Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

r sunt cuprinși 89% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învățământul gimnazial, 93%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație, în special la nivelul învățământului gimnazial, unde diferențele dintre rural și urban ajung la valori de 22 puncte procentuale. În anul școlar 2013/2014, învățământul primar și gimnazial (de masă și special) a cuprins 1743,2 mii elevi, școlarizați în 4045 unități școlare. Evoluția ratei brute de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinși în ciclul primar și gimnazial în totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) – este influențată de măsurile de politică școlară implementate în ultimii ani în educație. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea indicatorului a fost în scădere, de la 98% în 2009/2010 la 91% în 2013/2014. Cea mai amplă scădere a fost înregistrată în ultimii doi ani școlari, până la valori de 90% – ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar. Tabel 20. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 98,3 97,5 94,2 90,6 90,7 Urban 106,4 105,8 102,8 97,0 97,4 Rural 91,2 90,3 86,6 84,6 84,2 Feminin 97,5 96,7 93,1 89,3 89,9 Masculin 99,0 98,3 95,2 91,9 91,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Diferența pe genuri s-a mai diminuat, dar se menține și în 2013/2014 în favoarea băieților (89,9% fete, respectiv 91,4% băieți). Fig. 11. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial pe genuri total primar și gimnazial 26  primar gimnazial 100 100 95 95 90 90 85 85 80 80 Rata de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut constant atât în mediul urban, cât și în rural, dar se păstrează diferențe semnificative pe medii de rezidență. În 2013/2014, diferența a fost de peste 13 puncte procentuale. În ultimii doi ani școlari această diferență s-a mai redus, cel mai probabil ca efect al diverselor proiecte din fonduri europene derulate în scopul susținerii participării la educație și prevenirii părăsirii timpurii a școlii. Fig. 12. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial, pe medii de rezidență total primar și gimnazial 110 105 Total 100 Urban 95 Rural 90 85 80 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 primar gimnazial 27 Tendința descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul școlar 2013/2014 se manifestă diferit pe cicluri de școlarizare. După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învățământul primar a scăzut semnificativ în ultimii doi ani școlari, ca efect al trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar. În anul școlar 2013/2014 s-a înregistrat o ușoară ameliorare față de anul anterior (până la valoarea de 89%), în special prin creșterea numărului de copii de 6 ani cuprinși în clasa pregătitoare. O pondere încă semnificativă de copii de 6 ani – 14,9% – au rămas cuprinși în grădinițe și în acest an școlar. Tabel 21. Rata brută de cuprindere în învățământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 97,6 97,5 95,6 88,4 89,0 Urban 103,2 102,6 101,4 91,5 92,2 Rural 92,8 92,9 90,3 85,2 85,6 Feminin 96,9 96,7 94,7 87,7 88,3 Masculin 98,3 98,2 96,4 89,0 89,6 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Deși s-au înregistrat ameliorări ale participării la învățământul primar în ambele medii de rezidență, învățământul de la sate continuă să fie defavorizat, în comparație cu cel de la orașe din perspectiva participării școlare (85,6% rural și 92,2% urban). De asemenea, valoarea indicatorului este ușor mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele. În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut în perioada 2007-2010 ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor ce au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut de la un an la altul, până la valoarea de 92,7% în 2013/2014. Și la acest nivel de studiu, discrepanțele dintre rural și urban sunt semnificative și mai accentuate decât în învățământul primar, păstrând pentru anul școlar de referință diferența de aproape 22 p.p. în defavoarea mediului rural (82,7% rural și 104,5% urban). Tabel 22. Rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 98,9 97,6 92,8 93,4 92,7 Urban 109,6 108,9 104,2 104,3 104,5 Rural 89,5 87,8 83,1 84,0 82,7 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Această situație de defavorizare a mediului rural este efect al accentuării abandonului școlar și al părăsirii timpurii a școlii după terminarea ciclului primar, precum și al fenomenului migrației externe. Discrepanțele pe medii de rezidență sunt în creștere semnificativă în ultimii cinci ani și necesită intervenții ameliorative special destinate mediului rural. 28 Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial În ultimii ani școlari, durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial a crescut semnificativ până la valoarea de 8,0 ani – ca urmare a includerii clasei pregătitoare în structura învățământului obligatoriu. Ca și în anii anteriori, se mențin disparități importante între mediul urban și cel rural: elevii din urban petrec 8,5 ani în învățământul primar și gimnazial, iar cei din rural numai 7,3 ani (prin raportare la durata teoretică de 9 ani de învățământ primar și gimnazial). Diferențele sunt mai accentuate la nivelul învățământului gimnazial. Valoarea indicatorului durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial a fost influențată de schimbările de structură a sistemului de învățământ. Astfel, în ultimul deceniu, valoarea indicatorului a fost de aproximativ 7,5 ani (prin raportare la durata teoretică de 8 ani de învățământ primar și gimnazial; în anul 2011/2012 s-a înregistrat o scădere semnificativă cu 0,3 ani, determinată de ieșirea din clasa a VIII-a a generației de copii care au avut debutul școlar în anul 2003/2004 (la 6 ani și la 7 ani concomitent). Intrarea, în anul 2012/2013, a clasei pregătitoare în structura învățământului primar a determinat, în mod direct, creșterea duratei de frecventare a învățământului primar și gimnazial cu aproximativ 1 an, indicatorul având în ultimii ani valoarea de 8,0 ani (prin raportare la durata teoretică de 9 ani de învățământ primar și gimnazial). Tabel 23. Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 7,4 7,4 7,1 8,0 8,0 Urban 7,8 7,8 7,6 8,4 8,5 Rural 6,7 6,7 6,4 7,3 7,3 Feminin 7,2 7,2 6,9 7,9 7,9 Masculin 7,3 7,3 7,0 7,9 8,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Analiza datelor pe genuri evidențiază, în perioada ultimilor opt ani școlari, valori ale indicatorului similare în cazul fetelor și al băieților. În ultimii ani se păstrează un decalaj important a valorii duratei medii de frecventare a învățământului pe medii de rezidență: în medie, un copil din mediul rural studiază în învățământul primar și gimnazial cu aproximativ 1 an mai puțin decât un copil din mediul urban. Calculat pentru anul școlar 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 8,5 ani în mediul urban și de numai 7,3 ani în mediul rural (cu 1,7 ani mai puțin decât durata oficială) (Fig. 13). 29  Fig. 13. Durata medie de frecventare a învățământului primar și gimnazial, pe medii de rezidență total primar și gimnazial 9 8,5 8 Total 7,5 Urban Rural 7 6,5 6 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 primar gimnazial 5 5 4,5 4,5 4 4 3,5 3,5 3 3 2,5 2,5 2 2 Tendințe similare cu cele prezentate se înregistrează și la nivelul fiecărui ciclu de învățământ. Astfel, durata medie de frecventare a învățământului primar a fost relativ constantă în ultimii ani (aproximativ 3,5 ani), cu o creștere semnificativă în 2012/2013 până la valoarea de 4,3 ani, ca urmare a instituirii obligativității clasei pregătitoare. Variațiile în funcție de criteriul gen sunt aproape inexistente. Ca și în anii trecuți, se păstrează diferența pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural: în medie, un elev din mediul rural studiază în învățământul primar cu 0,4 ani mai puțin decât un elev din mediul urban (Tabel 24, Fig. 13). Tabel 24. Durata medie de frecventare a învățământului primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 3,6 3,6 3,5 4,3 4,3 Urban 3,8 3,8 3,7 4,4 4,5 Rural 3,4 3,4 3,3 4,1 4,1 Feminin 3,5 3,5 3,5 4,3 4,3 Masculin 3,6 3,6 3,5 4,3 4,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. 30 Pentru învățământul gimnazial, indicatorul a avut valori aproape constante în ultimii ani. În 2013/2014, valoarea indicatorului a fost de 3,4 ani, și de această dată cu diferențe accentuate pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural: în medie, un elev din mediul urban studiază în învățământul gimnazial cu 0,8 ani mai mult decât un elev din mediul rural (Tabel 25, Fig. 13). Tabel 25. Durata medie de frecventare a învățământului gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 3,5 3,5 3,3 3,4 3,4 Urban 3,9 3,9 3,7 3,8 3,8 Rural 3,2 3,2 3,0 3,1 3,0 Feminin 3,5 3,5 3,3 3,3 3,3 Masculin 3,5 3,5 3,4 3,4 3,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Diferențele pe medii de rezidență în ceea ce privește durata medie de frecventare a învățământului evidențiază, la fel ca și alți indicatori, situația defavorizată a populației de vârstă școlară din ariile rurale. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste Schimbările de structură a sistemului de învățământ au influențe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar este în creștere de la un an școlar la altul, ajungând în 2013/2014 la valoarea de peste 80% (cu peste 10 p.p. mai mult decât anul școlar trecut). O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani (14,5%) au rămas în grădinițe. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învățământului primar și gimnazial au înregistrat ușoare oscilații față de anul anterior. Se înregistrează în continuare procente relativ ridicate de elevi care depășesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învățământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinși în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației de aceeași vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică. Ca și alți indicatori, ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările de structură ale sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinși în învățământul primar în anii anteriori, în 2013/2014 peste 80% dintre copiii de 6 ani au fost școlarizați în primar (cu aproape 10 p.p. mai mult decât în anul școlar anterior): 55,9% în clasa pregătitoare și 14,9% în clasa I. În același timp, o pondere de 14,5% de copiii de 6 ani (în scădere cu 3 p.p. față de anul școlar trecut) au rămas cuprinși în învățământul preșcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei 31 pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în școală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în rural decât în urban, în ultimii doi ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban decât în rural (83,3% în urban, respectiv 78,8% în rural). În mod constant, d