Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:55
- Dimensiunea materialului
- 3.412,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
Raport privind starea
învățământului preuniversitar
din România
2014
CUPRINS
Cap. 1 ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN
PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ ............................................. pag. 3
Cap. 2 REZULTATE ŞI ACŢIUNI RELEVANTE DESFĂŞURATE ÎN ANUL
ȘCOLAR 2013 – 2014 .................................................................................... pag. 81
Cap. 3 PROGRAME ȘI PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI EXTERNE,
DERULATE DE CĂTRE MEN ȘI AGENȚIILE SUBORDONATE/COORDONATE
........................................................................................................................... pag. 108
Cap. 4 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE ALE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR PENTRU PERIOADA 2014 – 2015 ............................. pag. 121
Cap. 5 SINTEZĂ ASUPRA STĂRII SISTEMULUI NAȚIONAL DE ÎNVĂȚĂ-
MÂNT PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA 2013-2014 ........................... pag. 129
Indicatori și abrevieri ....................................................................................... pag. 139
Raportul privind Starea învățământului preuniversitar din România 2014 a fost elaborat la nivelul
ministerului, sub coordonarea Unității de Strategii și Politici Publice, după încheierea anului școlar
2013-2014. Avizat de secretarul de stat în funcție la momentul finalizării acestuia, Raportul
utilizează contribuțiile Institutului de Științe ale Educației, departamentelor MENCS și ale altor
instituții aflate în subordonarea/coordonarea ministerului.
2
Capitolul 1. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ
I. Resursele umane ale sistemului de învățământ preuniversitar .......................................... 3
II. Participarea școlară în sistemul de învățământ preuniversitar .........................................15
III. Rezultatele și eficiența externă a sistemului de învățământ ........................................... 50
IV. Situația educației și formării profesionale din România din perspectiva indicatorilor Strategiei
Europa 2020 ......................................................................................................................71
Prezentul raport analizează situația înregistrată în sistemul de învățământ preuniversitar în anul școlar
2013/2014 și principalele tendințe în perioada 2009/2010 – 2013/2014. Analiza de tip statistic utilizează
indicatorii de bază incluși în SNIE - Sistemul Național de Indicatori pentru Educație. SNIE este compatibil
cu sistemele internaționale de indicatori (sistemul statistic european Eurostat, sistemul OECD, sistemul
UNESCO, sistemul Banca Mondială) și include o parte a indicatorilor-țintă specifici obiectivelor europene
comune în domeniul educației și formării profesionale.
Raportul de față prezintă situația înregistrată în cazul învățământului preuniversitar și are în vedere
următoarele dimensiuni: resursele umane; participarea la educație; rezultatele elevilor și rezultatele
educației pe piața muncii. Setul de indicatori a fost calculat atât pe ansamblul sistemului, cât și pentru
fiecare nivel de educație în parte (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal și de maiștri).
Raportul prezintă de asemenea o analiză cu privire la situația României referitoare la atingerea țintelor
stabilite la nivel european în orizontul de timp 2020.
Pentru calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educație ale Institutului
Național de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informații culese la începutul anului școlar
(indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul școlar 2013/2014. Pentru indicatorii care
utilizează informații culese la final de an școlar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper
anul școlar 2012/2013, datele pentru 2013/2014 nefiind disponibile la momentul realizării analizei.
Datele cu privire la rezultatele elevilor la examenele naționale la clasa a VIII-a și cele de la bacalaureat,
pentru anul 2014, au fost furnizate de Centrul Național de Evaluare și Examinare.
Pentru analizele comparative la nivel european au fost utilizate baze de date și rapoarte ale EUROSTAT,
OECD și Banca Mondială.
I. RESURSELE UMANE ALE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
Ansamblul sistemului de învățământ
Evoluția efectivelor de personal din învățământul preuniversitar
În perioada de referință a raportului, personalul angajat în învățământ a
înregistrat o ușoară creștere. Cu excepția învățământului liceal și
profesional, care înregistrează ușoare scăderi, numărul cadrelor didactice pe
niveluri de educație a crescut la fiecare nivel de învățământ.
3
În anul școlar 2013/2014, numărul angajaților din învățământul preuniversitar a înregistrat o
ușoară creștere în comparație cu anul precedent, cu aproximativ 3 mii de persoane (Tabel 1).
Evoluții se înregistrează în cazul personalului didactic, didactic auxiliar, de întreținere și
operațional. În cazul personalului administrativ, tendința descendentă continuă, însă nu este la fel
de evidentă ca în anul precedent.
Tabel 1. Structura efectivelor personalului din învățământul preuniversitar, anul școlar 2013/2014
Nivel Personal Personal Personal Personal Total %
învățământ didactic didactic administrativ întreținere și personal personal
auxiliar operațional didactic
Preșcolar 35433 2156 1409 15126 54124 65.47
Primar și 125454 10631 2484 23395 161964 77.46
gimnazial
Liceal 56843 9798 2637 15588 84866 66.98
Profesional 142 16 0 15 173 82.08
Postliceal și de 1933 272 297 213 2715 71.20
maiștri
Total 219805 22873 6827 54337 303842 72.34
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014.
Din totalul personalului din învățământul preuniversitar, peste jumătate funcționează în ciclul
primar și gimnazial, aproape 30% în liceu, aproape 18% în învățământul preșcolar, și ponderi
reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri (Fig. 1). În învățământul primar
și gimnazial special funcționează 5,4% din totalul personalului, respectiv 5% dintre cadrele
didactice cuprinse în aceste niveluri.
Fig. 1. Ponderea personalului din învățământul preuniversitar în
anul școlar 2013/2014, pe niveluri de studii
0.9%
0.1%
17.8% Preșcolar
27.9%
Primar și gimnazial
Liceal
Profesional
53.3%
Postliceal și de maiștri
Pe categorii de personal, s-au înregistrat evoluții pozitive ale efectivelor de personal didactic,
personal didactic auxiliar și personal de întreținere și operațional, în același timp cu scăderi în
cazul personalului administrativ.
Pe niveluri de educație, scăderea sau creșterea efectivelor de personal se corelează, în mod
firesc, cu tendințele efectivelor de elevi. Astfel, cele mai importante creșteri de personal (în cifre
absolute) se înregistrează în învățământul primar (aproape 2 mii persoane), ca urmare a trecerii
clasei pregătitoare în componența acestui nivel de studiu. După o importantă scădere a
efectivelor personalului înregistrată anul școlar anterior în învățământul preșcolar, ca urmare a
aceleiași măsuri de politică educațională, în 2013-2014, la acest nivel de educație se înregistrează
o tendință de creștere. Efectivele de personal din învățământul liceal își continuă scăderea, dar
4
mai puțin semnificativă decât în anul precedent. A crescut numărul de personal și în învățământul
postliceal și de maiștri, care a devenit o rută din ce în ce mai solicitată de absolvenții de liceu fără
bacalaureat.
La nivel general, ponderea personalului didactic în total personal din învățământ a rămas relativ
constantă, reprezentând 72,3% din totalul angajaților din învățământ. Și în acest caz observăm
diferențele pe niveluri de educație: cadrele didactice din învățământul primar și gimnazial au o
pondere de 77,5% în totalul personalului din învățământ, în timp ce în învățământul preșcolar
ponderea este de aproape 66%, iar în învățământul liceal de aproximativ 67%. În cazul
învățământului postliceal și de maiștri, ponderea personalului didactic este de 71,2%, în ușoară
creștere în comparație cu anul anterior.
În ultimii doi ani școlari, ponderea personalului didactic auxiliar a înregistrat o creștere la toate
nivelurile de educație. Efectivele de personalul administrativ înregistrează scăderi în comparație
cu anul școlar anterior.
Efectivele de personal didactic sunt în creștere ușoară la toate nivelurile de învățământ, cu
excepția învățământului liceal și profesional – Tabel 2. Evoluția acestui indicator se corelează cu
cea a numărului de elevi înscriși în sistemul de învățământ.
Tabel 2. Evoluția numărului de cadre didactice pe niveluri de învățământ și medii de rezidență
Nivel de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/
2010 2011 2012 2013 2014
Preșcolar Total 38322 37353 37391 35071 35433
Urban 22202 22032 22164 21114 21666
Rural 16120 15321 15227 13957 13767
Primar Total 52272 47560 45959 50626 50857
Urban 24306 22309 21881 24578 24961
Rural 27966 25251 24078 26048 25896
- Primar de masă Total 49817 45291 43693 48349 48425
Urban 22012 20166 19759 22448 22670
Rural 27805 25125 23934 25901 25755
- Primar special Total 2455 2269 2266 2277 2432
Urban 2294 2143 2122 2130 2291
Rural 161 126 144 147 141
Gimnazial Total 82959 77445 74968 73014 74597
Urban 40298 37149 36131 34946 35771
Rural 42661 40296 38837 38068 38826
- Gimnazial de masă Total 79059 73511 71093 69084 70687
Urban 36642 33474 32538 31262 32094
Rural 42417 40037 38555 37822 38593
- Gimnazial special Total 3900 3934 3875 3930 3910
Urban 3656 3675 3593 3684 3677
Rural 244 259 282 246 233
Liceu Total 60255 59609 59380 57080 56843
Urban 56077 55095 54839 52587 52307
Rural 4178 4514 4541 4493 4536
Profesional/ Total 2803 116 64 150 142
SAM Urban 1745 111 62 135 124
Rural 1058 5 2 15 18
Postliceal Total 965 1124 1360 1678 1933
Urban 960 1112 1306 1634 1876
5
Rural 5 12 54 44 57
Total Total 237576 223207 219122 217619 219805
Urban 145588 137808 136383 134994 136705
Rural 91988 85399 82739 82625 83100
Observație: Pentru învățământul liceal, profesional și postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în
care este situată unitatea de învățământ.
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010 -2014.
Fig. 2. Evoluția personalului didactic din învățământul preuniversitar - Total
Pe niveluri de învățământ
Efectivele de personal didactic prezintă unele variații în funcție de nivelul de învățământ. Astfel, în
cadrul învățământului preșcolar, primar (de masă și special), gimnazial de masă și postliceal se
înregistrează ușoare creșteri față de anul școlar anterior, iar la nivelul învățământului special
gimnazial, liceal și profesional se înregistrează ușoare scăderi. Evoluția acestui indicator se
corelează cu cea a numărului de elevi înscriși în sistemul de învățământ. Măsura de introducere a
clasei pregătitoare, reorganizarea învățământului profesional și politica de personal din sectorul
public explică, în principal, această evoluție.
Analiza pe medii de rezidență a numărului cadrelor didactice indică o creștere în mediul urban, la
nivelul învățământului preșcolar, primar (de masă și special), gimnazial de masă și postliceal. În
mediul rural a crescut numărul de cadre didactice în special în învățământul gimnazial de masă. În
analiză, trebuie să avem în vedere și faptul că rețeaua școlară este inegal dezvoltată pe medii de
rezidență în cazul învățământului liceal, postliceal, cât și al celui special (în defavoarea mediului
rural).
6
La nivelul anului 2010, cadrele didactice din învățământul primar și secundar
reprezentau 2.1 % (aproximativ 5 milioane persoane) din totalul populației active de la
nivel european.
Procentele diferă considerabil de la o țară la alta. Cele mai mici valori ale indicatorului
s-au înregistrat în Germania, Estonia și Bulgaria, iar cele mai mari în Luxemburg,
Lituania și Belgia. România are, în medie, 1,8% cadre didactice din învățământul primar
și secundar raportate la populația activă.
Fig. 3. Cadre didactice în învățământul primar și secundar (ISCED 1-3)
ca procent din totalul populației active, 2010
EU-27 2,1
RO 1,8
LU 3,6
LT 3,5
BE 3,5
IS 3,4
MT 3,2
NO 3,1
PT 2,9
TR 2,7
HU 2,7
IE 2,7
PL
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
0fa11f1ac217ced2925ff25a6d4ef820bd6bfdc2d8139b36c36970a6267a19e7