Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 a VII-a Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 a VIII-a Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2008-2014. Fig. 18. Rata abandonului școlar în învățământul primar, pe clase Fig. 19. Rata abandonului școlar în învățământul gimnazial, pe clase În mod cert, acest aspect are drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând diferențe semnificative în ceea ce privește numărul de ore/săptămână. Din această perspectivă, introducerea clasei pregătitoare pare a avea un efect pozitiv semnificativ, prin reducerea abandonului școlar la nivelul ciclului primar, în special în clasele de început. Este de remarcat tendința de scădere a ratei abandonului școlar de la clasa de debut într-un ciclu de școlaritate, la clasa de final din cadrul acestuia – determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările școlare. Ca și în anii trecuți, discrepanțele în defavoarea mediului rural rămân semnificative în special în învățământul gimnazial: abandonul elevilor din școlile rurale păstrează valori semnificativ mai mari mai ales către clasele de final (a VII-a, a VIII-a), comparativ cu rata corespunzătoare mediului urban. 37 O analiză semnificativă din perspectiva abandonului școlar o reprezintă evaluarea acestui indicator la nivelul unei cohorte de elevi: cohorta care a avut debutul școlar în anul 2005/2006 și a finalizat clasa a VIII-a în 2012/2013. Cumularea valorilor abandonului pe clase, în cazul acestei cohorte de elevi, a însumat un nivel de abandon de 14,4% la nivelul întregii cohorte, cu: - 14,7% în cazul elevilor din rural, respectiv 14,1% în cazul elevilor din urban; - 6,8% în ciclul primar și 7,6% în ciclul gimnazial. Fig. 20. Abandonul școlar la nivelul unei cohorte de elevi, pe parcursul învățământului primar și gimnazial (debut școlar în 2005/2006, finalizare a învățământului gimnazial în 2012/2013) 3,0 2,5 2,4 2,4 2,5 2,1 1,91 1,9 2 1,8 1,8 1,8 1,8 2,0 1,4 1,4 1,5 1,4 1,10 1,1 1,0 0,5 0,0 I a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Urban Rural Total Învățământul liceal și profesional Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional În anul școlar 2013/2014, 91,2% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul liceal și profesional. Comparativ cu anii trecuți, rata de participare a scăzut la nivelul liceului (în contextul în care efectivele de elevi au înregistrat o scădere accentuată la acest palier) și a crescut la nivelul învățământului profesional (pe fondul implementării în ultimii ani a unor măsuri specifice de politici educaționale). Diferența de participare între mediul urban și rural se menține la un nivel semnificativ: liceu – 100,6% în urban și 77,0% în rural; învățământul profesional – 7,8% în rural și 4,0% în urban. Începând cu anul școlar 2009/2010, pe fondul măsurii de intrare în lichidare a SAM-urilor, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Acest trend se menține și după re-introducerea, începând cu anul școlar 2012/2013, a învățământului profesional. În anul școlar 2013/2014, puțin peste 91% din populația de 15-18 ani a fost cuprinsă în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional). Ca și în anii precedenți, se păstrează o discrepanță semnificativă a ratei de cuprindere în învățământul secundar superior în 38 funcție de mediul de rezidență: 102,6% în urban, respectiv 80,9% în rural. Situația pe genuri este echilibrată, în intervalul analizat neexistând diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine și a celei masculine. Tabel 30. Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (liceu și învățământ profesional) 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 Urban 110,6 111,0 107,3 110,2 102,6 Rural 81.9 82,6 85,2 81,5 80,9 Feminin 96,0 95,6 95,3 94,2 91,1 Masculin 97,4 97,7 96,6 95,6 90,8 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului secundar superior. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. La nivelul liceului, rata de cuprindere a crescut semnificativ de la un an la altul, ajungând la valoarea maximă de 95% în 2011/2012 (momentul la care a intrat în clasa a IX-a generația ce a avut debutul școlar în 2003/2004, la 6 și 7 ani concomitent). Această creștere anuală a fost determinată și de intrarea în lichidare (cu începere din 2009/2010) a învățământului profesional, care a orientat către liceu pe toți absolvenții de gimnaziu. Începând cu 2012/2013, anul re- introducerii învățământului profesional, valorile ratei de cuprindere în liceu scad, ajungând la 88,2% în 2013/2014 – o parte dintre absolvenții de gimnaziu orientându-se către învățământul profesional . În ceea ce privește cuprinderea în liceu a elevilor după mediul de rezidență din care provin, se remarcă situația de dezavantaj a elevilor din rural. Faptul că aproape o cincime dintre tinerii din mediul rural de vârstă școlară corespunzătoare (15-18 ani) nu acced la nivelul secundar de educație atrage atenția asupra riscului privind dezvoltarea capitalului uman în aceste arii. Această situație de defavorizare a mediului rural este determinată, în primul rând, de caracteristicile rețelei școlare de licee, dezvoltată în special în urban. Situația cuprinderii în liceu după gen este destul de echilibrată, populația feminină înregistrând valori ușor mai ridicate decât cea masculină (89,7% față de 86,7% în anul școlar 2013/2014). Tabel 31. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 85,0 90,8 94,6 92,7 88,2 Urban 100,3 105,6 105,7 106,2 100,6 Rural 68,7 76,5 84,0 80,8 77,0 Feminin 87,2 91,4 94,3 93,1 89,7 Masculin 82,9 90,6 95,0 92,4 86,7 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului liceal. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. 39  Fig. 21. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal, pe medii de rezidență și pe genuri 150 Total 100 Urban Rural 50 Feminin 0 Masculin 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 La nivelul învățământului profesional, ratele de cuprindere au scăzut puternic în intervalul 2009-2011 (de la 15,8% la 1,8%), ca urmare a desființării SAM-urilor. Începând cu anul școlar aferent re-introducerii acestora, valorile indicatorului cresc, ajungând la 4% în anul școlar 2013/2014. Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare. Cu excepția anilor 2011/2012 și 2012/2013, distribuția cuprinderii după mediul de rezidență al elevilor arată o situație mai bună a celor proveniți din rural. Această situație este explicabilă, cel mai probabil, prin existența unui număr mai mare de unități de tip profesional în mediul rural. Având în vedere criteriul gen, se evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de populația feminină. Tabel 32. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 15,8 7,8 1,8 3,0 4,0 Urban 11,4 7,6 2,1 5,4 2,7 Rural 17,3 8,1 1,5 0,9 5,3 Feminin 11,9 5,7 1,3 1,5 1,9 Masculin 19,5 9,7 2,2 4,5 5,5 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-17 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului profesional. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Fig. 22. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional, pe medii de rezidență și pe genuri 25 20 Total 15 Urban 10 Rural 5 Feminin 0 Masculin 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Analiza participării la învățământul secundar superior pe filiere și profiluri de formare (tabel 33) evidențiază următoarea situație: 40  În învățământul secundar superior, liceul continuă să aibă cea mai mare rată de cuprindere (88,2% în 2013/2014).  Ponderea populației de 15-18 ani cuprinsă în filiera tehnologică a liceului a crescut în intervalul 2009-2011 (de la 45,5% la 53%), după care a început să scadă, ajungând la 44,1% în anul școlar 2013/2014.  Rata de cuprindere a populației în vârstă de 15-18 ani în învățământul profesional și tehnic (liceu tehnologic și învățământ profesional) s-a redus de-a lungul intervalului analizat, ajungând de la 61,3% în 2009/2010 la 47,2% în 2013/2014. Tabel 33. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal, pe filiere de formare Nivelul de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total învățământ secundar 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 Total învățământ liceal, din care: 85,0 90,8 94,6 92,7 88,2 - Licee teoretice și vocaționale 39,5 40,3 41,7 43,4 45,1 - Licee tehnologice 45,5 50,4 53,0 49,4 44,1 Total licee tehnologice, 61,3 58,2 54,8 51,6 47,2 SAM/învățământ profesional Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare ansamblului învățământului secundar superior. Sursa: Date preluate sau calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Durata medie de frecventare a învățământului liceal și profesional Durata medie de frecventare a învățământului liceal s-a menținut constantă în ultimii patru ani, stabilizându-se în jurul valorii de 2,8 ani. Durata medie de frecventare a învățământului profesional a înregistrat valoarea de 0,1 ani – valoare fără o relevanță specială, în condițiile în care această rută de formare este în restructurare. Durata medie de frecventare a învățământului liceal a înregistrat o tendință constantă în intervalul analizat, de la 2,5 ani în 2009/2010, la 2,8 în 2013/2014. În ultimii patru ani școlari, valoarea sa s-a stabilizat în jurul acestei valori. Durata de frecventare a liceului este echilibrată pe genuri, valorile stabilizându-se în jurul a 2,9 ani în cazul populației feminine, respectiv 2,7 ani în cazul celei masculine (la nivelul anului școlar 2013/2014). (Tabel 34, Fig. 23). Tabel 34. Durata medie de frecventare a învățământului liceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 2,5 2,8 2,9 2,9 2,8 Feminin 2,7 2,9 3,0 3,0 2,9 Masculin