38 2.2. Controlul de legalitate ...................................................................... 39 2.3. Controlul financiar ........................................................................... 40 CAPITOLUL V RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ .................................... 40 1. Relaţiile cu publicul şi mass-media. ....................................................... 40 2. Societatea civilă şi educaţia de securitate . ............................................ 41 CAPITOLUL VI OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU ANUL 2005...... 42 4/45  CAPITOLUL I REPERE GENERALE PENTRU ANUL 2004 Pentru a putea furniza un răspuns eficient la provocările asociate evoluţiilor de securitate în plan internaţional şi persistenţei unor factori de risc de ordin intern, Serviciul Român de Informaţii a avut în vedere adaptarea permanentă a activităţii sale - şi, implicit, distribuţia adecvată a resurselor disponibile - la modificările survenite în domeniile sale de competenţă. Principalele vulnerabilităţi şi riscuri de securitate în perioada de referinţă - care au reprezentat, de altfel, şi repere pentru orientarea activităţilor specializate ale Serviciului - au fost generate de: • în plan extern - consacrarea fenomenului terorist ca principală ameninţare globală de securitate şi, subsecvent, creşterea implicării statului român în campania internaţională împotriva acestui flagel; - existenţa, în regiunea Mării Negre, a unor „conflicte îngheţate” cu implicaţii directe asupra stabilităţii acestui spaţiu; - dificultăţile în relansarea relaţiilor cu unele state vecine; - criminalitatea organizată transfrontalieră şi alte ameninţări asimetrice; • în plan intern - manifestările asociate fenomenului corupţiei; - persistenţa practicilor abuzive şi ilegale în administraţie şi justiţie; - perpetuarea situaţiilor de eludare a obligaţiilor fiscale şi de evaziune fiscală de amploare; - deficienţele în derularea proiectelor investiţionale de anvergură, unele cu finanţare externă; - dificultăţile în îndeplinirea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană; - disfuncţiile severe în activitatea din sectoare cu impact major în planul calităţii vieţii (sănătate, protecţie socială, asigurarea utilităţilor publice ş.a.); - apariţia/perpetuarea unor stări de insecuritate industrială şi ecologică. Pornind de la aceste repere, Serviciul Român de Informaţii şi-a concentrat atenţia asupra consolidării potenţialului său acţional, prin iniţiative organizatorice în plan instituţional, în paralel cu dezvoltarea cooperării cu instituţiile statului cu responsabilităţi în domeniul securităţii, respectiv cu partenerii externi. Astfel, Serviciul a fost în măsură să-şi îndeplinească la parametri adecvaţi sarcinile ce i-au revenit în susţinerea eforturilor organismelor de autoritate ale statului român în procesul de modernizare şi dezvoltare socio- economică, respectiv în atingerea obiectivelor de politică externă ale statului român, rezultatele pozitive obţinute fiind confirmate prin aprecierile formulate de beneficiarii informării şi partenerii externi. 5/45  CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE 1. Managementul resurselor informaţionale „ Activitatea desfăşurată de structurile specializate în domeniul managementului resurselor informaţionale s-a materializat în: - stabilirea priorităţilor de etapă în activitatea informativ-operativă, în baza monitorizării şi evaluării dinamicii riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României; - utilizarea instrumentelor de reglementare a activităţii informativ- operative în conformitate cu standardele aplicate în comunitatea de informaţii euro-atlantică, potrivit noilor realităţi ale mediului de securitate; - continuarea procesului de înnoire şi completare a instrumentelor de planificare şi orientare a activităţii informativ-operative; - optimizarea fluxurilor informaţionale interne şi racordarea permanentă a informării la nevoia de a şti a factorilor de decizie abilitaţi, în vederea creşterii contribuţiei S.R.I. la protejarea şi promovarea intereselor naţionale şi de securitate. S-a urmărit, simultan, creşterea consistenţei documentelor de informare şi, totodată, perfecţionarea mecanismelor de comunicare cu beneficiarii, în vederea transmiterii cu operativitate a nevoilor de informaţii, respectiv a reacţiilor la informările S.R.I.; - flexibilizarea mecanismelor de cooperare intra- şi interinstituţională, ca element cheie pentru furnizarea unei reacţii oportune la solicitările impuse de apariţia unor riscuri cu dinamică rapidă. Din această perspectivă, modelele organizatorice utilizate în gestionarea, la nivelul Serviciului, a unor situaţii de criză au fost testate în condiţii reale, ceea ce a permis confirmarea validităţii lor conceptuale şi extragerea unor elemente utile în proiectarea viitorului sistem naţional de gestionare a crizelor. ■ Comparativ cu anul 2003, consolidarea rolului componentei analitice în activităţile informativ-operative şi optimizarea actului de management în toate celelalte activităţi generatoare de resurse informaţionale au asigurat perfecţionarea dispozitivelor informative ale Serviciului, valorificarea adecvată a informaţiilor obţinute şi racordarea acţiunilor instituţiei la necesităţile impuse de evoluţia riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii. ■ Proporţia informaţiilor obţinute în anul 2004, pe tipuri de resurse informaţionale exploatate, a fost următoarea: 6/45  - surse secrete umane – circa 53%; - surse tehnice secrete – aproximativ 23%; - exploatarea specializată a surselor deschise şi producţia analitică de informaţii – circa 24%. ■ Repartiţia acestora pe domenii de realizare a securităţii naţionale a fost următoarea: • Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale – peste 56% (faţă de 53%, în 2003), din care: - apărarea valorilor constituţionale – 38%; - securitate economică – 39%; - riscuri în plan social – 23%. Anul 2004 a marcat o creştere consistentă a ponderii informaţiilor referitoare la riscuri şi ameninţări la adresa valorilor constituţionale, pe fondul intensificării demersurilor Serviciului destinate susţinerii acţiunilor de combatere a fenomenului corupţiei; • Riscuri şi ameninţări la adresa spaţiului euro-atlantic. Protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României – 44% (faţă de 47%, în 2003), din care: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă – 45%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor teroriste – circa 28%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 27%. 2. Gestionarea principalelor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale 2.1. Contraspionajul. Protejarea şi promovarea intereselor de politică externă ale României Date fiind responsabilităţile României în asigurarea securităţii spaţiului euro-atlantic, ca stat membru al N.A.T.O. şi viitor membru al Uniunii Europene, Serviciul Român de Informaţii a acordat o atenţie sporită, în raport cu anii precedenţi, evoluţiilor cu potenţial de risc pentru comunitatea euro-atlantică şi, din această perspectivă, provocărilor de securitate asociate persistenţei unor surse de instabilitate în plan regional, respectiv dificultăţilor inerente proceselor de democratizare demarate în state din zone de interes strategic pentru ţara noastră. „ S.R.I. a avut ca prioritate monitorizarea şi contracararea acţiunilor serviciilor secrete şi entităţilor asociate acestora provenind din: - state ce nu agreează extinderea N.A.T.O. şi U.E.; - state sau grupuri interesate în valorificarea în detrimentul României, a oportunităţilor apărute în procesul de integrare euro-atlantică; - state care - pe fondul participării ţării noastre la campania antiteroristă internaţională - tind să asocieze România actorilor internaţionali percepuţi, în mod tradiţional, drept inamici. Datele şi informaţiile obţinute de Serviciu evidenţiază că preocupările entităţilor străine au vizat: • crearea şi exploatarea unor posibilităţi de informare privind evoluţiile 7/45 interne, respectiv identificarea obiectivelor şi acţiunilor de politică externă ale României (cu precădere cele asociate procesului de integrare în structurile europene şi calităţii de membru al N.A.T.O.), precum şi de promovare a propriilor interese. Au prezentat interes pentru serviciile secrete ostile şi entităţile asimilate acestora: • în plan politico-diplomatic: - raporturile ţării noastre cu N.A.T.O. şi U.E., respectiv cu membrii relevanţi ai celor două organizaţii; - raporturile României cu statele vecine; - evoluţiile politice şi sociale interne; • în plan militar-strategic - formele/acţiunile de cooperare în cadrul N.A.T.O., procesul de adaptare la standardele Alianţei, gradul de interoperabilitate şi colaborările bilaterale cu parteneri occidentali; - perspectivele de amplasare a unor baze N.A.T.O. (sau americane) în România; - vulnerabilităţi militare şi de securitate exploatabile pentru obstrucţionarea eforturilor naţionale de consolidare a rolului şi contribuţiei României în cadrul Alianţei; • în plan economic: - stadiul actual şi politicile sectoriale de dezvoltare economică, îndeosebi cele în domenii cu relevanţă în procesul de integrare europeană; - oportunităţile de privatizare din România, în vederea susţinerii obiectivelor unor firme conaţionale de asigurare a unor poziţii avantajoase în diverse sectoare economice considerate de interes nu doar în raport cu ţara noastră, ci şi cu alte state central- şi est-europene; • derularea de campanii propagandistice ori de influenţă defavorabile intereselor naţionale ale României. Prin acţiuni de această natură s-a urmărit: - generarea/stimularea atitudinilor eurosceptice în rândul populaţiei, prin invocarea ca argumente a costurilor sociale asociate aderării la U.E. ori a unor dificultăţi obiective întâmpinate în acest proces; - discreditarea României ca viitor membru al Uniunii, respectiv ca factor de stabilitate şi furnizor de securitate în regiune, inclusiv prin mediatizarea, în plan internaţional, a unor disfuncţii apărute în procesul de implementare a standardelor de performanţă comunitare/euro-atlantice; - accentuarea sentimentului de insecuritate faţă de pericolul terorist, în contextul participării României la campania internaţională împotriva acestui flagel şi a perspectivei de amplasare a unor baze N.A.T.O./S.U.A. în ţara noastră. „ De asemenea, pe fondul unei prezenţe mai consistente a României în politica regională ori în eforturile internaţionale de gestionare a unor riscuri de securitate cu impact major, Serviciul Român de Informaţii a participat activ - inclusiv în cadrul unor formule interinstituţionale - la susţinerea acţiunilor de politică externă ale statului român şi promovarea intereselor naţionale în cadrul unor organisme cu responsabilităţi în domeniul securităţii şi stabilităţii regionale şi internaţionale. 8/45  Potrivit competenţelor, contribuţia S.R.I s-a materializat în fundamentarea – prin documente de informare ori participarea la grupurile interministeriale specializate – unor poziţii şi acţiuni ale României în raporturile bi- şi multilaterale cu state din regiune, gestionarea unor evoluţii cu impact asupra procesului de integrare europeană şi euro-atlantică, respectiv a unor iniţiative româneşti în cadrul organizaţiilor la care ţara noastră este parte. Specificul activităţii de contraspionaj a impus, cu precădere, desfăşurarea de acţiuni preventive destinate protejării intereselor de securitate naţională (348 situaţii), precum şi măsuri complexe de contracarare. 2.2. Protecţia împotriva riscurilor de natură teroristă Activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în materie şi de coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, a avut în vedere, concomitent, prevenirea şi contracararea riscurilor de iniţiere a unor atacuri teroriste pe teritoriul naţional şi, respectiv, susţinerea – potrivit competenţelor – acţiunilor statului român în îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor sale internaţionale, inclusiv în cadrul campaniei antiteroriste. „ Analiza evoluţiilor înregistrate în anul 2004 evidenţiază că riscurile de natură teroristă pe teritoriul naţional s-au menţinut la un nivel relativ scăzut şi nu au o determinare autohtonă, fiind asociate diverselor manifestări ale fenomenului terorist în plan internaţional. Datele şi informaţiile disponibile au evidenţiat că interesele româneşti şi obiectivele străine din ţara noastră nu au constituit ţinte pentru grupările teroriste internaţionale. Cu toate acestea, noul statut al României de membru al N.A.T.O., parteneriatul strategic cu S.U.A. şi participarea la campania antiteroristă internaţională, inclusiv cu trupe în Irak şi Afganistan, au indus riscuri potenţiale care au fost monitorizate permanent. Grupările de această factură, interesate în generarea de noi breşe în coaliţia internaţională antiteroristă, vizează, ca ţinte predilecte, statele considerate „verigile cele mai slabe” (în care motivaţia participării în Irak/în alte zone de conflict este conjuncturală ori s-a transformat în subiect de dezbatere politico-mediatică sau beneficiază de o insuficientă susţinere populară, precum şi de opoziţia unor segmente de p