Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:55
- Dimensiunea materialului
- 3.412,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
2,6
FI 2,5
CY 2,5
HR 2,4
SE 2,4
IT 2,4
FR 2,3
AT 2,2
NL 2,2
LV 2,1
ES 2,1
UK 2,0
SK 1,9
SI 1,9
CZ 1,8
BG 1,7
EE 1,6
DE 1,6
0 1 2 3 4
Sursa: Key Data on School Teachers and Leaders, Eurydice, 2013.
Ponderea personalului didactic calificat
În anul școlar 2013/2014, ponderea personalului didactic calificat a crescut la
nivelul învățământului profesional și postliceal și a stagnat la nivelul
învățământului primar. În cazul celorlalte niveluri de învățământ valoarea
acestui indicator scade ușor. La nivelul învățământului liceal se
înregistrează o pondere mai crescută a cadrelor didactice calificate din
mediul rural decât a celor din mediul urban.
În învățământul preșcolar, pe fondul unei ușoare creșteri a numărului total de personal didactic, a
scăzut ușor ponderea cadrelor didactice calificate. Această situație este mai evidentă la nivelul
învățământului preșcolar din mediul rural, decât în urban (scădere cu 0,8p.p. în rural, respectiv cu
0,3 p.p. în urban).
7
În învățământul primar ponderea cadrelor didactice calificate înregistrează aceeași valoare ca și în
anul școlar precedent la nivel general, cu o scădere cu 0,3 p.p. a ponderii cadrelor didactice din
urban și o creștere cu 0,3 p.p. în rural.
Tendința de scădere ușoară a ponderii personalului didactic calificat se regăsește și la nivelul
gimnaziului. Ecartul pe medii de rezidență, la acest nivel de învățământ scade față de anul
anterior și revine la cel din 2011/2012 (Tabel 3).
Tabel 3. Ponderea cadrelor didactice calificate pe niveluri de învățământ
2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/
Nivel de învățământ 2010 2011 2012 2013 2014
% % % % %
Preșcolar Total 95,4 95,6 95,2 97,3 96,9
Urban 97,0 97,1 95,4 97,6 97,3
Rural 93,2 93,3 95,0 96,9 96,1
Primar Total 98,5 98,8 98,8 98,0 98,0
Urban 98,9 99,4 99,1 98,8 98,5
Rural 98,1 98,3 98,6 97,2 97,5
Gimnazial Total 97,1 97,8 98,1 96,8 96,6
Urban 98,6 99,1 99,1 97,9 97,5
Rural 95,7 96,8 97,4 95,9 95,8
Liceu Total 99,5 99,4 99,3 97,6 97,5
Urban 99,5 99,5 99,4 97,6 97,5
Rural 99,1 98,7 99,2 97,6 97,9
Profesional (SAM) Total 96,0 96,6 100,0 77,3 89,4
Urban 95,5 99,1 100,0 74,8 89,5
Rural 97,0 40,0 100,0 100,0 88,9
Postliceal Total 98,9 96,4 97,6 93,4 96,0
Urban 98,9 96,3 97,5 93,3 95,9
Rural 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Observație: Pentru învățământul liceal, profesional și postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în
care este situată unitatea de învățământ.
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014.
Fig. 4. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe medii de rezidență și niveluri de învățământ-Urban
8
Rural
Și în învățământul liceal ponderea personalului didactic calificat scade ușor în comparație cu anul
precedent. În seria de date prezentată, este primul an în care ecartul dintre urban si rural la nivelul
învățământului liceal este în favoarea mediului rural (97,9% în rural, respectiv 97,5% în urban).
În cazul învățământului profesional și al învățământului postliceal, ponderea personalului calificat
crește semnificativ față de anul școlar anterior.
Datele referitoare la personalul calificat din sistemul de învățământ evidențiază nevoia
identificării – în special pentru nivelurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal – a posturilor dificil
de acoperit cu personal calificat, precum și evaluarea oportunității dezvoltării unor programe prin
care să fie stimulată atragerea personalului calificat în școli. De asemenea, este oportună
continuarea programelor de formare/calificare pentru tinerii care provin din localități
dezavantajate și care doresc să se întoarcă să lucreze ca profesori în școlile din aceste comunități.
Ponderea personalului didactic cu normă întreagă
În anul școlar 2013/2014 nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea
ce privește ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă, iar diferențele pe
medii de rezidență s-au redus.
Pe niveluri de studiu, în perioada de referință, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă în
învățământul preșcolar înregistrează cea mai ridicată valoare în comparație cu celelalte niveluri de
învățământ (99,4%), înregistrând o valoare similară cu anul școlar anterior.
De asemenea, ponderi ridicate de personal cu timp integral de lucru se înregistrează în
învățământul primar de masă (98%) și în învățământul primar și gimnazial special (97% respectiv
94,2%).
Tabel 4. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învățământ (%)
Nivel de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/
2010 2011 2012 2013 2014
Preșcolar Total 99,1 98,8 98,4 99,5 99,4
Urban 98,9 98,5 98,0 99,4 99,3
9
Rural 99,4 99,2 98,9 99,6 99,4
Primar Total 93,8 95,2 94,8 97,8 98,0
Urban 94,9 96,2 95,5 98,4 98,2
Rural 92,9 94,2 94,1 97,2 97,7
- Primar de masă Total 93,7 95,1 94,7 97,8 98,0
Urban 94,7 96,2 95,4 98,4 98,3
Rural 92,9 94,2 94,1 97,2 97,7
- Primar special Total 96,3 96,6 96,4 97,9 97,0
Urban 96,4 96,5 96,4 97,9 96,9
Rural 95,7 97,6 96,5 97,3 98,6
Gimnazial Total 71,2 69,1 66,7 73,1 72,2
Urban 76,5 74,6 71,1 77,3 76,8
Rural 66,3 64,1 62,8 69,2 68,0
- Gimnazial de masă Total 70,2 67,9 65.4 71,8 71,0
Urban 75,0 72,7 68,8 75,2 74,8
Rural 66,1 63,9 62,6 69,0 67,8
- Gimnazial special Total 91,3 92,2 91,5 95,3 94,2
Urban 91,2 92,1 91,5 95,4 94,1
Rural 93,4 93,4 91,8 93,9 95,3
Liceu Total 84,4 82,4 79,9 84,8 83,4
Urban 84,8 82,9 80,2 84,9 83,5
Rural 79,7 76,5 76,1 82,8 82,0
Profesional/ Total 70,3 70,7 92,2 72,0 78,9
SAM Urban 69,6 69,4 93,5 68,9 77,4
Rural 71,5 100,0 50,0 100,0 88,9
Postliceal Total 61,7 66,4 58,5 60,7 62,9
Urban 62,0 66,8 58,3 60,2 62,4
Rural 0,0 25,0 61,1 77,3 78,9
Observație: Pentru învățământul liceal, profesional și postliceal, pentru mediul de rezidență s-a luat în considerare tipul de localitate în
care este situată unitatea de învățământ.
Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014.
O pondere mai scăzută a personalului cu normă întreagă se constată și în învățământul gimnazial
de masă (71%), în ușoară scădere față de anul anterior.
Dacă în anul școlar anterior, învățământul liceal înregistra o creștere a ponderii personalului cu
timp integral de lucru, în anul școlar de referință, acest indicator este în ușoară scădere, cu 1,5 p.p.
(83,4%).
În învățământul postliceal continuă să se înregistreze cea mai scăzută pondere a cadrelor
didactice cu timp integral de lucru (62,9%), în condițiile în care mare parte din profesorii care
predau în școlile postliceale au adesea norma de bază în alte unități de învățământ.
O analiză pe medii de rezidență indică faptul că, în învățământul profesional se observă cea mai
importantă reducere a decalajului dintre mediul urban și mediul rural, în anul școlar 2013/2014.
Astfel, ecartul de 31,1 p.p. înregistrat cu un an înainte s-a redus la 11,5 p.p. Scăderi ale ecartului pe
medii de rezidență, la nivelul personalului cu normă întreagă se înregistrează și la nivelul
învățământului liceal și primar.
La nivelul învățământului postliceal diferențele sunt mai dificil de estimat, din cauza
dezechilibrului dintre numărul de unități școlare de acest nivel pe medii de rezidență. Este de
remarcat totuși faptul că ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă în învățământul
10
postliceal continuă să fie sensibil mai ridicată în mediul rural în comparație cu cel urban (78,9%
față de 62,4%).
La nivelul țărilor europene există diferite politici de flexibilizare a sistemelor de
recrutare a profesorilor, printre care și reglementările ce stabilesc condițiile de angajare
pe o perioadă limitată în sistemul de educație preuniversitar. În Europa, doar România,
Franța și Islanda nu au astfel de reglementări. Raționalizarea rețelei școlare și
introducerea unor servicii educaționale suplimentare (de exemplu, de tipul “școală după
școală”) pot fi sprijinite de măsuri adecvate de reglementare a condițiilor în care se pot
face angajări pentru un timp parțial de lucru.
Fig. 5. Personal cu normă parțială de lucru (ISCED 1-3) la nivel european, 2012
Sursa: EUROSTAT, 2014.
Ponderea personalului didactic feminin
În anul școlar 2013/2014 ponderea personalului didactic feminin a continuat
să crească la nivelul ansamblului sistemului de învățământ preuniversitar,
comparativ cu anul anterior. Pe niveluri de studiu se înregistrează
următoarea situație: cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul
personalului didactic feminin este mai mare.
11
Datele privind ponderea personalului didactic feminin în sistemul românesc de învățământ susțin
realitățile ce se înregistrează la nivel european: cea mai mare pondere a profesorilor femei se
regăsesc la nivel primar și secundar inferior; cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul
personalului didactic feminin este mai mare.
În comparație cu anul precedent, ponderea personalului feminin a crescut ușor (Tabel 5), la nivelul
ansamblului sistemului de educație de nivel preuniversitar, cadrele didactice de gen feminin
reprezentând peste trei sferturi din totalul personalului didactic (78,8%).
Tabel 5. Ponderea personalului feminin în totalul personalului didactic
Nivel de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/
2010 2011 2012 2013 2014
Preșcolar Total 99,7 99,6 99,7 99,7 99,6
Urban 99,8 99,8 99,8 99,7 99,7
Rural 99,6 99,5 99,5 99,6 99,5
Prima Total 86,1 86,8 86,9 88,1 88,6
Urban 90,0 90,6 90,9 91,8 92,1
Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2
- Primar de masă Total 86,0 86,7 86,9 88,1 88,6
Urban 90,1 90,9 91,2 92,1 92,4
Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2
- Prim
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
0fa11f1ac217ced2925ff25a6d4ef820bd6bfdc2d8139b36c36970a6267a19e7