Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

Raport privind starea învățământului superior în România 2014  CUPRINS Cap. 1. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ ................................................................................................................................................................................... pag. 3 Cap. 2. REZULTATE ȘI ACȚIUNI RELEVANTE DESFĂȘURATE ÎN ANUL UNIVERSITAR 2013 – 2014 .............................................................................................................................................................................................. pag.19 Cap. 3. PRIORITĂȚI ȘI DIRECȚII DE DEZVOLTARE ALE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR PENTRU PERIOADA 2014 – 2015 .................................................................................................................................................. pag.39 LISTA DE ABREVIERI ................................................................................................................................................... pag. 49 2  CAPITOLUL 1 ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN PERSPECTIVAINDICATORILOR DE BAZĂ I. Resurse umane 1. Evoluția efectivelor de personal din învățământul superior 2. Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior 3. Ponderea personalului didactic de gen feminin 4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic II. Participarea la educație 5. Evoluția efectivelor de studenți 6. Durata medie de frecventare a învățământului superior 7. Rata specifică de cuprindere pe vârste 8. Rata brută de cuprindere 9. Ponderea studenților înscriși la matematică, științe și tehnologie 10. Rata brută de cuprindere 11. Ponderea studenților înscriși la matematică, științe și tehnologie III. Rezultate 3  Prezentul raport analizează datele statistice la nivel național privind sistemul de învățământ universitar în anul universitar 2013 – 2014 precum și evoluția indicatorilor utilizați în perioada 2006/2007 – 2013/2014. Analiza statistică utilizează indicatorii de bază incluși în SNIE - Sistemul Național de Indicatori pentru Educație. SNIE este compatibil cu sistemele internaționale de indicatori (Sistemul Statistic European gestionat de Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) și include o parte a indicatorilor-țintă specifici obiectivelor europene și internaționale comune în domeniul educației și formării profesionale. Raportul de față completează raportul dedicat analizei sistemului de învățământ preuniversitar și are în vedere următoarele dimensiuni: resurse umane; participarea la educație; rezultatele studenților și impactul asupra pieței muncii. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la învățământul universitarpublicate bianual de Institutul Național de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informații culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2013/2014. Pentru indicatorii care utilizează informații culese la final de an universitar (indicatori de ieșire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2012/2013, datele pentru 2013/2014 nefiind disponibile la momentul realizării analizei. Pentru analizele comparative și pentru indicatorii care reprezintă ținte Europa 2020, au fost utilizate cele mai noi date disponibile furnizate de EUROSTAT. 4 I. Resurse umane Evoluția efectivelor de personal din învățământul superior La nivelul anului 2013/2014, numărul persoanelor angajate în învățământul superior este în creștere față de anul anterior, oprind astfel traiectoria descendentă înregistrată în ultimii ani. Numărul total al angajaților în universități a înregistrat o ușoară creștere pe parcursul anului universitar 2013/2014, fapt datorat deschiderii, după o lungă perioadă, a oportunităților de angajare în învățământul superior. Prin comparație cu anul anterior, se remarcă o creștere ușoară a numărului de angajați la nivelul tuturor categoriilor de personal. Creșterea efectivelor de personal este mai mare în cazul personalului didactic (+656 persoane) și a personalului administrativ (+273 persoane). Tendința din ultimii ani universitari, de reducere a efectivelor de personal, pare astfel să se inverseze, chiar dacă numărul studenților continuă să aibă un parcurs descendent. Ponderea personalului didactic academic a rămas relativ constantă, acesta reprezentând aproximativ 55% din totalul angajaților din învățământul universitar. În ceea ce privește evoluția numărului de angajați pe funcții didactice, remarcăm creșteri ale numărului de lectori, conferențiari universitari și profesori universitari, în timp ce numărul asistenților și al profesorilor preparatori universitari se reduce. Această evoluție reflectă efectele produse de Legea educației naționale, prin dispariția treptată a preparatorilor universitari (funcție didactică eliminată prin lege). Dinamica personalului universitar pare să urmeze calea tradițională, a progresului ierarhic bazat pe vechimea în funcție, scăderea numărului de asistenți reflectând o preocupare relativ mai redusă pentru angajarea unor noi persoane în aceste funcții. Tabel 1. Structura personalului din învățământul superior, 2009-2014 Personal Personal Personal Personal Total % didactic didactic auxiliar administrativ întreținere și personal personal didactic operațional 2013/2014 28211 9626 5705 7265 50807 55.52 2012/2013 27555 9541 5432 7178 49706 55.43 2011/2012 28365 9643 5532 7879 51419 55,16 2010/ 2011 29746 9622 5560 9075 54003 55,08 2009/ 2010 31103 10004 6074 9706 56887 54,68 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. 5  Fig. 1. Evoluția numărului de cadre didactice din învățământul superior Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. 6 I. Resurse umane Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior Structura pe funcții didactice a personalului angajat în universități este una echilibrată. În anul universitar 2013/2014 se remarcă tendința de creștere a numărului de angajați pentru toate funcțiile didactice, cu excepția celei de asistent. Structura corpului profesoral academic pe funcții didactice este relevantă datorită faptului că indică evoluția resurselor umane angajate în sistemul universitar, în funcție de progresul acestora în carieră. Datorită condițiilor specifice impuse de legislație pentru ocuparea diferitelor funcții didactice, aceste date pot fi interpretate drept o măsură a evoluției calității resurselor umane aflate în sistem, precum și a capacității sistemului universitar de a atrage tineri interesați de activitatea în mediul universitar. În anul universitar 2013/2014 remarcăm o creștere a numărului de persoane angajate pe funcții de lector/șef de lucrări (+ 594 persoane), de conferențiar universitar (+513 persoane) şi de profesor universitar (+216 persoane), însoțite de o scădere a numărului de asistenți. Exprimate însă ca ponderi din numărul total de angajați pentru fiecare funcție didactică, creșterea cea mai mare este în cazul conferențiarilor universitari (9%) din numărul total de angajați. Putem interpreta aceste date ca fiind un indicator al faptului ca universitățile au preferat să utilizeze oportunitatea posibilității de angajare de personal pentru promovarea angajaților existenți și nu pentru angajarea de noi persoane - fapt susținut și de scăderea numărului de angajați pentru funcția de asistent, punct de intrare în cariera universitară. De asemenea, remarcăm propagarea fenomenului de creștere a ponderii personalului feminin, pentru toate funcțiile didactice, cu excepția funcției de profesor universitar. Fig. 2. Structura corpului profesoral universitar pe funcții Tabel 2. Evoluția numărului cadrelor didactice pe funcții didactice didactice în anul școlar 2013/ 2014 Preparator % femei Asistent % femei Lector/Sef % femei universitar de lucrări 2013/2014 705 60,1 6671 56,9 10111 52,8 2012/2013 1025 57,9 7109 56,3 9517 51,8 2011/2012 1315 - 7588 - 9223 - 2010/2011 1914 - 7496 - 8455 - 2009/2010 2085 - 7760 - 8773 - Conferenți % femei Profesor % femei Profesor % femei ar consultant 2013/2014 5988 46,2 4425 30,2 190 17,9 2012/2013 5475 45,3 4209 30,9 105 26,6 2011/2012 5319 - 4571 - 232 - 2010/2011 5461 - 5312 - 1084 - 2009/2010 5609 - 5767 - 1109 - Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. 7 I. Resurse umane Ponderea personalului didactic de gen feminin Personalul didactic universitar este relativ echilibrat în ceea ce privește distribuția pe sexe. În proporții aproximativ egale, femeile și bărbații ocupă funcții didactice în învățământul universitar. Diferențe relativ semnificative pot fi identificate în raport cu domeniile de studii și cu funcțiile didactice. Definirea indicatorului În anul universitar 2013/2014, indicatorul care măsoară ponderea personalului didactic feminin se menține constant ca valoare față de anii anteriori, în primul rând ca urmare a faptului că posturile disponibile în sistem au fost utilizate în mare Indicatorul ponderea cadrelor parte pentru promovarea personalului existent. Echilibrarea diferențelor de gen în cadrul sistemului național de învățământ didactice femei reflectă numărul universitar este evidentă, însă, având în vedere structura demografică a populației, putem considera că femeile sunt încă cadrelor didactice femei subreprezentate statistic în învățământul universitar. exprimat ca raport procentual din numărul total de cadre Trebuie însă avut în vedere faptul că, în continuare, această tendință pozitivă de echilibrare pe sexe este determinată de didactice într-un anumit an ocuparea de către femei în special a funcțiilor didactice de nivel inferior (asistent universitar și lector/șef de lucrări), chiar universitar. dacă procesul tinde să se accentueze chiar și către niveluri superioare. Întrucât în ultimi ani poziția de asistent a fost asociată de cele mai multe ori celei de doctorand, putem presupune că o parte a acestei creșteri se datorează și faptului că Indicatorul se utilizează pentru un număr mai mare de femei a ales să urmeze programe de studii doctorale. În anul universitar 2012/2013, ponderea a evidenția echilibrul sau femeilor înscrise la studii universitare de doctorat era de 49%; la celelalte niveluri de studii acestea sunt majoritare (54% dezechilibrul în distribuția femei la nivelul licență respectiv 58% femei la master). cadrelor didactice pe sexe, atât pentru întregul sistem cât și la diferite niveluri de învățământ. Tabel 3. Ponderea personalului didactic feminin în învățământul superior An universitar 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 % personal didactic feminin în total personal didactic 45,9 46,8 48,7 48,5 48,6 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. 8 I. Resurse umane Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic În anul universitar 2013/2014, în România existau 15 studenți per cadru didactic universitar. Valoarea este cea mai scăzută din ultimul deceniu și indică o evoluție pozitivă în ceea ce privește alocarea resurselor umane raportat la numărul de beneficiari ai învățământului superior. În anul universitar 2013/2014, la un cadru didactic universitar reveneau în medie 15 studenți. Indicatorul înregistrează astfel, pentru al patrulea an consecutiv, o valoare în scădere, atingând totodată și cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Valoarea indicatorului este determinată atât de scăderea (în valori absolute) a numărului de înmatriculări în învățământul superior, Definirea indicatorului precum și de creșterea numărului de cadre didactice, în contextul scoaterii la concurs a noi posturi în sistem. Din perspectiva asigurării calității în învățământul superior, evoluția indicatorului poate fi considerată ca fiind una pozitivă. Indicatorul numărul de studenți Astfel, alocarea resurselor umane din universități în funcție de nevoile beneficiarilor direcți (studenții) poate fi considerată ce revine la un cadru didactic una constant adecvată. reflectă raportul studenților per cadru didactic într-un anumit an Evoluția valorii indicatorului poate fi interpretată în corelație cu fluctuațiile înregistrate în rândul efectivelor de studenți şi al universitar. Indicatorul se efectivelor de cadre didactice. Observăm că, istoric, numărul înmatriculărilor în universități au fluctuat în ultimii 15 ani utilizează pentru a măsura universitari foarte mult, cel puțin în valori absolute. Simultan, numărul cadrelor didactice angajate în sistem a cunoscut nivelul resurselor umane alocat fluctuații, însă de o valoare semnificativ mai mică; mai nou, evoluția numărului de cadre didactice diferită ca direcție de în raport cu numărul studenților. evoluția numărului de studenți înmatriculați. Ca atare, nu se poate afirma că ar exista o relație directă sau o flexibilitate a universităților în ceea ce privește administrarea resurselor umane în corelație cu numărul de înmatriculări. În această interpretare, valoarea indicatorului poate semnala o problemă pe termen scurt a sistemului universitar, de subutilizare a resurselor umane angajate. Dacă analizăm indicatorii în mod integrat (incluzând studenții masteranzi și doctoranzi), putem considera că reducerea participării la învățământul universitar la nivel de licență va avea