raport activitate 2004.pdf

opulaţie extrem de active din punct de vedere politico-social). „ Pe acest fond, activităţile informativ-operative au urmărit identificarea, prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor şi riscurilor derivate din: - activităţile desfăşurate în ţara noastră de către membri sau simpatizanţi rezidenţi în România ai unor grupări cu preocupări sau antecedente teroriste, respectiv a unor comunităţi de cetăţeni proveniţi din state/zone marcate de evoluţii conflictuale; - prezenţa temporară pe teritoriul naţional a unor persoane suspecte de 9/45 apartenenţă la grupări teroriste, originare din zone predilecte de manifestare a acestui fenomen; - activităţi care favorizează/alimentează terorismul, asociate îndeosebi criminalităţii organizate transfrontaliere; - valorizarea, de către unele organizaţii cu preocupări teroriste, a unor obiective străine din ţara noastră (misiuni diplomatice, reprezentanţe economice ori culturale, capabilităţi militare ş.a.) drept potenţiale ţinte; - măsurile insuficiente de pază şi protecţie la unele obiective economico- sociale ce ar putea fi vizate de acţiuni teroriste. De asemenea, se menţin disfuncţii în asigurarea controlului asupra evidenţei, utilizării, manipulării şi, implicit, diseminării unor substanţe, materiale şi dispozitive utilizabile în organizarea şi înfăptuirea de acte teroriste. „ În anul 2004 a fost continuat procesul de operaţionalizare a Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi Protocolului General de organizare şi funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (S.N.P.C.T.), fiind asigurate condiţiile necesare pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor şi responsabilităţilor Serviciului şi celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în domeniu. Din această perspectivă, acţiunile Serviciului au urmărit cu prioritate: • îndeplinirea obligaţiilor ce revin S.R.I. în cadrul subcapitolului referitor la combaterea terorismului din Capitolul 24 – Justiţie şi Afaceri Interne de negociere a aderării României la Uniunea Europeană; • aplicarea prevederilor cadrului normativ cu relevanţă în domeniu şi perfecţionarea acestuia prin adoptarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului ; • completarea cadrului organizatoric cu relevanţă pentru activitatea de prevenire şi combatere a terorismului, prin: - încheierea de noi Protocoale şi Planuri de cooperare interministeriale (bi- sau multilaterale) cu caracter general sau specific; - operaţionalizarea, în cadrul Serviciului, a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, structura organizatorică destinată să asigure continuitatea şi coerenţa funcţionării S.N.P.C.T. Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (C.C.O.A.) a contribuit la dinamizarea activităţii de cooperare interinstituţională, prin fluidizarea şi creşterea operativităţii schimbului de informaţii, în principal cu instituţiile care au desemnaţi reprezentanţi permanenţi în Centru (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază). Schimbul de informaţii a asigurat atât transmiterea între instituţiile componente ale S.N.P.C.T. a unor informări/evaluări generale sau punctuale ale situaţiei operative pe profil antiterorist, solicitări de completare/verificare a unor informaţii ori dispunerea de măsuri în situaţii generatoare de risc, cât şi susţinerea fluxului informaţional necesar desfăşurării în condiţii de securitate a unor evenimente oficiale, cu participare internaţională, organizate în ţara noastră, în anul 2004; 10/45  - instituirea - din luna aprilie a anului 2004, prin Hotărâre a C.S.A.T. - a sistemului naţional de alertă teroristă. Acest mecanism prevede stabilirea, pe baza unor indicatori prestabiliţi, a unor nivele de alertă teroristă (definite prin “sistemul culorilor”), cu evidenţierea măsurilor graduale ce se impun pentru fiecare situaţie în parte; • susţinerea participării României la activităţile de cooperare internaţională în materie. Este de menţionat, în acest context, faptul că România a semnat 12 şi a ratificat 11 convenţii internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, în baza acestora fiind încheiate o serie de Acorduri bilaterale de cooperare în materie. Activitatea de cooperare internaţională pe profil antiterorist a cunoscut o evoluţie constant ascendentă din punct de vedere calitativ şi cantitativ, materializându-se în schimburi de informaţii cu grad ridicat de sensibilitate şi în creşterea numărului operaţiunilor complexe derulate în cooperare cu parteneri externi, în principal din spaţiul euro-atlantic. „ În scopul prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă la adresa securităţii naţionale S.R.I. a întreprins măsuri pentru: • descurajarea, inclusiv prin acţiuni ofensive, a unor activităţi asociate terorismului. În anul 2004, au fost iniţiate 713 măsuri de prevenire şi descurajare, inclusiv în cooperare externă, constând în: - întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista de persoane indezirabile pentru România, nepermiterea intrării în ţară etc. (în 54 de cazuri, faţă de 51 în anul precedent); - activităţile destinate influenţării/determinării unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa siguranţei naţionale (84 de acţiuni); • protecţia antiteroristă a misiunilor diplomatice, reprezentanţelor oficiale străine şi a altor obiective date în competenţă. Sarcinile ce au revenit Serviciului au fost îndeplinite în mod adecvat, nefiind înregistrate evenimente de natură să pună în pericol siguranţa sediilor, a diplomaţilor şi persoanelor oficiale, străine sau române, pe durata prezenţei, sosirii ori plecării acestora de la obiectivele protejate. Au fost controlate, din punct de vedere antiterorist, 20.909 persoane (de aproximativ 4 ori mai multe, comparativ cu 2003) şi 13.641 bagaje şi colete. În cadrul acestor activităţi au fost identificate 2.075 obiecte potenţial periculoase, fiind reţinute şi predate organelor de poliţie 31 de persoane; • asigurarea protecţiei-gardării antiteroriste. Activităţile desfăşurate s-au materializat în: - 2.124 de misiuni de patrulare la obiectivele potenţial vizate de acţiuni teroriste (cu aproximativ 16,4% mai multe, comparativ cu 2003); - 2.373 misiuni destinate constituirii dispozitivelor de rezervă, necesare pentru susţinerea unor eventuale intervenţii antiteroriste la obiective a căror protecţie revine 11/45  - exclusiv ori în cooperarea cu alte forţe - Brigăzii Antiteroriste (de aproape două ori mai multe faţă de anul precedent); - 1.110 misiuni de gardare şi protecţie antiteroristă a unor demnitari români şi străini (în creştere cu peste 10,3% faţă de 2003); - măsuri de descurajare antiteroristă cu caracter permanent la Aeroportul Internaţional “Mihail Kogălniceanu”; • controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă la aeroporturile aviaţiei civile din ţara noastră. Controalele efectuate asupra a 1.821.259 persoane şi 5.003.559 bagaje (de mână, de cală sau cargo) au permis: - identificarea a 2.306 arme nedeclarate, de diferite tipuri (majoritatea de vânătoare), dintre care 491 deţinute fără forme legale, precum şi importante cantităţi de muniţie, respectiv a 42.774 obiecte potenţial periculoase; - reţinerea şi, ulterior, predarea către Poliţia de Frontieră şi Poliţia Transporturi Aeriene a 418 persoane; • efectuarea de controale şi intervenţii pirotehnice. În acest sens, s-au realizat: - 1.362 misiuni de control tehnic antiterorist cu scop de prevenire (în creştere cu peste 15% faţă de 2003); - 1.459 acţiuni de asigurare a permanenţei pirotehnice (cu peste 21% mai multe, comparativ cu anul precedent); - 137 verificări specializate în cazul unor suspiciuni sau ameninţări - false - cu bombă; - 20 de intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiecte suspecte/dispozitive explozive improvizate. Un factor de îngrijorare îl constituie numărul ridicat al ameninţărilor false cu bombe, vizând în special instituţii publice, care au generat un consum important de resurse – nu doar la nivelul Serviciului – pentru verificare şi efectuarea controlului pirotehnic. În vederea prevenirii proliferării unor asemenea acţiuni şi diminuării eforturilor bugetare ale instituţiilor cu responsabilităţi în gestionarea acestor situaţii, este necesară dezvoltarea şi diversificarea activităţii de educaţie de securitate, îndeosebi în mediul tinerilor, cu sprijinul cadrelor didactice şi al mass media. 2.3. Prevenirea altor riscuri şi ameninţări transfrontaliere Consolidarea tendinţei de inter-relaţionare a riscurilor şi ameninţărilor transfrontaliere non-militare, multe manifestându-se conex terorismului, şi - implicit - creşterea semnificativă a gradului lor de periculozitate au impus o atenţie sporită din partea Serviciului Român de Informaţii, activităţile 12/45 desfăşurate contribuind la sprijinirea instituţiilor abilitate de prevenire şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor asociate: „ criminalităţii organizate transfrontaliere. Plasarea României la intersecÛia celor două coridoare trans-europene (est-vest Õi sud-nord) face din teritoriul naţional o zonă de interes deosebit pentru operaţiunile ilegale derulate de reţelele de crimă organizată din spaţiul balcanic, respectiv C.S.I. Principalele activităţi ilegale desfăşurate, pe teritoriul ţării noastre, de către membrii acestor reţele sunt: - contrabanda şi evaziunea fiscală de proporţii. În operaţiuni de contrabandă şi trafic ilegal cu produse puternic accizate (ţigarete, cafea, alcool, produse petroliere), materii prime arme uşoare şi muniţie, material lemnos sau substanţe toxice sunt implicate grupările criminale ruso- moldovene, din spaţiul ex-iugoslav, Turcia, Grecia, Cipru, Siria, Liban. Majoritatea acestor activităţi se desfăşoară pe segmentul de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina, beneficiind – în multe situaţii – de complicitatea unor funcţionari din cadrul autorităţilor vamale şi de frontieră. Pentru contrabanda cu alcool, membrii reţelelor utilizează certificate de origine false pentru alcoolul produs în Ucraina şi Federaţia Rusă, speculând facilităţile acordului de liber schimb existent între România şi Republica Moldova. Ţigaretele provin în principal de la furnizori din Grecia, Cipru şi statele ex- iugoslave şi sunt recepţionate pe căi maritime sau aeriene, fiind ulterior tranzitate rutier prin Republica Moldova spre România sau Occident. Serviciul Român de Informaţii a transmis organelor de cercetare şi urmărire penală informări referitoare la activităţile de acest tip derulate de reţele de criminalitate organizată ce activau în judeţele Bihor, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Constanţa, Gorj, Hunedoara, Maramureş, Prahova, respectiv în Municipiul Bucureşti; - spălarea banilor. Pentru “albirea” sumelor provenite din activităţi ilegale, exponenţi ai reţelelor criminale (moldoveneşti, arabe, chineze, italiene, turce dar şi autohtone) recurg la implicarea în tranzacţii comerciale a firmelor fantomă, efectuarea de operaţiuni comerciale internaţionale cu firme înregistrate în paradisuri fiscale sau cu reprezentanţele societăţilor comerciale în zonele libere din ţara noastră, ori la “investiţii” concretizate în achiziţionarea de imobile, mari suprafeţe de teren, pachete de acţiuni ale unor societăţi comerciale româneşti scoase la vânzare în cadrul procesului de privatizare (unele utilizate ulterior ca garanţie pentru obţinerea de credite). Pe de altă parte, sume importante în valută sunt expatriate de reţelele turce, arabe şi chineze prin intermediul unor curieri conaţionali, de multe ori angajaţi ai unor firme de transport/turism, case de schimb valutar ori documente bancare şi carduri falsificate. S.R.I. a pus la dispoziţia organismelor abilitate date şi informaţii privind acte infracţionale de acest tip derulate de reţele de criminalitate organizată din judeţele Bacău, Brăila, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Olt, Prahova şi municipiul Bucureşti; 13/45 - migraţia ilegală şi traficul de carne vie. În condiţiile în care tind să devină chiar mai profitabile decât traficul de droguri, activităţile de acest tip continuă să reprezinte o serioasă sursă de risc, reţelele specializate diversificându-şi şi adaptându-şi permanent metodele de operare pentru a diminua efectele măsurilor de securizare a frontierelor adoptate de autorităţile române. Operaţiunile derulate pe rute originate din regiunea asiatică (Pakistan, Bangladesh, Afganistan, Iran, Irak), Turcia şi, respectiv, statele CSI, implică într-o proporţie tot mai consistentă cetăţeni moldoveni, dar şi autohtoni, atât în calitate de călăuze, transportatori şi organizatori, cât şi de emigranţi către statele Uniunii Europene. Între liderii de reţele au fost stabilite parteneriate conjuncturale atât în materie de racolare şi organizare a grupurilor, cât şi de realizare a transportului în străinătate (mai ales în condiţiile în care unii dintre membrii reţelelor care însoţeau grupurile de migranţi nu mai puteau efectua astfel de operaţiuni, fiind arestaţi sau daţi în consemn la frontieră). Pentru facilitarea accesului în spaţiul comunitar a migranţilor ilegali ori derularea de operaţiuni de trafic de carne vie către state occidentale (Italia, Austria, Spania, Germania) dar şi către Bosnia-Herţegovina, provincia Kosovo, Turcia, Albania, Uniunea Serbia Muntenegru sau Emiratele Arabe Unite, reţelele specializate recurg frecvent la contrafacerea documentelor de călătorie româneşti şi străine. În baza investigării informative, Serviciul Român de Informaţii a sesizat organismele de cercetare şi urmărire penală cu privire la activităţile infracţionale derulate de reţele specializate din judeţele Brăila, Caraş Severin, Cluj, Gorj, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Suceava, Vaslui; - traficul de droguri. Pe lângă activităţile de trafic derulate de reţele alcătuite din cetăţeni turci, sirieni, iranieni, moldoveni şi din alte state ale spaţiului CSI, având conexiuni în mediile interlope autohtone dar şi din statele U.E. (Austria, Germania, Ungaria) se înregistrează o creştere a consumului de droguri la nivel naţional. Pentru introducerea în ţară a unor cantităţi însemnate de substanţe halucinogene sunt utilizate transporturi de mărfuri voluminoase destinate exportului (în special textile, aflate în tranzit pe teritoriul României), importurile de produse perisabile (citrice, fructe exotice şi ouă din Turcia, respectiv Republica Moldova) şi transportul internaţional de persoane, prin exploatarea unor breşe în punctele de control vamal şi de frontieră, respectiv a coruptibilităţii unor funcţionari din cadrul acestor instituţii. S.R.I. a pus la dispoziţia organismelor de cercetare şi urmărire penală date privind activităţile de trafic şi distribuţie de droguri derulate de reţele de criminalitate organizată ce activau în judeţele Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Caraş- Severin, Hunedoara, Mureş, Sibiu, şi municipiul Bucureşti; - fraude prin intermediul mijloacelor electronice de plată. Grupările autohtone specializate în comiterea acestui gen de infracţiuni au dezvoltat legături cu structuri similare din străinătate, îndeosebi din spaţiul Schengen (în principal Italia, Spania, Franţa, Marea Britanie), pentru desfăşurarea, în comun, a 14/45  activităţilor de skimming. În activitatea infracţională, membrii reţelelor din România utilizează diverse canale de comunicaţie pentru stabilirea de legături cu hackeri din alte ţări, cu ajutorul cărora sunt procurate şi verificate conturile şi datele de identificare a cardurilor. După devalizarea conturilor de card, banii sunt depozitaţi în bănci din străinătate, iar legăturile externe achită sumele aferente partenerilor români, utilizând inclusiv servicii de transfer bancar. Serviciul Român de Informaţii a sesizat organismele de cercetare şi urmărire penală în legătură cu implicarea în acest tip de activităţi a unor reţele de criminalitate organizată din judeţele Botoşani, Cluj, Olt, Teleorman; „ proliferării armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, traficului cu substanţe şi materiale supuse controlului destinaţiei finale, respectiv proliferării armamentului convenţional. Deşi riscurile de această factură au înregistrat o diminuare, unităţile economice autohtone ce deţin astfel de tehnologii şi produse continuă să suscite interes pentru persoane fizice şi juridice din state din Asia, Orientul Mijlociu, Africa