Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

ea copiilor pe care le au familiile în rural, comparativ cu urbanul. Aceste date evidențiază necesitatea susținerii continue a mediului rural, prin proiecte și 21 măsuri specifice privind dezvoltarea rețelei de unități de învățământ preșcolar și susținerea participării la educația timpurie. Fig. 8. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar pe medii de rezidență 100 95 93,2 90 90,2 90,3 86,7 87,4 85 83,9 80 80,7 80,9 81 78,4 78,8 78,4 76 76,6 75,5 75 70 65 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total Urban Rural Până în anul 2011/2012, indicatorul ponderea elevilor intrați pentru prima dată în clasa I care au frecventat învățământul preșcolar a înregistrat o evoluție semnificativă. La nivelul anului școlar 2011/2012, numai 7% dintre elevii care au intrat pentru prima oară în clasa I nu au frecventat grădinița. Începând cu anul școlar 2012/2013, statisticile oficiale nu mai oferă informații privind frecventarea grădiniței de către copiii care au fost înscriși în clasa pregătitoare. Colectarea de date statistice referitoare la acest aspect este necesară pentru a analiza continuitatea dintre învățământul preșcolar și cel primar, respectiv pentru a estima nivelul de pregătire a copiilor pentru un debut școlar de succes. Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu este un indicator european care are ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2012, media UE-28 privind acest indicator a fost de 93,9%, în creștere față de anii anteriori. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în Franța (100%) și Olanda (99,6%), Italia, Danemarca, Belgia, Spania, Marea Britanie, Germania, Portugalia, Ungaria. Multe alte țări au înregistrat, în ultimii 10 ani, creșteri importante ale valorii indicatorului. Este și cazul României: de la 67,6% în 2000 la 85,5% în 2012. Țările cu valori ale indicatorului mai reduse decât România sunt: Polonia, Slovacia, Grecia, Finlanda, Croația. Tabel 17. Participarea la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu – date comparative 2012 Țara 2012 120 EU-28 93,9 100 Romania 85,5 80 Franța 100,0 60 Olanda 99,6 40 Italia 99,2 20 0 Danemarca 98,3 Olanda Portugalia Romania Italia Belgia Grecia Franța Slovacia Finlanda Bulgaria Polonia EU-28 Ungaria Croația Marea Britanie Germania Spania Danemarca Republica Cehă Belgia 98,0 Spania 97,4 Marea Britanie 97,3 Germania 96,5 22 Portugalia 95,0 Ungaria 94,5 Bulgaria 87,1 Republica Cehă 86,1 Polonia 84,3 Slovacia 77,1 Grecia 75,2 Finlanda 75,1 Croația 71,7 Sursa: Eurostat, 2014. Fig. 9. Evoluția ratelor de participare la învățământul preșcolar a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu – date comparative România și UE 96 94 94,2 93,2 93,5 92 91,9 92,4 90,8 90 89,6 88 88,2 88,5 88 87,2 86,6 86 UE-27 85 85,5 84 Romania 82,6 82,9 82 80 78 76 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Durata medie de frecventare a învățământului preșcolar Calculată la nivelul anului școlar 2013/2014, durata medie de frecventare a grădiniței de către copiii din România este de 2,5 ani (raportat la durata teoretică de 3 ani a învățământului preșcolar), aceeași ca în anul școlar precedent. Durata medie de frecventare a învățământului preșcolar a înregistrat o creștere continuă în ultimul deceniu, atingând valoarea de 3,1 ani în ultimii ani școlari (prin raportare la durata teoretică de 4 ani de învățământ preșcolar). În anul 2013/2014, valoarea indicatorului a fost de 2,5 ani ca și în anul precedent. Scăderea duratei medii de frecventare a grădiniței a fost determinată de trecerea grupei de vârstă 6 ani la învățământul obligatoriu, respectiv de trecerea de la raportarea la durata teoretică de 4 ani la cea de 3 ani de învățământ preșcolar. În medie, fetele și băieții petrec o perioadă relativ similară în învățământul preșcolar, cu foarte mici diferențe în favoarea fetelor. Tabel 18. Durata medie de frecventare a învățământului preșcolar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 Total 3,1 3,1 3,1 2,5 2,5 Urban 3,2 3,2 3,2 2,5 2,6 Rural 3,0 3,0 3,0 2,5 2,3 23 Feminin 3,1 3,1 3,1 2,6 2,5 Masculin 3,1 3,1 3,1 2,4 2,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. În ultimul deceniu, durata de frecventare a învățământului preșcolar a fost mai mare în urban cu 0,2-0,4 ani față de rural. În anul 2013/2014 diferența pe medii de rezidență a fost de 0,3 ani. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în învățământul preșcolar Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniță din ultimii ani reflectă creșterea participării la învățământul preșcolar a copiilor din grupa de vârstă 3-5/6 ani. În anul școlar 2013/2014, valorile ratelor specifice de cuprindere au scăzut ușor față de anul anterior. Astfel, 75% dintre copiii de 3 ani, aproape 84% dintre cei de 4 ani și 88% dintre copiii de 5 ani sunt cuprinși în grădinițe. Începând cu anul școlar 2012/2013, grupa de vârstă 6 ani corespunde învățământului obligatoriu. Pentru prezentul raport, în vederea asigurării comparabilității datelor, sunt oferite date privind ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar și pentru această grupă de vârstă. Analiza acestor date este relevantă în perspectiva evaluării eficienței obligativității clasei pregătitoare de la această vârstă. Astfel, dacă înainte de implementarea debutului școlar de la 6 ani peste trei sferturi dintre copiii de această vârstă erau cuprinși în grădinițe și aproximativ 20% în ciclul primar, începând cu anul 2012/2013 scade semnificativ ponderea copiilor de 6 ani din grădinițe (17,8% în 2012/2013 și 14,9% în 2013/2014), concomitent cu creșterea ponderii copiilor de 6 ani înscriși la școală (peste 73% în 2012/2013 și peste 81% în 2013/2014). Aceste date evidențiază faptul că introducerea clasei pregătitoare de la vârsta de 6 ani și, respectiv, implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare – începând cu anul școlar 2012/2013 – au constituit un răspuns pozitiv la tendința părinților de a amâna vârsta debutului școlar din cauza “fricii” de dificultățile școlii. Față de anul școlar anterior, ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar la 3 și 5 ani manifestă o tendință descendentă la nivelul ambelor genuri, precum și al ambelor medii de rezidență. O creștere nesemnificativă se înregistrează la populația feminină de 4 ani. Ca și în anii trecuți, diferențele pe medii de rezidență se păstrează în special în cazul vârstei de 3 ani în favoarea mediului urban (peste 81% dintre copiii de 3 ani din mediul urban merg la grădiniță, comparativ cu numai 67% în rural) și în cazul vârstei de 6 ani în favoarea mediului rural (13,6% copii de 6 ani din mediul urban merg la grădiniță, comparativ cu 16,3% în mediul rural). Tabel 19. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământ preșcolar Vârsta 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 3 ani Total 63,1 66,6 69,1 78,5 75,2 Urban 66,3 70,5 74,8 86,2 81,6 Rural 59,3 62,0 62,3 69,5 67,4 Feminin 64,5 67,9 70,3 80,3 76,5 Masculin 61,7 65,4 67,9 76,9 74,1 4 ani Total 79,6 77,8 78,0 83,6 83,7 24  Urban 80,0 77,1 77,5 84,7 86,3 Rural 79,1 78,6 78,6 82,2 80,7 Feminin 80,3 78,5 78,6 83,6 84,2 Masculin 79,0 77,2 77,5 83,6 83,3 5 ani Total 87,0 86,7 83,7 89,3 88,0 Urban 88,3 86,5 83,5 90,7 89,2 Rural 85,7 87,0 84,0 87,8 86,6 Feminin 87,5 87,1 84,6 89,3 87,9 Masculin 86,5 86,4 82,9 89,4 88,1 6 ani Total 78,9 78,4 76,7 17,8 14,9 Urban 84,3 84,1 82,2 16,5 13,6 Rural 73,7 72,8 70,9 19,3 16,3 Feminin 78,0 77,9 76,2 17,3 14,1 Masculin 79,7 78,9 77,2 18,3 15,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. Fig. 10. Rata specifică de cuprindere în învățământ preșcolar pe vârste și pe medii de rezidență 3 ani 4 ani 100 100 80 80 60 60 40 40 20 20 0 0 Total Urban Rural Total Urban Rural 5 ani 6 ani 100 100 80 80 60 60 40 40 20 20 0 0 Total Urban Rural Total Urban Rural Învățământul primar și gimnazial Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial 25  Schimbarea de structură a sistemului de educație a determinat efecte asupra ratei de cuprindere în învățământul primar și gimnazial, în ultimii doi ani școlari valoarea indicatorului fiind de 91%. Se mențin diferențe pe cicluri de școlarizare. În învățământul prima