Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

buțiilor instituțiilor din sistem, stabilite în 31 Conform HG nr. 659/31.07.2014 36 concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate, economicitate și eficiență, protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei, precum și respectarea legii, normelor și reglementarilor specifice și a deciziilor conducerii. Au fost soluționate 42 de sesizări având ca obiect nerespectarea legislației în vigoare în învățământul superior (elaborarea și/sau aplicarea necorespunzătoare a prevederilor documentelor normative în vigoare, inclusiv a regulamentelor elaborate de către instituțiile de învățământ superior în baza autonomiei universitare, ce vizează în principal: elaborarea planurilor de învățământ; elaborarea programelor analitice/ fișelor de disciplină; organizarea și desfășurarea examenului de admitere; organizarea și desfășurarea examenului de finalizare a studiilor; acordarea drepturilor studenților; organizarea și desfășurarea activității de selecție, evidență și promovare a personalului didactic universitar; organizarea și gestionarea actelor de studii și a documentelor pe baza cărora se întocmesc acestea; exercitarea funcțiilor manageriale; utilizarea fondurilor bugetare și extrabugetare; evidența și gestiunea patrimoniului). În baza prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare și OMECT nr. 5281/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și exercitarea activității de audit public intern în structura Ministerului Educației Naționale, în anul universitar 2013-2014 au fost derulate 3 misiuni de audit public intern, verificându-se, în special, activitatea compartimentelor de audit din cadrul universităților ,,Valahia” din Târgoviște, ,,Petru Maior” din Târgu Mureș, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Recomandările au vizat întocmirea programelor de asigurare și îmbunătățire a calității, întocmirea unui plan anual de audit public intern care să asigure condițiile necesare îndeplinirii acestuia și evitarea oricăror întârzieri în elaborarea proiectului Raportului de audit public intern. 10. Gestiunea absorbției fondurilor structurale Organismul Intermediar POS DRU, conform acordului de delegare de funcții, are funcții delegate de către AMPOSDRU, funcții specifice de gestiune a intervențiilor din Fondul Social European (FSE) pentru domeniul educației și formării profesionale în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) 2007-2013, axa prioritară 1 cu domeniile majore de intervenție (DMI) 1-5 și axa prioritară 2, cu domeniul major de intervenție 2. OI POSDRU finanțează intervenții privind asigurarea calității în învățământul universitar, îmbunătățirea managementului universitar, creșterea accesului la educația universitară, dezvoltarea învățământului superior bazat pe competențe (programe de licență și masterat), sprijinirea tinerilor cercetători prin programe doctorale și postdoctorale. În cadrul Domeniului Major de Intervenție 1.2, au fost promovate proiecte care urmăresc dezvoltarea sistemului național de management și asigurare a calității în învățământul superior, dezvoltarea Cadrului Național al Calificărilor în Învățământul Superior, corelarea ofertei învățământului superior cu cerințele pieței muncii și societății bazate pe cunoaștere, identificarea mecanismelor pentru dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor între universități, comunitatea de afaceri și sectorul de cercetare-dezvoltare, precum și facilitarea și asigurarea accesului la educația universitară. De asemenea, au fost sprijinite activitățile destinate restructurării și îmbunătățirii învățământului superior la nivel de sistem. În cadrul Domeniului Major de Intervenție 1.2 au fost contractate până în acest moment 183 de proiecte dintre care, în implementare, sunt 82 proiecte. Ca urmare a operațiunilor 37 finanțate prin POSDRU 2007-2013, au fost sprijinite 683 de programe, au fost acreditate conform standardelor de calitate în învățământ 96 universități, au fost implementate 455 de programe de licență/ masterat conform CNCIS și au fost validate 795 de calificări. Valoarea contractată 2007-2013, în cadrul DMI 1.2, a fost de 209.343.500 lei, iar valoarea rambursată până la data de 31.12.2014 a fost de 34.707.191 lei. În cadrul Domeniului Major de Intervenție 1.5, au fost promovate proiecte destinate îmbunătățirii formării inițiale a viitorilor cercetători în cadrul programului doctoral al treilea ciclu al învățământului superior, conform procesului Bologna. Cuantumul bursei de care au beneficiat doctoranzii a fost de aproximativ 2.200 lei/lună/doctorand în România și pentru bursa în străinătate cuantumul bursei nu a depășit 4.200 lei/lună/doctorand. În cadrul DMI 1.5 au fost contractate, până în acest moment, 171 de proiecte cu valoarea contribuției FSE de 1.647.663.070 lei. Au fost finalizate 135 proiecte cu o valoare contractată de 424.106.296 lei și validată de 41.402.055 lei. Ca urmare a operațiunilor finanțate prin POSDRU 2007-2013 la nivelul instituțiilor de învățământ, au obținut titlul științific de doctor 2796 studenți. În cadrul proiectelor, au fost realizate 26.789 lucrări științifice, din care 19.257 publicate de doctoranzi și cercetători - programe doctorale și 9.098 publicate de doctoranzi și cercetători - cercetare post doctorală. Sprijinirea doctoranzilor și cercetătorilor postdoctoranzi are ca scop îmbunătățirea participării la programe doctorale și post-doctorale, dezvoltarea mobilității academice pentru doctoranzi și cercetători, creșterea atractivității și motivației pentru alegerea unei cariere în cercetare și posibilitatea de a beneficia de stagii de studii într-o universitate/centru de cercetare din UE. Astfel, în anul 2014 în cadrul proiectelor OI POSDRU care au ca beneficiar instituții de învățământ superior au fost procesate 182 de cereri de rambursare pentru care s-a solicitat suma de 181.167.921 lei și a fost plătită suma de 73.731.859 lei. De asemenea, au fost procesate 48 de cereri de rambursare privind restituirea TVA - ului prin care s-a solicitat suma de 3.291.197 lei și a fost plătită suma de 1.456.010 lei. 38  CAPITOLUL 3 PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR 2015 1. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului național de învățământ superior 2. Asigurarea autonomiei învățământului superior și a cercetării universitare, asociată cu răspunderea publică 3. Creșterea competitivității universităților românești 4. Acces egal la educația universitară 5. Asigurarea calității învățământului superior 6. Finanțarea universităților pebaza unor indicatori de calitate 7. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele pieței muncii 8. Recunoașterea calificărilor și diplomelor 9. Dimensiunea europeană și internațională a învățământului superior 10. Gestiunea absorbției fondurilor structurale 39  1. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului național de învățământ superior După adoptarea Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar din România32, aceasta va reprezenta cadrul dezvoltării sistemului de învățământ superior pentru perioada 2014-2020. Acțiunile corespunzătoare celor 3 piloni, conform cadrului strategic, sunt: A. Angajarea sectorului pentru îmbunătățirea participării în toate domeniile 1.1. Facilitarea transferului și traseului studenților prin toate nivelurile sistemului de învățământ, în special de la învățământul secundar către cel terțiar și mai departe prin învățarea pe parcursul întregii vieți 1.2. Eliminarea obstacolelor care împiedică sau opresc potențialii sau actualii studenți în atingerea obiectivelor lor educaționale 1.3. Crearea și dezvoltarea de capital uman prin creșterea gradului de participare 1.4. Sprijinirea studenților în a lua decizii informate cu privire la traseul lor învățământul terțiar B. Promovarea dezvoltării de programe academice de înaltă calitate, adaptive 2.1. Echiparea studenților atât cu competențe transversale de bază, cât și asigurarea unei înțelegeri aprofundate asupra disciplinelor selectate 2.2. Adaptarea programelor și curriculumului. pentru a reflecta progresul din domeniul metodologic și tehnologic 2.3. Promovarea creșterii calității pregătirii profesorilor la toate nivelurile din sector 2.4. Oferirea unei game variate de programe care să răspundă cerințelor pieței muncii și studenților C. Promovarea angajamentului strategic cu agenții economici 3.1. Colectarea feedback-ului din economie care să documenteze prioritățile instituționale și politicile naționale 3.2. Conectarea învățământului terțiar la economie și societate pentru a stimula dezvoltarea economică și socială 3.3. Pregătirea forței de muncă pentru a conduce și sprijini creșterea economică la nivel național și regional Cadrul strategic al învățământului terțiar pune accentul pe trei „condiții de sprijin”33, aceste trei domenii trebuind să fie suficient de riguroase pentru a reflecta/ sprijini activitățile stabilite în cadrul pilonilor: 32 Strategia se află în dezbatere publică - http://www.edu.ro/index.php/articles/22312 33 Aproape toate sistemele naționale de învățământ terțiar sunt recalibrate în funcție de aceste trei domenii. 40  - finanțare, - guvernanță și responsabilizare - instituționalizarea procesului de elaborare de politici bazate pe date concrete. Condiții de sprijin: a) Asigurarea unei finanțări adecvate și eficiente  Asigurarea de fonduri suficiente pentru a sprijini universități de calitate ridicată  Alocarea de fonduri în contextul performanței instituționale potrivit obiectivelor de politică și a rezultatelor așteptate b) Promovarea unei guvernanțe eficiente  Implicarea părților interesate în procesul de identificare și atingere a obiectivelor strategice pentru sector  Ajustarea nivelului de autonomie operațională cu responsabilizarea pentru performanță, în raport cu așteptări bine definite  Publicarea datelor relevante privind studenți și angajatori pentru a asigura o selecție transparentă c) Utilizarea monitorizării și evaluării datelor pentru elaborarea de politici bazate pe date concrete  Asigurarea transparenței pentru principalii actori interesați cu privire la calitatea programelor. 2. Asigurarea autonomiei învățământului superior și a cercetării universitare, asociată cu răspunderea publică  Întărirea capacității de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare de politici publice sectoriale la nivelul instituțiilor de învățământ superior, a consorțiilor universitare și ministerului;  Implicarea activă a instituțiilor de învățământ superior în mediul economic regional și național;  Întărirea răspunderii publice universitare;  Asigurarea libertății comunității academice de a gestiona propriile programe de studii, de a decide asupra conținuturilor de învățare/cercetare, precum și întărirea capacității de administrare privind structura și funcționarea internă;  Modernizarea managementului instituțiilor de învățământ superior; implicarea mai activă a stakeholderilor;  Realizarea unui sistem echitabil, deschis si transparent de selecție a resursei umane;  Implicarea activă a instituțiilor de învățământ superior în mediul economic regional și național;  Realizarea finanțării instituțiilor de învățământ superior pe bază de performanță;  Întărirea răspunderii publice universitare;  Creșterea rolului universităților în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoașterii/ cercetării fundamentale. 41  3. Creșterea competitivității universităților românești  Implicarea universităților în elaborarea politicilor și a strategiilor economice, sociale, sectoriale, precum și coroborarea strategiilor lor instituționale cu strategiile naționale de competitivitate, de cercetare și inovare;  Întărirea criteriilor și îmbunătățirea standardelor de asigurare a calității în vederea stimulării instituțiilor de învățământ superior performante și susținerea lor financiară;  Introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în instituțiile de învățământ superior și de cercetare românești;  Dezvoltarea parteneriatelor strategice între universități, companii private, agenții de stat;  Consolidarea infrastructurii de cercetare și a resursei umane în domeniul cercetării;  Dezvoltarea unor programe de finanțare în domeniul cercetării cu accent pe cercetarea în domeniul educației, în special în ceea ce privește politicile educaționale. Programele ar trebui să încurajeze formarea și consolidarea parteneriatelor între institutele de cercetare în domeniul educației și universități;  Continuarea măsurilor de stimulare a competitivității universităților românești prin repartizarea finanțării suplimentare pe baza criteriilor și a standardelor de calitate;  Implicarea universităților în elaborarea politicilor și strategiilor economico – sociale sectoriale și coroborarea strategiilor lor instituționale cu strategiile naționale (de competitivitate, de cercetare si inovare s.a.);  Întărirea criteriilor și îmbunătățirea standardelor de asigurare a calității - astfel încât să se respecte principiul dezvoltare bazată pe performanță;  Concentrarea resurselor prin stimularea cooperării universitare și relansarea competițiilor de granturi de cercetare;  Introducerea unor măsuri de stabilizare a cadrelor didactice tinere în universitățile romanești;  Utilizarea personalului didactic asociat (specialiști recunoscuți in domeniu);  Întărirea capacității de monitorizare și evaluare a sistemului (ex.: Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc.;  Dezvoltarea unor rețele de colaborare pentru crearea de cunoștințe, diseminarea și utilizarea lor pentru creșterea bunăstării;  Dezvoltarea unor alianțe strategice între universități, companii private, agenții de stat;  Diversificarea surselor de finanțare a instituțiilor de învățământ superior inclusiv prin parteneriate cu companiile interesate si atragerea de studenți străini;  Optimizarea criteriilor de alocare a finanțării suplimentare. 42  4. Acces egal la educația universitară În Recomandările specifice de țară (RST), se menționează faptul că o mai bună aliniere a învățământului terțiar la nevoile pieței muncii și un acces crescut al persoanelor defavorizate și sub-reprezentate poate contribui la reducerea ratei relativ mari a șomajului în rândul absolvenților de învățământ terțiar din România și poate răspunde provocării legate de existența unui număr prea mare de lucrători supra-calificați față de numărul de locuri de muncă disponibile.  Continuarea constituirii de oferte educaționale prin programe de studii cu frecvență redusă sau la distanță, de nivel terțiar;  Alocarea de locuri distincte în universități destinate tinerilor rromi;  Dezvoltarea instrumentelor destinate persoanelor cu dizabilități, adecvate instruirii acestora;  Continuarea programelor privind acordarea de facilități studenților în vederea creșterii numărului de absolvenți cu studii superioare (burse, subvenții cazare și masă, alocații transport);  Sporirea capacităților de cazare pentru asigurarea condițiilor de studiu studenților aparținând grupurilor din medii defavorizate;  Realizarea unui studiu de impact privind instrumentele deja existente care vizează accesul, participarea și finalizarea studiilor tinerilor care aparțin unor grupuri defavorizate, și a unei analize privind factorii care au influențat evoluția numărului studenți în ultimii 5 ani;  Continuarea participării la a VI-a etapă a studiului Eurostudent și înscrierea în valul al VI-lea al proiectului, România fiind prezentă neîntrerupt în ultimele trei ediții;  Menținerea propunerilor de a stimula, prin metodologia de finanțare pentru anul 2015, creșterea capacității universitare de a asigura programe educaționale pentru persoane provenite din medii dezavantajate socio-economic și de a lua măsuri pentru încurajarea studenților proveniți din medii dezavantajate socio-economic să-și finalizeze programele educaționale;  Realizarea unui studiu de impact privind sistemul național de burse studențești, serviciile sociale: cămine, cantine, servicii medicale), locurile speciale alocate pentru tinerii romi, (în cadrul Proiectul IEMU)34;  Acțiuni privind îmbunătățirea calității și flexibilității programelor universitare și non-universitare și consolidarea colaborării între principalii actori publici, privați și din mediul academic (universități, întreprinderiși instituțiile din domeniul cercetării, unități de IPT) în vederea creșterii relevantei învățământului terțiar pentru piața forței de muncă;  Dezvoltarea internaționalizării învățământului terțiar și promovarea schimburilor de bune practici; 34 Proiectul IEMU include, pe lângă realizarea de studii de i