Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
1.700,0 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

niversități participante în 21 https://www.centre-economice.ro/ 22 http://pe.forhe.ro/ro/despre-proiect-2 31 proiect. Din perspectiva prognozei cererii de forță de muncă pe termen mediu și lung, vor putea fi generate rapoarte periodice la nivelul universităților implicate și rapoarte la nivel național privind inserția studenților/absolvenților pe piața muncii din România. În cadrul proiectului Politici bazate pe evidențe și impactul asupra pieței forței de muncă (ce urmează a fi finalizat în trimestrul III 2015) au fost finalizate un raport de analiză a nevoilor și funcționalităților necesare pentru interoperabilitatea sistemelor de gestiune existente la nivelul sistemului de învățământ superior și un document de prezentare a metodologiilor și instrumentelor pentru consultarea studenților și absolvenților. Sunt în curs de implementare: un sistem de raportare (3 seturi de rapoarte - statistice, la nivel de management, la nivel de student), un modul preluare date de contact studenți/absolvenți, o componentă preluare profil pentru rețea social media, un modul analiză rezultate. Toate acestea contribuie la implementarea de instrumente integrate la nivel național, pentru urmărirea parcursului educațional al tinerilor și al posibilităţilor de angajare ale absolvenților de studii superioare, în vederea îmbunătățirii capacitații sistemului de învățământ superior de a susține dezvoltarea economică și socială și de a crește relevanța învățământului superior pentru piața forței de muncă. Implementând aceste instrumente, integrate la nivel național, se asigură unicitatea și consistența datelor privind sistemul de învățământ superior, având un rol important în fundamentarea pe termen mediu și lung a politicilor și strategiilor publice în domeniu. Proiectul „Creșterea capacității administrative a sistemului public de cercetare, dezvoltare și inovare din România, pentru a răspunde pe termen scurt, mediu și lung nevoilor strategice de dezvoltare economico-socială a României”23 (inițiat în 2013, cu termen de finalizare în septembrie 2015), prin creșterea capacității instituționale a MEN de a formula politici publice în domeniul CDI, permite o mai bună alocare a resurselor financiare. Au fost finalizate Raportul de evaluare a proceselor de dezvoltare și implementare a politicilor publice în domeniul CDI de către MEN și Analiza scientometrică a ariilor de dezvoltare tehnologică și inovare. Sunt în curs de finalizare Metodologia de evaluare a activității de inovare desfășurată de institutele naționale de cercetare și Harta dinamică a ariilor de dezvoltare tehnologică și inovare. Astfel, implementarea proiectului va determina schimbări structurale ale sistemului public de CDI și va contribui la dezvoltarea de noi programe privind resursele umane și infrastructurile de cercetare. Corelarea curriculei postuniversitare cu nevoile cetățenilor în contextul Agendei Digitale 2020 Proiectul Pregătirea sistemului național de e-Administrație în România, care se implementează la nivelul UEFISCDI, urmărește realizarea mai multor activități destinate administrației publice locale și centrale, cetățeni, studenți și absolvenți: digitalizarea cursurilor și susținerea inițiativelor de acces liber la informații; corelarea de programe postuniversitare cu nevoile de instruire ale administrației publice locale și centrale; realizarea de cursuri online cu acces liber pentru utilizarea instrumentelor TIC în activitățile curente; susținerea inițiativelor de utilizare a tehnologiilor de tip open-source. 23 http://incd.forhe.ro/ 32 7. Recunoașterea calificărilor și echivalarea diplomelor Pentru recunoașterea în România a diplomelor de acces la învățământ superior, obținute în străinătate, a fost aprobată24 lista acestora - obținute în state UE, dar și state non UE - și condițiile aferente pentru echivalarea acestora cu diploma de Bacalaureat din România, fapt ce facilitează accesul în învățământul superior atât pentru tinerii români întorși în țară, cât și pentru acei străini care doresc să studieze în România. O noutate legislativă o reprezintă aprobarea25 programului special de revalorizare a formării inițiale de asistent medical generalist, dobândită anterior datei de 1 ianuarie 2007, în vederea transpunerii anumitor prevederi din Directiva 2013/55/EU a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”). Acest ordin comun se aplică atât școlilor post-liceale sanitare, cât și instituțiilor acreditate de învățământ superior de profil. Au continuat demersurile în direcția dezvoltării și implementării la nivel național a Sistemului de informare al pieței interne26 în vederea facilitării liberei circulații a lucrătorilor români și a recunoașterii calificărilor profesionale ale cetățenilor europeni. Statistica istoricului cererilor primite și trimise de România prin sistemul IMI, componenta Calificări Profesionale, demonstrează că obiectivul general al inițiativei Comisiei Europene - dezvoltarea Sistemului de informare al pieței interne prin crearea și consolidarea rețelei IMI pentru Calificările Profesionale (IMI PQ NET) – a fost atins și în România. Astfel, în perioada octombrie 2013-iunie 2014, au fost formulate 649 de întrebări cu privire la diplomele de nivel preuniversitar, universitar și la certificatele eliberate de furnizorii de formare profesională, dintre care 34 de cereri au fost trimise de autoritățile din România, iar celelalte 615 cereri au fost primite de autoritățile din România. Rețeaua IMI PQ NET Ro include toate organizațiile (parteneri sociali) și asociațiile profesionale din România care sunt abilitate prin lege sau alte acte administrative să reglementeze procesele de recunoaștere a calificărilor profesionale, atât pentru profesii reglementate, cât și pentru cele nereglementate, precum și să elaboreze standarde și metodologii pentru formarea, certificarea și validarea competențelor pentru aceste calificări. Pentru perioada de referință, trebuie menționată și închiderea, la data de 11.07.2014, de către Comisia Europeană, a dosarului EU PILOT 6163/14/MARK, premergător declanșării procedurii de infringement împotriva României, cu privire la modul de obținere de către cetățenii italieni a diplomelor de Licență, în specializările Medicină și Medicină dentară, la instituții acreditate de învățământ superior de profil din România. Deschiderea acestui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană a condus la elaborarea/ modificarea și completarea, de către instituțiile de învățământ superior de profil, a Metodologiilor de înscriere, înmatriculare și finalizare a studiilor aplicabile cetățenilor străini. 24 Nota nr. 137/CNERD/15.04.2014 25 Prin Adoptarea Ordinului Ministrului Educației Naționale, Ministrului delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică și Ministrului Sănătății nr. 4317/943/2014 26 Proiectul Rețeaua Autorităților Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România) a fost implementat de către Ministerul Educației Naționale în perioada 1 noiembrie 2010 – 28 februarie 2014 33 8. Dimensiunea europeană și internațională a învățământului românesc În domeniul Afacerilor Europene a fost asigurată participarea activă la procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii Europene, în cadrul structurilor reprezentative ale acesteia - Consiliul Educație, Comitetul Educație și grupurile de lucru organizate de Comisia Europeană. - În cadrul reuniunii Consiliului Educație, care a avut loc la data de 25 noiembrie 2013, miniștrii de resort au adoptat documentul referitor la Dimensiunea globală a învățământului superior european. - Totodată, în cadrul Consiliului din 24 februarie 2014, a fost adoptat documentul O educație și o formare profesională eficace și inovatoare pentru a investi în abilități - sprijinirea semestrului european 2014. - De asemenea, în cadrul Consiliului Educație din 20 mai 2014, au fost adoptate documentele referitoare la Conducerea eficace în educație și Proiectul de concluzii ale Consiliului privind asigurarea calității în sprijinul educației și formării profesionale. MEN a contribuit activ la elaborarea cadrului de implementare în România a noului Program european integrat în domeniul educației, formării profesionale, tineretului și sportului Erasmus+. În acest context, menționăm lansarea națională a Programului (organizată împreună cu Agenția Națională pentru Programe în Domeniul Educației și Formării Profesionale), la care a participat Comisarul european pentru Educație. - S-a asigurat participarea activă la reuniunile comitetelor de management ale acestui Program, monitorizarea și coordonarea tranziția de la generația anterioară de Programe europene Învățare pe tot parcursul vieții (LLP)și Erasmus Mundus, la actuala generație de programe Erasmus+, care se vor desfășura în perioada 2014 – 2020. - În anul academic 2013-2014, au participat în programul Erasmus 70 de universități publice și private din România. Bugetul absorbit a fost de 16.400.000 Euro. Cu acest buget s-au finanțat mobilitățile pentru 5.000 studenți și 3.000 profesori și personal administrativ din universități. În același timp, au venit în România 1.900 studenți și 1.500 profesori. - Prin Programul Erasmus Mundus au venit în România 154 studenți din țări non-UE, iar în Programul Tempus, 25 de universități din România au fost implicate, în calitate de coordonator sau partener. La proiectele de mobilitate finanțate prin Mecanismul SEE27 au participat 15 universități, cu un buget de 470. 000 euro, prin care s-au finanțat mobilitățile a 58 de studenți și 73 de cadre universitare. - Au beneficiat de burse finanțate integral de către statul român aproximativ 200 de bursieri români, care au urmat stagii în China, Rusia, Bulgaria, Grecia, Serbia, Cehia, Vietnam, India, Italia, Israel, Belgia. Bursele de cercetare și formare postuniversitară și postdoctorală „Vasile Pârvan” la Accademia di Romania din Roma și „Nicolae Iorga” la Instituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica din Veneția au însumat până la 200 de luni de burse anual, cu durata de minimum 2 luni consecutive și maximum 2 ani consecutivi. Domeniile selectate pentru studii în 2013-2014 au fost Reamintim că la 21 martie 2012 s-a semnat Memorandumul de înțelegere între guvernul României și guvernele din Norvegia, Islanda și Liechtenstein pentru implementarea 27 Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009 – 2014, prin care României i se alocă fonduri în valoare de 176.443.750 euro. 34 limbi străine (rusă, chineză, bulgară, coreeană, greacă, franceză), științe economice, inginerie, relații internaționale, arte plastice, istorie, arheologie. Au fost preferate stagiile de 1 an universitar și cele de cercetare doctorală. - Totuși, rapoartele de cercetare întocmite de ISE în urma participării la proiectul EUROSTUDENT au indicat faptul că mobilitatea internațională a studenților din România este încă redusă. Pe de o parte, costurile acoperite doar parțial prin programul european Erasmus, pe de altă parte necunoașterea suficientă a unei limbi de circulație internațională precum și lipsa unei motivații personale (majoritatea studenților nu cred că această mobilitate le-ar putea oferi vreun câștig personal) sunt elementele principale care afectează participarea studenților din România la mobilități internaționale. - Din datele transmise de către universități28, a rezultat că numărul de studenți străini înmatriculați în România este de 23.475 (în 77 de universități de stat și particulare), pentru care sunt organizate 213 agenții de sprijin și consiliere. - În ceea ce privește participarea la activitățile Institutului Universitar European de la Florența (IUE), ulterior adoptării Hotărârii de Guvern nr. 990/2013, privind plata contribuției anuale a României la IUE, țara noastră a participat pentru prima dată în calitate de membru cu drepturi depline la Consiliul Superior și la Comitetul de Buget al acestei instituții. - S-a asigurat reprezentarea în grupul de coordonare al Ariei Prioritare 9 Invest in people and skills(AP9) a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării (SUERD)29, participând activ la toate evenimentele, precum reuniunile consiliului consultativ și ale grupului de coordonare interministerial, reuniunile grupului coordonator AP9, conferințe, seminare, ateliere de lucru etc. - Axele principale de lucru în cadrul AP9 includ: adaptarea programelor de învățământ și restructurarea sistemului de educație și formare profesională în conformitate cu cerințele pieței forței de muncă; sprijinirea parteneriatelor public-privat și mediul academic, prioritate pentru realizarea obiectivelor care abordează creșterea economică și dezvoltarea urbană; includerea a cât mai multe universități în rețeaua SUERD și participarea acestora la mobilități academice, inclusiv cele derulate în cadrul programului de cooperare regională CEEPUS, precum și implicarea în proiecte de cercetare. - Sprijinirea românilor de pretutindeni se realizează îndeosebi prin acordarea unor locuri cu bursă și locuri cu scutire de taxe școlare, aprobate, anual, prin hotărâri de guvern privind cifra de școlarizare în învățământul preuniversitar și superior de stat. - Pentru anul universitar 2013-2014, Ministerul Educației Naționale a alocat un număr de aproximativ 490030 de locuri cu bursă și cu scutire de taxe școlare pentru românii de pretutindeni, dintre acestea fiind ocupate aproximativ 2900. 28 Conform Raportului ce rezultă din recomandările și comentariile cuprinse în Raportul final al Băncii Mondiale referitor la evaluarea funcțională a învățământului superior din România 29 Inițiativă de cooperare macro-regională, la care participă 14 state membre UE și terțe din bazinul Dunării: Austria, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Moldova, Ucraina și Ungaria 30 Pentru anul universitar 2014-2015 a fost menținută aceeași ofertă. 35 - Totodată, pentru promovarea românismului și păstrarea identității culturale românești, Ministerul Educației Naționale intenționează atragerea unui număr cât mai mare de români de pretutindeni, care să opteze pentru studii în limba română, în cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pe locuri cu bursă și cu scutire de taxe școlare. Astfel, în vederea păstrării identității lingvistice, Ministerul Educației Naționale vine în sprijinul românilor de pretutindeni, care nu au studiat ultimii 4 ani în limba română, oferindu-le locuri cu bursă și cu scutire de taxe școlare începând cu anul pregătitor (în cursul căruia se studiază structura lingvistică și gramaticală a limbii române, precum și terminologia de specialitate pentru domeniul de licență ales) și continuând cu studii de specialitate, începând cu anul I de licență. - Lectoratele de limba română reprezintă principalul instrument al statului român de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației românești în mediul academic din afara țării. Susținerea activității lectoratelor existente, crearea altora noi și gestionarea întregii lor activități intră în atribuțiile Institutului Limbii Române, a cărui misiune este de a pune în practică politica Ministerului Educației Naționale legată de studiul limbii române în instituții de învățământ de peste hotare. - În anul universitar 2013-2014 rețeaua de lectorate de limba română îngloba 45 de lectorate, active în tot atâtea universități din 26 de state de pe 3 continente. Numărul total de lectori români prezenți la post a fost de 45. Din cele 45 de lectorate, 2 au fost deschise în anul universitar 2013-2014 la - Universitatea din Tampere, Republica Finlanda, respectiv Universitatea din Karaganda, Republica Kazahstan. - O nouă organizare a corpului lectorilor de limba română a fost instituită prin HG nr. 837/2014 privind înființarea și funcționarea lectoratelor de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate. În perioada 9-13 octombrie 2014, la Arizona State University, Statele Unite ale Americii a fost organizată Conferința anuală „Limba română în lume“31. Pe parcursul anului universitar au fost semnate următoarele documente interguvernamentale/interministeriale cu state membre ale UE și EFTA:  Protocolul celei de-a VII-a sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale România – Baden-Württemberg (București, 22 noiembrie 2013).  Protocolul celei de-a VI-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale România - Ungaria (Budapesta, 15 iulie 2014).  Programul de colaborare în domeniul educației între Ministerul Educației Naționale din România și Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului din Republica Slovacă pentru anii 2013-2016 (Bratislava 22 iulie 2013). 9. Activitatea de control și audit Cele șase misiuni de control și monitorizare realizate pe parcursul perioadei de referință, de către Ministerul Educației la instituții din sistemul național de învățământ superior, au urmărit gradul de realizare, la un nivel corespunzător de calitate, a atri
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

99a342b7b1e222975aa2e790f5d9c91e4b1c461f1bd42730a078aa03bb4c124d