Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

ca efect, printre altele, o subutilizare din ce în ce mai mare a personalului didactic cu anumite funcții didactice, existent în universități. Tabel 4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic în învățământul superior An universitar 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Nr. studenți / cadru didactic 25 23 19 17 15 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. Observație: Numărul de studenți care a fost utilizat pentru calcularea indicatorului este cel al persoanelor înmatriculate la ciclul de studii licență. 9 II. Participarea la educație Evoluția efectivelor de studenți În anul universitar 2013/2014 în universitățile din România erau înmatriculați 433.234 de studenți, dintre care aproximativ 19.000 proveneau din străinătate. Reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în universitățile private, care au coborât sub pragul de 100.000 de studenți înmatriculați. Situația numărului de studenți înmatriculați în universitățile din România continuă tendința descendentă înregistrată în ultimii cinci ani universitari. Pe fondul scăderii demografice a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studiu, precum și al lipsei de reacție instituțională a universităților (pentru atragerea unor categorii de studenți „non-tradiționali”), populația de studenți se află într-o scădere constantă. Numărul absolut de înmatriculări reflectă și faptul că, probabil, din ce în ce mai puține persoane aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii (spre deosebire de anii anteriori). De asemenea, scăderea numărului de studenți înmatriculați este și efect al altor fenomene, care se manifestă recent la nivelul sistemului național de învățământ superior. Rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar, rata mică de succes la bacalaureat, precum și fenomenul migrației externe a potențialilor studenți afectează dimensiunea cohortei care, teoretic, ar putea să acceadă la acest nivel educațional. În condițiile în care prognozele demografice pentru perioada următoare sunt negative, devine evident faptul că universitățile vor fi nevoite să îşi regândească planurile de dezvoltare strategică. Simultan, o modificare substanțială a politicii de finanțare a învățământului superior din fonduri publice ar trebui avută în vedere pe termen scurt și mediu. Fig. 3. Evoluția efectivelor de studenți înmatriculați în învățământul superior din România Tabel 5. Numărul studenților înmatriculați în învățământul superior, pe forme de proprietate, 2009-2014 An universitar 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Nr. studenți Total 775319 673001 539852 464592 433234 Public 452982 433063 399464 364916 353988 Privat 322337 239938 140388 99676 79246 Sursa: Date reproduse din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. Observație: Numărul de studenți care a fost utilizat pentru calcularea indicatorului este cel al persoanelor înmatriculate la ciclul de studii licență. 10 II. Participarea la educație Durata medie de frecventare a învățământului superior Rata specifică de cuprindere pe vârste Evoluția indicatorilor care măsoară participarea la educație evidențiază o reducere semnificativă a accesului la învățământ universitar, indiferent de grupa de vârstă. Dezavantaje semnificative în ceea ce privește participarea la acest nivel de educație se înregistrează în continuare în special în cazul bărbaților. Definirea indicatorilor Indicatorul durata medie de frecventare Anul universitar 2013/2014 confirmă consolidarea unui fenomen observat în anii anteriori, asupra căruia rapoartele a învățământului superiorexprimă anuale privind starea sistemului de învățământ din România au avertizat constant. Reducerea accesului la numărul (mediu) de ani de școlarizare învățământ superior a fost constantă în ultimii patru ani universitari și continuă și în anul 2013/2014. Durata medie pe care îi frecventează o persoană de de frecventare indică faptul că rata de părăsire timpurie a sistemului de învățământ universitar este relativ vârstă oficială corespunzătoare acestui constantă. Valoarea redusă a acestui indicator, de doar 1,2 ani în medie pentru grupa de vârste 19-23 de ani, arată nivel de învățământ (19-23 ani), faptul că, în medie, o persoană din această grupă de vârste rămâne înmatriculată într-un program de studii pe o presupunând că aceasta va fi perioadă extrem de redusă de timp, în comparație cu durata teoretică de 5 ani a învățământului superior (licență și înmatriculată într-o universitate. master). Chiar dacă înmatriculările multiple afectează valoarea indicatorului, la nivel sistemic se remarcă o problemă Indicatorul reflectă nivelul general de recurentă, structurală, privind participarea fluctuantă a studenților la programe de studii. dezvoltare a sistemului de educație universitară din perspectiva numărului Ratele specifice de cuprindere pe vârste indică o participare la învățământ superior cu fluctuații semnificative în de ani destudii pe care îi parcurg funcție de grupele de vârste. Datorită reducerii semnificative a numărului de studenți înmatriculați în universități, persoanele de vârstă oficială persoanele din anumite grupe de vârste sunt din ce în ce mai puțin prezente în învățământul superior. Datele indică corespunzătoare. faptul că la vârsta teoretică de intrare în sistem (18 și 19 ani), din ce în ce mai puține persoane aleg să urmeze un program de studii de nivel licență. Pentru persoanele cu vârste de 20, 21 sau 22 de ani se remarcă creșteri ușoare Indicatorul rata specifică de cuprindere ale valorii ratei de cuprindere. Aceste date, corelate cu cele pentru grupele de vârste mai mici de 20 de ani indică pe vârste exprimă procentajul faptul că este posibil să asistăm la începutul unui fenomen de amânare a înmatriculării la un program de studii de studenților de o anumită vârstă cuprinși licență imediat după absolvirea liceului. Fenomenul poate fi cauzat și de ratele relativ scăzute de promovare a în sistemul de educație, la nivelul examenului de bacalaureat, care întârzie cu un an sau doi obținerea diplomei necesare pentru accesul la educație universitară. învățământului superior, din totalul populației de aceeași vârstă. Indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Tabel 6. Evoluția duratei medii de frecventare a învățământului superior(ani universitari) An universitar 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 Total 1,3 1,4 1,2 1,2 1,1 Feminin 1,5 1,5 1,3 1,4 1,3 Masculin 1,2 1,2 1,1 1,1 1,2 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. Observație: Valorile indicatorului sunt calculate pentru ciclul de studii licență. 11 Tabel 7. Evoluția ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul universitar 2009 / 2010 2010 / 2011 2011/ 2012* 2012/2013* 2013/2014 Modificare** 18 ani Total 12,6 9,6 8,5 7,5 6,7 -0.8 Feminin 15,2 11,6 10,3 9,0 8,0 -1.0 Masculin 10,2 7,8 6,9 6,0 5,5 -0.5 19 ani Total 31,9 36,9 34,6 31,5 31,6 +0.1 Feminin 37,4 43,1 42,1 37,4 37,4 0 Masculin 26,6 31,0 27,6 26,1 26,2 +0.1 20 ani Total 34,7 31,8 38,6 35,9 34,8 -1.1 Feminin 40,1 37,2 45,4 42,3 41,1 -1.2 Masculin 29,4 26,6 32,3 29,9 28,9 -1.0 21 ani Total 31,2 31,5 34,5 33,1 33,9 +0.8 Feminin 35,8 36,3 39,4 38,3 39,9 +1.6 Masculin 26,8 26,9 30,0 28,3 28,4 +0.1 22 ani Total 20,0 22,8 24,2 22,6 23,4 +0.8 Feminin 21,2 24,5 24,7 23,5 24,6 +1.1 Masculin 18,9 21,2 23,7 21,9 22,3 +0.4 23 ani Total 16,1 12,8 14,1 13,3 12,5 -0.8 Feminin 17,0 13,2 13,9 13,1 12,6 -0.5 Masculin 15,2 12,3 14,2 13,4 12,4 -1.0 24 ani Total 11,9 10,8 9,8 8,7 8,3 -0.4 Feminin 12,6 11,1 10,0 8,6 8,2 -0.4 Masculin 11,1 10,5 9,6 8,8 8,4 -0.4 25-29 ani Total 7,4 5,6 5,3 4,0 3,4 -0.6 Feminin 8,0 5,7 5,3 3,8 3,1 -0.7 Masculin 6,9 5,4 5,4 4,2 3,7 -0.5 30-34 ani Total 2,2 1,6 1,3 0,9 1,0 +0.1 Feminin 2,6 1,9 1,3 0,9 1,0 +0.1 Masculin 1,8 1,3 1,3 0,9 1,0 +0.1 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. Datele pentru anii universitari marcați cu * au fost recalculate față de rapoartele anterioare, datorită revizuirilor datelor primare efectuate de INS, în urma Recensământului 2011. Observație: Numărul de studenți care a fost utilizat pentru calcularea indicatorului este cel al persoanelor înmatriculate la ciclul de studii licență. ** Modificarea se referă la diferența dintre ratele de cuprindere din anul universitar 2013/2014 și cele din anul universitar anterior 2012/2013. 12 Fig. 4. Variația ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul superior Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2014. 13 II. Participarea la educație Rata brută de cuprindere Ponderea studenților înscriși la matematică, științe și tehnologie În anul universitar 2013/2014, mai mult de un sfert dintre persoanele cu vârsta teoretică de acces la învățământ superior erau înmatriculate într-o universitate. Definirea indicatorului Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, ca raport Rata brută de cuprindere este un indicator important și comparabil care măsoară accesul la învățământ superior. procentual din totalul populației din grupa Evoluția acestuia este importantă pentru că arată, la nivel național, tendințele în ceea ce privește accesul la oficială de vârstă corespunzătoare acest nivel de educație pentru persoanele cu vârstă teoretică de înmatriculare (grupa de vârste 19-23 de ani). învățământului superior. Indicatorul se utilizează pentru a evidenția nivelul general de participare Perioada 2011–2014 marchează scăderea ratei brute de cuprindere sub valoarea de 30%, în principal din cauza la educația de nivel terțiar într-un anumit an modificării datelor brute privind populația României în urma rezultatelor Recensământului 2011. Valoarea acestui universitar. Acesta reflectă capacitatea indicator este cu atât mai importantă, cu cât, potrivit țintei Agendei 2020, România s-a angajat ca în anul 2020 sistemului de educație de a permite accesul aproximativ 26,7% din populația cu vârsta de 30–34 de ani să dețină o calificare de nivel minim licență, conform populației din grupa respectivă de vârstă. Planului Național de Reformă. Începând din anul universitar 2007/2008 indicatorula putut fi calculat şi pe medii de Diferența dintre bărbați și femei în ceea ce privește rata brută de cuprindere în învățământul superior este rezidență ale studenților, metodologia de semnificativă și indică un decalaj de peste 6% în favoarea populației feminine. culegere a datelor luând în considerație şi acest criteriu. Evoluția recentă a valorilor acestui indicator, corelată cu tendința înregistrată de ratele specifice de cuprindere pe vârste, reprezintă un argument în favoarea dezvoltării, pe termen scurt și mediu, a unor noi politici în domeniul Repere europene învățământului superior din România. Pe lângă aspectele legate de calitatea învățământului, dezbătute în rapoartele anterioare, este necesară abordarea unor problematici specifice legate de acces, susținere a Ponderea studenților înscriși la matematică, persoanelor din mediul rural și a bărbaților pentru înmatricularea în învățământul sup