Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

iferența valorii indicatorului pe genuri este in favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (82,2% fete, respectiv 80,3% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învățământului primar, rata specifică de cuprindere pe vârste înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior (Tabel 26, Fig. 14). Pe genuri, se remarcă faptul că, la vârstele de intrare în învățământul primar, ratele de cuprindere sunt mai mari pentru fete în comparație cu băieții, fapt datorat cel mai probabil unui debut școlar mai rapid al acestora. Pe medii de rezidență, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învățământului primar. Se remarcă prezența în învățământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depășesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 10% dintre copiii de 11 ani și 5,4% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul școlar întârziat (mai ales în învățământul special, dar nu numai); fenomenul repetenției, cu impact asupra eficienței interne a sistemului de educație și cu efecte asupra riscului de abandon școlar. Tabel 26. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 6 ani Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 7 ani Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 8 ani Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 9 ani Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 10 ani Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. 32  Fig. 14. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în învățământul primar 100 90 80 6 ani 70 7 ani 60 50 8 ani 40 9 ani 30 20 10 ani 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Evoluția ratelor specifice de cuprindere în învățământul gimnazial înregistrează scăderi ușoare față de anul anterior pentru 11, 12 și 13 ani, cu ușoare creșteri la 14 ani (Tabel 27, Fig. 15). Ca și în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depășesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11% dintre copiii de 15 ani și 8% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabel 27. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste, în învățământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 11 ani Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 12 ani Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 13 ani Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 14 ani Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. 33  Fig. 15. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în învățământul gimnazial 100 90 80 11 ani 70 60 12 ani 50 40 13 ani 30 14 ani 20 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul școlar 2012/2013, rata abandonului școlar a scăzut semnificativ în comparație cu anul școlar anterior, ca urmare a introducerii clasei pregătitoare în structura învățământului primar. La nivel general, 1,4% dintre elevii de nivel primar și gimnazial abandonează școala. Mediul rural, gimnaziul, populația școlară masculină, respectiv clasele de început de ciclu gimnazial înregistrează în continuare, valori ridicate ale abandonului școlar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar au fost la nivelul învățământului gimnazial din mediul rural (2,1%), a băieților din rural (2,2%), respectiv la nivelul clasei a V-a (2,6%). La finalul anului școlar 2012/2013, învățământul primar și gimnazial de masă cuprindea 1703,4 mii elevi. Din totalul elevilor, 96,6% au fost declarați promovați, un procent de 2,9% repetenți și 0,5% cu situația școlară neîncheiată. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt următoarele: 17,0 mii la final de an, din care 97,7% elevi promovați, în învățământul special. Dintre aceștia, 96,4% au fost declarați promovați, un procent de 1,4% repetenți și 0,9% cu situația școlară neîncheiată. Pe ansamblul învățământului primar și gimnazial, rata abandonului școlar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieșire”) în anul 2012/2013 a fost de 1,4% (procent ce reprezintă 24,4 mii elevi) (Tabel 28). În comparație cu anul anterior, situația s-a ameliorat semnificativ, valoarea indicatorului la nivel general fiind cu 0,4 p.p. mai mică față de 2011/2012. Cel mai probabil, ameliorarea acestei situații este efect al implementării obligativității debutului școlar de la 6 ani, respectiv al includerii clasei pregătitoare în învățământul primar. Situația s-a ameliorat în special în mediul urban, pe fondul creșterii ratei specifice de participare școlară la vârsta de 6 ani. În ceea ce privește abandonul pe genuri, se înregistrează o scădere a diferențelor față de anul anterior, până la valoarea de 0,3 p.p. în defavoarea băieților (1,2% abandon în cazul fetelor și 1,5% abandon în cazul băieților). 34 Tabel 28. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2009 2010 2011 2012 2013 Învățământ primar și gimnazial Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 Învățământ primar Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 Învățământ gimnazial Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar, abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de școlaritate obligatorie; situația s-a îmbunătățit ușor în ultimii ani, ajungând în 2012/2013 la ameliorări semnificative. În anul școlar 2012/2013, valoarea indicatorului a fost de 1,1% (Tabel 28, Fig. 16). Se adâncesc diferențele pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural. Se păstrează decalajul constant pe genuri: mai mulți băieți din ciclul primar abandonează școala, comparativ cu fetele. Fig. 16. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe medii de rezidență 2,5 2 Total 1,5 Urban Rural 1 0,5 35 În învățământul gimnazial, abandonul școlar nu a înregistrat aceleași scăderi spectaculoase ca în învățământul primar, dar și aici trendul este unul descendent în ultimii ani; valoarea indicatorului a fost de 1,7% în 2012/2013. La acest nivel de studiu diferențele pe medii de rezidență sunt mai ample, de 0,7 p.p. în defavoarea mediului rural. Și în cazul gimnaziului se evidențiază avantajul fetelor în comparație cu băieții (0,3 p.p. în defavoarea băieților) (Tabel 28, Fig. 17). Fig. 17. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență 2,5 2 Total 1,5 Urban Rural 1 0,5 Relevantă în contextul de față este și analiza abandonului școlar pe clase. Datele evidențiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de școlaritate: clasa I (cu excepția ultimului an școlar analizat, în condițiile introducerii debutului școlar cu clasa pregătitoare), respectiv clasa a V-a, la celelalte clase valorile ratei fiind mai reduse (Tabel 29, Fig. 18, Fig. 19). Tabel 29. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial, pe clase și medii de rezidență 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2009 2010 2011 2012 2013 cl. pregătitoare Total - - - - 0,5 Urban - - - - 0,1 Rural - - - - 0,9 I Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 a II-a Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 a III-a Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 a IV-a Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 a V-a Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 36 a VI-a Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4