raport activitate 2004.pdf

Centrală şi de Nord, care derulează programe clandestine sau vizează achiziţii în acest domeniu. În raport cu România, statele proliferante au manifestat interes, în principal, pentru: - obţinerea/achiziţia de expertiză din ţara noastră, prin pregătirea în România a unor specialişti proprii, iniţierea unor cooperări ştiinţifice cu entităţi autohtone sau încercări de racolare a unor specialişti români; - structurarea pe teritoriul naţional a unor reţele specializate în achiziţii şi transferuri ilegale de produse cu dublă utilizare din categoria echipamentelor, utilajelor, maşinilor unelte şi elementelor de automatizare, cu implicarea unor firme româneşti producătoare, comerciale şi de cercetare. Riscuri potenţiale derivă şi din faptul că teritoriul naţional este vizat ca spaţiu de tranzit pentru exporturi de armament către spaţii supuse embargoului, prin tranzacţii aparent legale către state ce nu se află pe listele organismelor internaţionale de control, cu utilizarea de certificate de utilizator final false. Ca particularitate, reţine atenţia faptul că rolul de furnizori de produse şi tehnologii aflate sub incidenţa controlului internaţional a fost preluat de firme private – producătoare sau intermediare – ce beneficiază de conexiuni subterane în mediul factorilor decizionali şi/sau de sprijinul serviciilor de informaţii din unele state. Un alt important factor de risc extern pentru România continuă să fie prezenţa unor stocuri considerabile de armament, respectiv capacităţi de producţie şi cercetare în Transnistria. 2.4. Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea economică a securităţii naţionale Date fiind multitudinea şi complexitatea riscurilor şi vulnerabilităţilor manifestate pe această dimensiune şi impactul lor major asupra vieţii sociale în 15/45 ansamblu, S.R.I. a fost preocupat de identificarea evoluţiilor cu potenţial de risc la adresa securităţii naţionale, informaţiile obţinute fiind valorificate în iniţierea, potrivit competenţelor legale, a unor acţiuni specifice de prevenire/contracarare, respectiv prin punerea la dispoziţia organismelor abilitate a datelor necesare pentru adoptarea măsurilor ce se impuneau. Au fost semnalate factorilor în drept disfuncţii trenante în sectoare economice de interes strategic ori în desfăşurarea proceselor de privatizare, restructurare/modernizare economică, respectiv de implementare a standardelor de performanţă comunitare. Totodată, au fost avute în atenţie acţiunile iniţiate de entităţi private interne şi externe ori grupuri de interese agregate în jurul sau beneficiind de sprijinul unor persoane cu funcţii de decizie în vederea valorificării oportunităţilor generate în cadrul acestor procese în defavoarea interesului public. Informaţiile obţinute de Serviciu în perioada de referinţă au evidenţiat că principalele vulnerabilităţi ori riscuri pe dimensiunea economică a securităţii naţionale au fost generate, ca şi în anul precedent, de: „ deficienţele în activitatea managerială în importante sectoare economice, care au favorizat persistenţa sau apariţia unor surse de risc în activitatea unor agenţi economici ori – chiar – la nivel de ramură: • în domeniul energetic Derularea necorespunzătoare a programelor de reabilitare-modernizare, deseori cu sprijinul cointeresat al unor factori de decizie, a condus la suplimentări nejustificate ale costurilor investiţiilor, neatingerea parametrilor de performanţă prevăzuţi în studiile de fezabilitate şi perpetuarea riscurilor de insecuritate industrială. În acest sens, reţin atenţia: - deficienţele/întârzierile înregistrate în asigurarea componentei interne a programului de investiţii, care au afectat finalizarea la termen a lucrărilor contractate; - lipsa de preocupare a beneficiarilor pentru urmărirea graficelor şi îndeplinirea criteriilor de performanţă tehnică a lucrărilor executate; - decontarea în avans a unor lucrări neexecutate ori acceptarea unor suplimentări nejustificate ale devizelor; - gestionarea ineficientă a resurselor financiare disponibile (alocate de la bugetul de stat ori provenite din credite externe, majoritatea cu garanţie guvernamentală), inclusiv ca urmare a interpunerii pe fluxurile de aprovizionare, a unor firme intermediare agreate, respectiv acţiunilor unor grupuri de interese cu conexiuni în spaţiul C.S.I. în direcţia preluării controlului asupra importurilor de combustibili. Pe acest fond, s-a produs o scădere a atractivităţii societăţilor din domeniu incluse în programul de privatizare, care - coroborată cu întârzierile înregistrate în procesul de liberalizare a pieţei energetice - a generat dificultăţi suplimentare în îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană şi organismele financiare internaţionale; 16/45  • în exploatarea şi valorificarea resurselor naturale Atribuirea contractelor de investiţii şi întreţinere a exploatărilor miniere, respectiv a celor de aprovizionare unor firme agreate de factorii de conducere ai unităţilor miniere - uneori în complicitate cu lideri sindicali - a produs prejudicii semnificative bugetelor societăţilor de profil, favorizând, totodată, perpetuarea unor stări de insecuritate în exploatarea instalaţiilor. Interpunerea intereselor personale şi/sau de grup în gestionarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, coroborată cu deficienţele manifestate în exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control al derulării unor proiecte investiţionale în sistem de parteneriat public-privat, s-a repercutat nu doar în planul securităţii în exploatare şi eficienţei activităţii, ci şi asupra perspectivelor de integrare a ţării noastre în marile infrastructuri europene de transport al resurselor petrogazeifere; • în modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii Perpetuarea deficienţelor în implementarea proiectelor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii naţionale (semnalate, de altfel, şi în precedentul raport de activitate al Serviciului), asociate îndeosebi practicilor ilegale în atribuirea şi executarea contractelor în domeniu, a afectat succesul eforturilor angajate pentru recuperarea decalajelor înregistrate în raport cu standardele comunitare. Procesul de modernizare a infrastructurii a fost afectat de: - încredinţarea, pe criterii clientelare, a unor proiecte investiţionale de anvergură, în condiţii dezavantajoase pentru beneficiari, ori condiţionarea atribuirii contractului de subcontractarea unor lucrări către firme agreate; - acceptarea – uneori interesată – de către factorii abilitaţi, a unor derogări de la parametri de calitate prevăzuţi în caietele de sarcini, decalări ale termenelor de execuţie, suplimentări nesusţinute tehnic ale costurilor de execuţie a lucrărilor ori efectuarea anticipată a unor plăţi; - lipsa de preocupare a unor factori responsabili pentru soluţionarea problemelor juridice (îndeosebi cele asociate statutului unor terenuri) care au grevat asupra demarării/derulării unor investiţii (precum parcurile industriale); - gradul încă redus de expertiză în redactarea unor proiecte capabile să atragă finanţare externă, dublat de dificultăţile remanente în constituirea componentei financiare interne; - executarea deficitară a lucrărilor de întreţinere, pe fondul insuficienţei fondurilor disponibile, respectiv dezinteresului unor persoane cu funcţii de decizie; • în domeniul industrial Au continuat acţiunile unor grupuri de interese vizând obţinerea de poziţii dominante pe anumite pieţe, prin preluarea directă/prin intermediari a unor societăţi cu profil unic şi influenţarea deciziilor strategice în domeniu (n.n.- concentrări economice fiind, deja, realizate în sectoare precum producţia de tablă, aluminiu, cupru, ciment, celuloză şi hârtie, produse clorosodice, farmaceutice, industrializarea lemnului, siderurgie şi metalurgie). Pe de altă parte, profitând de lacunele contractelor de privatizare a unor societăţi, respectiv de laxitatea controlului exercitat de instituţiile abilitate, unii 17/45 dintre noii acţionari majoritari au tergiversat îndeplinirea obligaţiilor investiţionale asumate la preluarea pachetelor de acţiuni; • în agricultură Gradul ridicat de fragmentare al exploataţiilor agricole asociat cu întârzierile şi deficienţele în armonizarea politicilor agricole naţionale cu cele ale U.E., precum şi lipsa fondurilor necesare pentru realizarea investiţiilor necesare de către producătorii şi procesatorii autohtoni au continuat să afecteze sever eficienţa activităţilor derulate în acest sector. Pe de altă parte, reprezentanţi ai unor societăţi comerciale autohtone şi străine au acţionat pentru valorificarea în interes propriu a oportunităţilor conferite de programele europene de preaderare ori cele naţionale de susţinere a producătorilor agricoli, inclusiv prin realizarea de concentrări (suprafeţe de teren, spaţii zootehnice şi capacităţi de producţie din agricultură), valorizate exclusiv din perspectiva obţinerii de subvenţii ori realizării de tranzacţii funciare speculative. Totodată, se menţin riscurile în domeniul securităţii alimentare, pe fondul intensificării preocupărilor unor societăţi de realizare a unor importuri de produse alimentare necorespunzătoare din punct de vedere calitativ (expirate sau contaminate cu agenţi patogeni), respectiv de utilizare a unor tehnologii de cultură transgenice, cu nerespectarea normelor europene în domeniul agricol; • protecţia factorilor de mediu Ca urmare a dezinteresului unor factori de conducere ai unor agenţi economici poluatori pentru respectarea legislaţiei din domeniul protecţiei mediului şi, în special, pentru realizarea programelor de conformare stabilite la obţinerea autorizaţiilor de mediu sau la achiziţionarea pachetelor majoritare de acţiuni, respectiv insuficienţei fondurilor disponibile pentru realizarea unor proiecte de anvergură, se menţin premise de poluare severă a mediului înconjurător. Vulnerabilităţi grave, din această perspectivă, se înregistrează îndeosebi în activitatea unităţilor economice din chimie, petrochimie şi metalurgie, dar şi în ceea ce priveşte conservarea ori depozitarea unor substanţe periculoase, respectiv deşeuri menajere. De asemenea, au continuat să fie efectuate importuri de deşeuri periculoase, utilaje şi tehnologii poluante, cu impact negativ asupra stării de sănătate a populaţiei. De asemenea, au fost semnalate deficienţe în implementarea unor programe cu finanţare comunitară, respectiv în administrarea ariilor naturale protejate la nivel naţional şi mondial (în special a Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”), precum şi a fondului forestier şi cinegetic (în contextul aplicării defectuoase a Legii 1/2000 şi exploatării abuzive a resurselor disponibile); ■ activităţile de criminalitate economico-financiară, care au limitat succesul măsurilor vizând creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Cele mai severe repercusiuni asupra constituirii resurselor bugetului public au fost generate de sustragerea de la plata integrală sau parţială a taxelor 18/45 şi impozitelor datorate, a unor societăţi comerciale autohtone şi străine, respectiv de practicile evazioniste asociate operaţiunilor de contrabandă cu mărfuri puternic accizate (în special ţigarete, cafea, băuturi şi produse petroliere) ori activităţilor fictive de export (derulate în scopul obţinerii returnării ilegale a T.V.A.). Proliferarea acestor activităţi a fost favorizată de punerea în dependenţă şi cointeresarea materială a unor funcţionari cu putere de decizie sau cu atribuţii de control din cadrul administraţiei centrale/locale, care au dezvoltat veritabile circuite relaţionale destinate nu doar protejării grupului lor de interese ci şi asigurării unui mecanism de promovare pe criterii clientelare a funcţionarilor publici implicaţi. Susţinerea acordată de respectivii funcţionari s-a materializat în: - exceptarea de la acţiunile de control ori derularea de controale formale (soldate inclusiv cu aplicarea de sancţiuni simbolice) la firmele agreate; - avertizarea prealabilă a societăţilor vizate de organismele cu atribuţii de control şi, chiar, acordarea de consultanţă în scopul acoperirii unor nereguli ori sustragerii acestora de la răspundere civilă/penală; - neinstituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor societăţilor favorizate, care ar urma să fie executate silit în vederea recuperării prejudiciilor provocate bugetului de stat ori celui al asigurărilor sociale; - acordarea de facilităţi fiscale (scutiri de la plata garanţiilor la importul de bunuri şi mărfuri) unor firme ce derulează operaţiuni de import - export, cu încălcarea reglementărilor vamale; - încadrări tarifare eronate ale mărfurilor şi bunurilor importate/exportate, inclusiv pe baza unor documente contrafăcute; - acceptarea unor documente privind exporturi fictive de mărfuri, în scopul obţinerii ilegale de T.V.A.; - exercitarea de presiuni în vederea exonerării de răspundere a unor subordonaţi identificaţi de organele abilitate ca fiind implicaţi în activităţi ilegale, ş.a. Pe de altă parte, în pofida evoluţiilor pozitive înregistrate pe linia securizării frontierelor şi perfecţionării mecanismelor de control vamal, organismele specializate în acest domeniu au continuat să se confrunte cu dificultăţi în desfăşurarea activităţii specifice, derivate din: - insuficienţa resurselor umane şi logistice alocate pentru asigurarea supravegherii vamale şi monitorizarea traficului naval pe zone situate la frontiera maritimă; - întârzierile acumulate în finalizarea unor obiective de investiţii; - problemele tehnice în exploatarea echipamentelor mobile de detecţie şi control privind produsele pretabile a face obiectul traficului ilegal; - funcţionarea necorespunzătoare a Sistemului Informatic Integrat Vamal. Măsurile adoptate la nivelul instituţiilor statului cu atribuţii de control şi aplicare a legii (inclusiv ca urmare a informărilor/sesizărilor S.R.I.) au condus la diminuarea acestor practici, care continuă - totuşi - să reprezinte un factor de risc. 19/45  2.5. Apărarea valorilor constituţionale În planul afirmării valorilor statului de drept şi asigurării egalităţii de şanse între cetăţeni, Serviciul Român de Informaţii şi-a concentrat eforturile în direcţia identificării şi semnalării, către factorii abilitaţi, a riscurilor asociate fenomenului de corupţie la diverse niveluri de autoritate, respectiv a celor derivate din menţinerea unor disfuncţii severe în activitatea din domenii de interes social major. Rezultatele activităţii de investigare desfăşurate de S.R.I. au fundamentat elaborarea şi transmiterea către organismele cu responsabilităţi în domeniu a unui volum însemnat de date şi informaţii referitoare la: „ obstrucţionarea activităţii unor instituţii ale statului ori deturnarea acesteia în sensuri neconforme cu interesul general, ca urmare a agregării şi consolidării unor grupuri de interese, dispunând de conexiuni în mediile de decizie. Ca şi în anul precedent, cele mai severe repercusiuni asupra climatului de legalitate şi implementării exigenţelor comunitare au fost induse de: • interferenţa unor interese personale sau de grup în derularea actului administrativ, precum şi în alte activităţi care incumbă autoritatea publică. Au fost identificate situaţii în care factori de decizie din administraţia publică centrală şi locală au utilizat abuziv prerogativele funcţiei deţinute pentru: • aplicarea discriminatorie a cadrului normativ ori iniţierea unor reglementări destinate promovării unor interese oneroase; • acordarea nejustificată a unor facilităţi, scutiri şi eşalonări la plata taxelor şi impozitelor; • organizarea de licitaţii trucate pentru atribuirea unor lucrări şi/sau servicii de interes public; • deturnarea fondurilor disponibile în beneficiu personal sau al unor grupuri de interese agregate la nivel central/local, inclusiv în cadrul unor proiecte şi programe cu finanţare (nerambursabilă) externă, prin acte ilicite sau încheierea de contracte dezavantajoase comunităţii; • gestionarea frauduloasă a patrimoniului public, materializată în subevaluarea preţurilor unor terenuri şi imobile scoase la vânzare ori trecerea abuzivă a acestora din domeniul public în cel privat, concesionarea ilegală ori dezavantajoasă a unor spaţii comerciale şi/sau terenuri etc.; • utilizarea informaţiilor la care au acces, în virtutea atribuţiilor de serviciu, pentru satisfacerea unor interese personale sau de grup; • eliberarea de titluri de proprietate unor persoane neîndreptăţite sau distrugerea documentelor ce atestă astfel de drepturi (cărţile funciare) pentru a favoriza comiterea de ilegalităţi. • perturbarea mecanismelor de realizare a actului de justiţie, ca u