raport activitate 2004.pdf

relucrare automată a informaţiilor secrete; - folosirea de sisteme de calcul conectate la Internet pentru întocmirea, stocarea sau procesarea documentelor clasificate în format electronic. „ Pentru eliminarea vulnerabilităţilor în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi în vederea acordării de sprijin reciproc în îndeplinirea atribuţiilor legale, S.R.I. a cooperat activ cu celelalte autorităţi desemnate de securitate. A fost demarat procesul de creare a mecanismelor funcţionale necesare cooperării interinstituţionale cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Serviciul de Informaţii Externe şi cu Ministerul Apărării Naţionale. Totodată au fost soluţionate cele peste 3.400 cereri de verificare în evidenţele şi bazele de date locale adresate de celelalte autorităţi desemnate de securitate, în vederea acordării certificatelor de acces la informaţii clasificate. „ În ceea ce priveşte respectarea, de către S.R.I., a responsabilităţilor ce îi revin pe linia protejării propriilor informaţii clasificate deţinute, inspecţiile efectuate de reprezentanţii O.R.N.I.S.S. - vizând informaţiile naţionale -, respectiv de structura abilitată a N.A.T.O. - pentru informaţiile Alianţei deţinute de Serviciu - au confirmat viabilitatea măsurilor de protecţie adoptate la nivelul Registrul Intern, fiind acordate calificative foarte bune. 3.2. Verificările de securitate Activităţile derulate de structura specializată a Serviciului în îndeplinirea responsabilităţilor ce revin instituţiei noastre pe dimensiunea verificărilor de securitate s-au materializat în: • avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de către autorităţile centrale, companiile şi societăţile naţionale şi alte peroane juridice de drept public sau privat. Verificarea măsurilor de protecţie procedurală prevăzute în programele de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de persoanele juridice din sfera de competenţă s-a realizat în condiţii de exigenţă sporită, în condiţiile în care numărul solicitărilor de avizare a fost de două ori mai mare decât în anul 26/45 precedent, iar majoritatea solicitanţilor erau deţinători de informaţii clasificate cu nivel de secretizare superior. Din cele 312 astfel de documente evaluate la nivelul Serviciului, 171 au fost remise emitenţilor în vederea reevaluării, deoarece nu prezentau garanţia că îndeplinesc cerinţele obligatorii prevăzute de Standardele naţionale în vigoare. Activităţile de evaluare şi verificare la faţa locului au condus la identificarea unor abordări şi măsuri neconforme cu reglementările în materie, numai 45% din aceste programe primind avizul de specialitate. Pe de altă parte, monitorizarea ulterioară a modului de implementare a măsurilor de protecţie preconizate a relevat neajunsuri de natură să favorizeze compromiterea informaţiilor clasificate, în toate aceste situaţii aplicându-se măsurile de prevenire adecvate; • avizarea accesului persoanelor fizice la informaţii clasificate naţionale şi N.A.T.O. Numărul solicitărilor de avizare adresate, în anul 2004, Serviciului Român de Informaţii a crescut cu 290% faţă de anul precedent (de la 4.232 la 12.295). În perioada de referinţă, 252 persoane juridice au solicitat verificarea angajaţilor proprii în vederea autorizării accesului la informaţii secrete de stat, ponderea aparţinând agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat. În conformitate cu criteriile de compatibilitate prevăzute de standardele în vigoare, au fost avizate pozitiv în vederea acordării accesului la informaţii clasificate 11.028 persoane, în 299 cazuri nu s-a acordat avizul de securitate datorită incompatibilităţilor de procedură, iar în 13 situaţii s-a acordat avizul negativ. La 31.12.2004, se aflau în verificări 955 persoane. Raportat la nivelul de secretizare pentru care s-a cerut accesul, 728 verificări de securitate (6,41%) au vizat informaţiile “strict secret de importanţă deosebită”, 5.275 nivelul “strict secret” (46,51%) şi 5.337 “secret” (47,06%). În ceea ce priveşte numărul persoanelor care au solicitat avizarea accesului la informaţii N.A.T.O. clasificate, comparativ cu anul 2003, acesta s- a redus cu circa 57% (38 de cereri în 2004, faţă de 89 în anul precedent, soluţionate în totalitate cu aviz pozitiv); „ eliberarea avizului necesar obţinerii autorizaţiei sau certificatului de securitate industrială. Au fost procesate 57 solicitări de acordare a avizului, de 2,8 ori mai multe decât în anul 2003. 3.3. Transportul, pe teritoriul naţional, al corespondenţei ce conţine informaţii clasificate 27/45  În organizarea şi administrarea sistemului de colectare, transport, distribuire şi protecţie, pe teritoriul României, a corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi informaţii secrete de serviciu, Serviciul a trebuit să facă faţă, în 2004, unui volum de corespondenţă în creştere cu 7,5% faţă de anul 2003, inclusiv ca urmare a adoptării H.G. 172/2004 (n.n. - pentru modificarea şi completarea art. 20 din H.G. nr. 1.349/2002 privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia corespondenţei clasificate) care prevede că unitatea specializată din cadrul S.R.I. realizează şi circulaţia corespondenţei oficiale neclasificate. O atenţie deosebită a fost acordată selecţionării, încadrării şi instruirii curierilor avizaţi să transporte documente şi materiale clasificate N.A.T.O., astfel încât Serviciul să asigure satisfacerea la parametri adecvaţi a nevoilor autorităţilor şi instituţiilor publice competente (în principal Ministerul Afacerilor Externe, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Ministerul Apărării Naţionale). De asemenea, Serviciul s-a implicat în profesionalizarea delegaţilor entităţilor beneficiare, prin organizarea unor activităţi de instruire a persoanelor împuternicite să predea, să primească şi să transporte corespondenţă clasificată. 4. Valorificarea informaţiilor 4.1. Informarea factorilor de decizie „ Abordarea unitară a ansamblului factorilor de risc a asigurat exploatarea adecvată a potenţialului informativ al Serviciului şi continuitatea în informare, în paralel cu racordarea acesteia la necesităţile derivate din statutul României de membru N.A.T.O., respectiv procesul de integrare în Uniunea Europeană. Activitatea de informare a urmărit cu prioritate punerea la dispoziţia factorilor de decizie a unor date, analize şi evaluări referitoare la evoluţia unor situaţii şi fenomene cu impact sever asupra eforturilor naţionale de implementare a standardelor de performanţă comunitare în toate domeniile de activitate, respectiv a unor oportunităţi de materializare a intereselor de politică internă şi externă ale României. În conformitate cu obiectivele asumate de Serviciu, în cursul anului 2004 s-a reuşit o mai bună acoperire informativă a tuturor categoriilor de manifestări relevante pentru dinamica stării de securitate naţională, prin consolidarea dimensiunii evaluative a documentelor de informare transmise factorilor abilitaţi. Totodată, abordarea într-o manieră pro-activă a spectrului evoluţiilor generatoare de riscuri şi ameninţări a permis accentuarea caracterului anticipativ al informărilor trimise de S.R.I. şi, implicit, fundamentarea unor decizii cu aplicare imediată în vederea prevenirii/contracarării pericolelor identificate. 28/45  ■ În intervalul de referinţă, au fost elaborate 4.947 documente integrate, în baza cărora - prin difuzare simultană - au fost puse la dispoziţia factorilor de decizie 12.528 de informări. Scăderea uşoară a numărului documentelor integrate în raport cu perioada anterioară (5.704) este rezultatul continuării, potrivit obiectivelor asumate, a procesului de creştere a nivelului de integrare şi a dimensiunii evaluative în activitatea de informare. ■ Pe domenii de realizare a securităţii naţionale, structura informării se prezintă astfel: • Vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale – 66%, din care: - apărarea valorilor şi mecanismelor constituţionale – 26%; - securitate economică – 58%; - riscuri în plan social – 16%; • Riscuri şi ameninţări la adresa spaţiului euro-atlantic. Protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României – 34%, din care: - contraspionaj, protejarea şi promovarea intereselor României în context euro-atlantic – 83%; - ameninţări transfrontaliere – 6%; - ameninţări de natură teroristă – 21%. „ Ponderea pe beneficiarii informării de securitate reflectă, de asemenea, racordarea activităţii Serviciului la priorităţile perioadei de referinţă din perspectiva obiectivelor României de modernizare şi reformă socio- economică, circa 82% din totalul documentelor de informare fiind destinate Guvernului şi, respectiv Preşedinţiei României (14% din total). „ În conformitate cu prevederile Legii 51/2001 privind siguranţa naţională a României, S.R.I. a asigurat satisfacerea nevoilor de informare ale factorilor de decizie la nivel local, transmiţând către aceştia 2.344 documente (1.903 destinate prefecţilor, iar 441 preşedinţilor de Consilii Judeţene), referitoare la diverse probleme de interes din perspectiva securităţii naţionale de competenţa acestora. Adecvarea informării la nevoile factorilor de decizie şi creşterea calităţii documentelor puse la dispoziţia acestora este confirmată nu doar prin numărul reacţiilor pozitive primite de Serviciu de la beneficiari, ci – mai ales – prin dispunerea cu operativitate, de către factorii de decizie, a măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor semnalate ori pentru promovarea unor interese ale României. 4.2. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală Serviciul Român de Informaţii a acordat un sprijin consistent organelor cu atribuţii în realizarea cercetării şi urmăririi penale în îndeplinirea responsabilităţilor acestora, documentarea informativă temeinică realizată la 29/45 nivelul Serviciului asupra unor cazuri în care erau întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni cu relevanţă pentru securitatea naţională a României fundamentând transmiterea a 457 de informări/sesizări către instituţiile abilitate. Din totalul sesizărilor transmise de S.R.I., 166 au fost adresate Parchetului Naţional Anticorupţie, 82 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 38 Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel, iar 55 Parchetelor de pe lângă Tribunalele Judeţene. De asemenea, în vederea dispunerii măsurilor ce se impuneau pentru realizarea cercetării penale pentru infracţiuni de competenţa acestora, Serviciul Român de Informaţii a transmis 66 de sesizări Inspectoratului General al Poliţiei Române, 39 inspectoratelor judeţene de poliţie şi 8 Centrelor Zonale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog. Aceste date statistice reconfirmă preocuparea S.R.I. pentru adecvarea eforturilor instituţionale la priorităţile societăţii româneşti şi atenţia deosebită acordată acelor acţiuni şi fenomene capabile să inducă perturbări majore în evoluţia procesului de modernizare şi dezvoltare socio-economică a României, respectiv a riscurilor şi ameninţărilor asociate manifestărilor fenomenului corupţiei ori activităţilor din sfera criminalităţii economico-financiare, cu impact sever în planul securităţii naţionale. 5. Cooperarea inter-instituţională Activităţile de colaborare dintre Serviciul Român de Informaţii şi celelalte instituţii ale sistemului de securitate naţională - derulate în baza protocoalelor bilaterale încheiate cu acestea, cu respectarea prevederilor legale şi a competenţelor fiecărei instituţii - au vizat îndeplinirea obiectivului comun de protejare a siguranţei naţionale şi promovare a intereselor majore ale statului român. • În ceea ce priveşte schimbul de informaţii, cele mai consistente cooperări au fost realizate cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, volumul datelor transmise de S.R.I. fiind cu 67,11% mai mare decât în anul 2003. • Ministerului Administraţiei şi Internelor i-au fost comunicate, cu operativitate, informaţii (în creştere cu 52,25% faţă de anul precedent) referitoare, în principal, la activităţi asociate criminalităţii organizate transfrontaliere, respectiv infracţionalităţii economice (comercializarea şi utilizarea de documente fiscale false, acţiuni ilegale în domeniile financiar-contabil, vamal, distrugerea/degradarea unor instalaţii şi echipamente petroliere, sustragerea de produse petroliere), la acte de corupţie, activităţi ilegale de confecţionare a unor dispozitive electronice de interceptare/înregistrare audio în secret şi camere video disimulare, acţiuni de nerespectare a legislaţiei referitoare la firmele de protecţie şi pază. • Documentele de informare remise Ministerului Afacerilor Externe (cu 43,76% mai multe faţă de 2003) au fost destinate susţinerii demersurilor de politică externă ale României (cu un accent deosebit pe cele asociate admiterii în Uniunea Europeană) şi au vizat poziţii/reacţii ale unor organisme europene şi internaţionale faţă de deciziile adoptate de partea română pe linia reformei instituţionale sau 30/45  prevenirii şi combaterii terorismului, precum şi aspecte relevante privind evoluţia dosarului irakian şi posibilele sale consecinţe asupra securităţii naţionale, respectiv modificări şi posibile implicaţii pentru România a situaţiilor din alte spaţii de conflict. • Informaţiile transmise Ministerului Apărării Naţionale - în creştere cu 65,84% faţă de 2003 - au vizat evoluţii semnificative din perspectiva promovării cooperării militare a României, îndeosebi în cadrul N.A.T.O., iniţiative ce ar fi putut afecta relaţiile comerciale, în domeniul industriei de apărare, cu parteneri străini; preocupări privind obţinerea de date despre măsurile de protecţie a unor personalităţi militare şi civile, vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea protecţiei informaţiilor clasificate din domeniul militar, activităţi asociate traficului ilicit cu materiale strategice. • Serviciului de Informaţii Externe i-au fost furnizate informaţii (cu 98,98% mai multe decât în anul 2003) referitoare la aspecte relevante pe linia negocierilor de admitere în U.E., a situaţiei minorităţilor române din statele vecine, tendinţe de evoluţie şi eventuale modalităţi de acţiune ale nucleelor unor grupări teroriste pe diverse spaţii de interes. • Cooperarea cu Serviciul de Protecţie şi Pază (în creştere cu 178,31% faţă de anul precedent) a vizat, similar perioadelor precedente, informaţii destinate asigurării protecţiei demnitarilor români sau străini, prevenirii perturbării programului unor vizite oficiale şi reuniuni internaţionale, organizate în Bucureşti, identificarea persoanelor care ar fi putut iniţia acţiuni violente în contextul unor acţiuni oficiale asigurate din punct de vedere operativ de S.P.P. • Informaţiile transmise Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (cu 299% mai mult comparativ cu 2003) s-au referit la riscuri şi vulnerabilităţi în sistemul de comunicaţii guvernamentale. Datele remise instituţiei noastre de celelalte instituţii componente ale sistemului de securitate naţională – în scădere uşoară (de 13,14%) faţă de anul precedent – au cuprins elemente utile pentru activitatea S.R.I. şi, împreună cu informaţiile proprii, au permis o mai bună cunoaştere a situaţiei operative şi, implicit, creşterea eficienţei activităţii de prevenire şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. • Cooperarea în cadrul unor acţiuni comune s-a materializat în soluţionarea unor cazuri complexe (volumul acestora fiind în creştere cu 164,28% faţă de 2003), respectiv în informarea organelor abilitate să realizeze urmărirea penală (în 108 de situaţii). Cazurile soluţionate - în principal cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Ministerul Apărării Naţionale - au vizat prevenirea unor activităţi de culegere de informaţii din domeniul securităţii naţionale, unor fapte circumscrise marii corupţii şi criminalităţii economico-financiare, a unor acţiuni ce ar fi putut aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, faptelor ilegale săvârşite unele persoane implicate în trafic cu produse petroliere şi ţiţei, organizarea protecţiei antiteroriste şi identificarea vulnerabilităţilor şi factorilor de risc în contextul unor reuniuni cu participare internaţională. • Activităţile pe linia prevenirii actelor teroriste şi asigurării misiunilor de pază şi protecţie au continuat să reprezinte o componentă importantă a cooperării, în cursul anului 2004 fiind executate aproape 1300 de misiuni 31/45 comune, majoritatea cont