Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2014

10108 9941 9917 10231 Urban 9161 9482 9268 9269 9637 Rural 642 626 673 648 594 Liceu Total 835343 864271 886521 829517 774335 Urban 501650 492920 484086 445081 410197 Rural 333693 371351 402435 384436 364138 Profesional/ Total 115432 54531 12382 19732 26484 SAM Urban 51747 25348 6990 7064 8057 Rural 63685 29183 5392 12668 18427 Postliceal Total 62538 69928 79396 92784 102555 Urban 45835 52017 58326 64696 71341 Rural 16703 17911 21060 28088 31214 Total Total 3399112 3353907 3281336 3267369 3214845 Urban 1818069 1789807 1749815 1744390 1723430 Rural 1581043 1564100 1531521 1522979 1491415 * Include atât învățământul de masă, cât și învățământul special. 16 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. Fig. 7. Evoluția efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. Tendința de scădere a efectivelor de elevi se reflectă în mod diferit în funcție de nivelul de învățământ. Astfel, ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în învățământ primar, continuă și în anul de referință al raportului scăderea numărului copiilor din învățământul preșcolar (568,2 mii copii, cu 13 mii mai puțin comparativ cu anul anterior), concomitent cu creșterea, nu la fel de accentuată ca în anul precedent, a numărului de elevi din învățământul primar (942,7 mii elevi, cu peste 10 mii mai mult față de anul anterior). La nivelul învățământului primar, creșterea s-a înregistrat doar în mediul urban (peste 16 mii elevi), determinată fiind de creșterea numărului copiilor de 6 ani care intră în clasa I (până în acest an școlar, datele statistice au arătat că multe familii din urban optau pentru înscrierea copiilor în clasa I cât mai târziu, peste 7 ani, deși reglementările prevedeau școlarizarea începând cu vârsta de 6 ani). La nivelul învățământului gimnazial au scăzut efectivele de elevi, cu peste 11 mii față de anul anterior, mai mult în mediul rural decât în mediul urban. În învățământul liceal se identifică cea mai accentuată tendință de scădere a efectivelor de elevi față de anul anterior (774,3 mii elevi, cu 55 mii mai puțin față de anul anterior). De asemenea, măsurile de revigorare a învățământului profesional au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de studiu. Astfel, în anul școlar 2013/2014, în învățământul profesional au fost înscriși 26,4 mii elevi, cu 25,5% mai mulți față de anul anterior. Același trend ascendent se înregistrează și în învățământul postliceal: 102,5 mii elevi în 2013/2014, cu 9,7 mii mai mult față de anul anterior. Rata brută de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ preuniversitar În anul școlar 2013/2014 rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de educație, ca raport din populația în vârstă de 6-23 ani a fost de 74,7%. Creșterea valorii indicatorului față de anul anterior este efect al includerii clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu. În anul de referință, 76,9% din populația de 3-21 ani se afla în sistemul formal de educație (inclusiv 17  grădinița). De asemenea, aproape 90% din populația școlară de 3-18 ani frecventa sistemul de educație (de la grădiniță până la liceu). După o perioadă de scădere constantă a ratei brute de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ, aceasta a înregistrat o ușoară creștere în special începând cu anul 2012/2013, ca urmare a includerii în sistemul de învățământ obligatoriu a clasei pregătitoare (ce a determinat creșterea ponderii copiilor de 6 ani cuprinși în sistemul de educație). La nivelul întregii țări, o cincime din populație este cuprinsă în sistemul de învățământ, cu procentaj scăzând de la 21,2% în primul an al perioadei analizate, până la 18,8% în anul 2013. În anul școlar 2013/2014 indicatorul rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ și-a continuat tendința ascendentă, mai evident decât în anul precedent, 74,7% dintre copiii și tinerii de 6-23 ani fiind cuprinși în sistemul de învățământ, de la învățământul primar la cel superior. Tabel 9. Rata brută de cuprindere școlară de la învățământul primar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 6/7-23 ani 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total 78,7 77,0 74,1 74,3 74,7 Feminin 81,8 79,1 75,3 75,2 76,1 Masculin 76,5 75,0 72,9 73,4 72,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. O creștere mai amplă a indicatorului a fost înregistrată în cazul populației feminine, în timp ce populația masculină a înregistrat o ușoară scădere. Pentru anul 2013/2014, calculul ratei brute de cuprindere școlară pentru diferite niveluri de învățământ evidențiază următoarele date:  De la învățământul preșcolar la cel superior, la nivelul anului 2013/2014, în sistemul formal de educație a fost cuprinsă 76,4% din populația de 3-23 de ani (ISCED 0-5), în ușoară creștere față de anul școlar anterior. Tabel 10. Rata brută de cuprindere școlară de la învățământul preșcolar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 3-23 ani 2013/2014 Total 76,4 Feminin 77,6 Masculin 74,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014.  Raportându-ne numai la învățământul preuniversitar, 76,9% din populația de 3-21 ani a fost cuprinsă în sistemul de educație (ISCED 0-4). Concomitent, o pondere semnificativă din tinerii de 19-21 ani se afla în învățământul terțiar. 18 Tabel 11. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal și postliceal) ca raport din populația în vârstă de 3-21 ani 2013/2014 Total 76,9 Feminin 77,5 Masculin 75,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014  Dacă se iau în calcul numai elevii de 3-18 ani de la învățământul preșcolar la cel liceal (ISCED 0- 3), rata de cuprindere în sistemul formal de educație are valoarea de 89,4%. Tabel 12. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani 2013/2014 Total 89,4 Feminin 89,4 Masculin 88,8 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2014. Durata medie de frecventare a învățământului Durata medie de frecventare a sistemului de învățământ în ansamblu a scăzut față de anul anterior: un copil stă 16,1 ani în sistemul formal de educație, de la grădiniță la învățământul superior. De la debutul în clasa pregătitoare la finalul liceului (ISCED 1-3), durata medie de viață școlară este de 11,5 ani. Valoarea indicatorului speranța de viață școlară trebuie interpretată în relație cu un complex de factori: vârsta de debut a școlarității, durata ciclurilor de învățământ, ponderea participanților la programe cu timp integral sau parțial etc. În România, durata medie de frecventare a sistemului de educație (de la învățământul preșcolar la cel superior) este de 16,1 ani (prin raportare la durata teoretică de 21 ani, în intervalul 3-23 ani). Valoarea indicatorului a scăzut față de anul anterior (tabel 13). O analiză a valorii indicatorului indică diferențe de gen, în favoarea fetelor, în principal ca o consecință a ratei mai mari de cuprindere a acestora în învățământul superior. Tabel 13. Durata medie de frecventare a învățământului (de la învățământul preșcolar la cel superior) (ani) 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total 16,3 16,3 15,9 16,3 16,1 Feminin 16,5 16,5 16,1 16,5 16,3 Masculin 16,0 16,1 15,7 16,1 15,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. Raportând indicatorul durata medie de viață școlară la diferite alte niveluri de studiu, se evidențiază următoarele:  Durata medie de frecventare a învățământului de către un copil de 6 ani, de la învățământul primar la finalul celui superior (ISCED 1-5) este de 13,6 ani. 19 Tabel 14. Speranța de viață școlară pentru un copil în vârstă de 6 ani (ani) 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total 13,9 14,0 13,6 13,8 13,6 Feminin 14,2 14,2 13,7 13,9 13,9 Masculin 13,7 13,8 13,4 13,6 14,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014.  De la învățământul primar la finalul liceului (ISCED 1-3), durata medie de viață școlară este de 11,5 ani.  De la învățământul preșcolar la finalul celui liceal (ISCED 0-3), durata de viață școlară este de 14 ani.  Un copil petrece o medie de 15 ani în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la finalul învățământului postliceal, ISCED 0-4). La nivelul UE-28, speranța de viață școlară calculată la nivelul anului 2012 a fost de 17,6 ani. Cele mai mari valori ale indicatorului se înregistrează în țări precum Finlanda, Belgia, Danemarca, Olanda, iar cele mai reduse în Luxemburg, Slovacia, Croația, Cipru. România se situează sub media UE-28. Tabel 15. Speranța de viață școlară (ISCED 0-6) – date comparative 2012 UE-28 17.6 Romania 16.9 Finlanda 20.5 Danemarca 19.8 Belgia 19.6 Olanda 19.1 Lituania 18.9 Slovenia 18.5 Grecia 18.3 Polonia 18.3 Germania 18.2 Cehia 18.1 Portugalia 18.0 Letonia 17.9 Spania 17.9 Ungaria 17.7 Austria 17.2 Italia 17.1 Franța 16.5 Bulgaria 16.4 Croația 16.4 Slovacia 16.4 Luxemburg 15.1 Cipru 14.9 Sursa: Eurostat 2014. 20 Învățământul preșcolar Rata brută de cuprindere școlară în învățământul preșcolar În anul școlar 2013/2014, rata brută de cuprindere a copiilor în vârstă de 3-5/6 ani în învățământul preșcolar a fost de 87,4%, valoare ușor mai scăzută față de anul școlar anterior. Cu toate acestea, rata brută este cu aproape 10 p.p. mai mare decât cea înregistrată înainte de introducerea clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu. Diferențele valorii indicatorului de gen sunt nesemnificative statistic, cu un ușor avantaj pentru fete. Rata de cuprindere în învățământul preșcolar din mediul rural continuă să rămână semnificativ mai mică decât în mediul urban, ca urmare a ponderii reduse a copiilor de vârste mici care frecventează grădinițele de la sate. Aceste date semnalează necesitatea implementării unor politici de susținere a participării la învățământului preșcolar din rural. În anul 2013/2014, învățământul preșcolar a cuprins 568,2 mii copii, școlarizați în 1187 grădinițe și 10817 secții ce funcționează pe lângă alte niveluri de învățământ. În anul școlar 2013/2014, rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar – reprezentând procentul copiilor cuprinși în grădiniță din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare nivelului preșcolar – a scăzut față de anul anterior (87,4%), înregistrând, totuși, o valoare semnificativ mai ridicată față de cele din perioada 2009/2012. Această creștere aparentă a valorii indicatorului este, în primul rând, efect al includerii clasei pregătitoare în învățământul obligatoriu: s-a redus grupa de vârstă teoretică corespunzătoare învățământului preșcolar de la 3-6 ani la 3-5 ani, în același timp o parte semnificativă de copii cu vârsta de 6 și chiar 7 ani rămânând cuprinși încă în grădinițe. Tabel 16. Rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar (3-5/6 ani) 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total 78,4 78,8 78,4 90,2 87,4 Urban 80,7 80,9 81,0 93,2 90,3 Rural 76,0 76,6 75,5 86,7 83,9 Feminin 78,7 79,1 78,8 90,5 87,7 Masculin 78,1 78,5 78,0 89,9 87,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2014. Diferențele de gen privind participarea în învățământul preșcolar se păstrează constante și nu sunt semnificative: 87,7% pentru fete, respectiv 87,1% pentru băieți. Pe fondul evoluției pozitive a valorii indicatorului, continuă să se păstreze discrepanțele pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural (Fig. 8). Aceste diferențe manifestă o tendință ascendentă în perioada de referință a prezentului raport, de la 4,7 p.p. în 2009/2010 la o diferență de 6,4 p.p. în anul școlar 2013/2014 (90,3% în urban și 83,9% în rural). Analiza valorii ratelor specifice pe vârste explică această diferență pe medii de rezidență astfel: mult mai puțini copii de 3 ani din mediul rural sunt cuprinși în grădinițe, comparativ cu mediul urban. Opțiunea părinților din rural de a nu-și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces (de exemplu, distanțe adesea mari dintre casă și grădiniță), cât și de disponibilitățile de timp pentru îngrijir