Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

erior, precum și evaluarea și științe și tehnologie reprezintă un indicator creșterea relevanței programelor de studii, în special în vederea atragerii studenților din categoriile non- important din perspectiva obiectivelor Agendei tradiționale la acest nivel de studii. Europa 2020. România înregistra la începutul În ceea ce privește ponderea studenților înscriși în domeniile matematică, științe, tehnologii și construcții – un anilor 2000 o pondere relativ ridicată a indicator al Agendei 2020 – remarcăm poziționarea extrem de bună a României, cu o valoare de 28,6% a numărului de studenți înmatriculați în aceste indicatorului, situată peste media UE. Acest fapt se datorează în bună parte tradiției învățământului superior domenii. Indicatorul înregistrează însă o românesc, orientat în mare măsură pe domenii de studii în științele exacte, inginerești și construcții. scădere rapidă pe parcursul ultimilor ani, de la 27% la 22% în prezent, valoare sub media europeană, dar apropiată de cea a statelor din vecinătatea României. Sursa: Eurostat, 2014. 14 II. Participarea la educație Rata brută de cuprindere Ponderea studenților înscriși la matematică, științe și tehnologie Tabel 8. Rata brută de cuprindere în învățământul universitar Tabel 9. Evoluția ponderii studenților înscriși la matematică, științe, 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ tehnologie și construcții în România 2010 2011 2012* 2013* 2014* An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Total 45,0 40,8 28,4 26,5 26,6 universitar Urban 56,0 53,9 ** ** ** % 25,7 23,6 23,5 22,0 21,9 22,7 25,3 28,6 Sursa: Eurostat, 2014. Rural 27,2 20,8 ** ** ** Observație: Potrivit metodologiei folosite de Eurostat, pentru calcularea indicatorului sunt Feminin 50,7 45,7 31,9 29,8 30,3 avuți în vedere studenții înmatriculați la ciclurile licență, master și doctorat (nivelul ISCED Masculin 39,5 36,2 25,1 23,3 23,2 5 – 6, cf. ISECD 1997). Obs. Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți înmatriculați la ciclul de studii licență din țară (fără studenții străini) la populația din grupa de vârste 19- 23 de ani. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2014. Fig. 5. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul Fig. 6. Ponderea studenților înscriși la matematică, științe, tehnologie și universitar construcții, 2012 Sursa: Eurostat, 2014. * Valorile indicatorului au fost recalculate pentru perioada 2011-2014 datorită modificărilor valorilor populației României aduse de INS pe baza datelor de la Recensământul 2011. ** Valorile nu mai pot fi calculate pe medii de rezidență din cauza faptului că, pentru anii 2011–2012, INS a modificat valorile pentru studenții proveniți din mediul rural, iar pentru anul 2013 nu mai sunt disponibile date privind studenții în funcție de mediul de rezidență din care provin aceștia. 15 III. Rezultate Rata de absolvire a învățământului universitar Ponderea absolvenților (ISCED 5 și 6) la matematică, științe și tehnologii Rata de absolvire a învățământului universitar a scăzut semnificativ în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 38,3% în anul universitar 2013- 2014. Prin raportare la populația totală de 21 de ani, doar o treime a reușit să obțină calificare de nivel licență. Există un decalaj semnificativ între femei și bărbați în ceea ce privește acest indicator, ceea ce poate genera un dezechilibru pe piața forței de muncă în viitor. Definirea indicatorului Procentul absolvenților unui anumit nivel de După o creștere spectaculoasă a ratei de absolvire a învățământului superior în 2007/2008, ca efect al educație din totalul populației în vârstă teoretică schimbării structurii sistemului de învățământ superior, rata de absolvire a studiilor universitare de licență de absolvire specifică nivelului respectiv de înregistrează o traiectorie puternic negativă în ultimii cinci ani universitari, ajungând la valori comparabile cu educațieeste un indicator care reflectă calitatea cele de dinaintea implementării structurii Bologna. Această evoluție se datorează în special faptului că din și eficiența internă a sistemului de educație, dar și rezultatele acestuia. ce în ce mai puțini tineri aleg să își continue studiile după finalizarea cu diplomă de bacalaureat a ciclului În calculul ratei de absolvire a învățământului liceal. Cu alte cuvinte, valoarea înregistrată în acest an de 36,9% a indicatorului, indică faptul că, prin superior vârsta teoretică de referință a fost de raportare la populația totală în vârstă de 23 de ani, doar o treime a reușit să obțină o calificare de nivel 23 de ani. licență. Nu e deloc surprinzător acest rezultat, în condițiile în care ratele specifice de cuprindere pe vârste, prezentate în anii anteriori indicau deja o participare extrem de redusă la învățământ superior a populației cu vârstă teoretică de acces la acest nivel educațional. Scăderea valorii acestui indicator dovedește încă odată ponderea redusă în populația totală a persoanelor care urmează și finalizează programele de studii universitare de nivel licență. Remarcăm faptul că, din perspectiva acestui indicator, sistemul de învățământ superior din România, se află la valori comparabile cu anul universitar 2005/2006. Repere europene Există un decalaj semnificativ între femei și bărbați în ceea ce privește rata de absolvire. Este interesant de Ponderea absolvenților la matematică, științe și tehnologii se calculează din totalul absolvenților subliniat faptul că, în cazul bărbaților, rata de absolvire cu diplomă de licență este de doar 28,9% în anul de învățământ superior dintr-un anumit an universitar 2011/2012. Cu alte cuvinte, doar un bărbat din 4 cu vârsta de 23 de ani a reușit să obțină o universitar. Această pondere face parte din diplomă de licență, în timpul teoretic alocat parcurgerii unui ciclu educațional complet. Implicațiile pe piața sistemul de indicatorii europeni care au fost muncii, precum și la nivel individual, pe parcursul vieții active sunt variate și vor fi resimțite cu siguranță la urmăriți în vederea îndeplinirii obiectivelor nivel economic, în timp. În ceea ce privește ponderea absolvenților din domeniile matematică, științe și Agendei Europa 2020. tehnologii, remarcăm o evoluție fluctuantă a indicatorului, cu o tendință recentă pozitivă. Cu toate acestea, Sursa: Eurostat dacă în anul 2005, potrivit datelor înregistrate de Eurostat, România înregistra o valoare peste media europeană, în prezent ponderea acestor absolvenți se află cu 2 procente sub valoarea mediei UE 27. 16 III. Rezultate Rata de absolvire a învățământului superior Ponderea absolvenților (ISCED 5 și 6) la matematică, științe și tehnologii Tabel 10. Rata de absolvire a învățământului superior cu și fără examen de finalizare a studiilor de nivel licență cu diplomă de licență 2008/ 2009 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/ 2013 2008/ 2009 2009/ 2010 2010/ 2011 2011/ 2012 2012/ 2013 Total 65,4 52,3 50,9 37,9 38,3 60,8 50,1 48,7 35,4 36,9 Feminin 79,8 66,2 62,4 44,6 46,3 74,8 63,6 60,3 42,2 44,9 Masculin 51,6 38,8 39,8 31,4 30,9 47,5 37,1 37,6 28,9 29,6 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2008-2014. Tabel 11. Ponderea absolvenților în matematică, științe și tehnologie (ISCED 5-6) 2009 2010 2011 2012 UE 27 Total 22,0 21,4 22,6 22,8 Feminin 11,9 11,6 12,4 12,0 Masculin 36,7 36,1 37,4 37,5 România Total 21,7 17,1 20,2 24,8 Feminin 13,1 10,8 13,9 10,8 Masculin 34,4 28,0 30,2 36,5 Observație: Ponderea pe sexe a absolvenților a fost calculată prin raportare la numărul total de femei, respectiv bărbați de vârstă teoretică corespunzătoare. Sursa: Eurostat, 2014. Fig. 7. Evoluția ratei de absolvire a învățământului universitar Fig. 8. Evoluția ponderii absolvenților din domeniile matematică, științe și tehnologii Sursa: Eurostat, 2014. 17  Ţinte europene 2020 în domeniul educaţiei şi formării profesionale Fig.2. Ponderea (%) în grupa de vârste 30 - 34 de ani a persoanelor care deţin o diplomă de studii de nivel ISCED 5 (2013) Participarea la educația universitară „Ponderea în cadrul grupei de vârste 30 – 34 de ani a persoanelor care deţin o diplomă de studii de nivel minim ISCED 5” este indicatorul principal folosit în cadrul Agendei 2020 pentru a măsura performanţa sistemelor naţionale de educaţie de nivel universitar. Valoarea medie la nivelul UE asumată de statele membre, pentru acest indicator este de 40% până în anul 2020. În prezent România se situează pe penultimul loc în ceea ce priveşte valoarea acestui indicator. 22,8% dintre persoanele din grupa de vârste 30-34 de ani deţineau (2013) o diplomă de studii de nivel ISCED 5 (ISCED 6 cf. clasificării ISCED 2011). Valoarea se află în graficul de evoluţie al indicatorului asumat de România prin Planul Naţional de Reformă 2011-2013, însă este semnificativ mai mică faţă de valorile înregistrate în unele state vecine. Trebuie subliniat faptul că datele prezentate anterior în prezentul raport justifică o prognoză negativă în ceea ce priveşte posibilitatea României de a atinge nivelul asumat al acestuia (de 26,7%), în special datorită scăderii participării la învăţământ Fig. 1. Participarea la formarea continuă a angajaţilor (2013) universitar atât a studenţilor non-tradiţional, cât şi a persoanelor cu vârsta teoretică de participare la acest nivel de educație. Participarea la formarea continuă Participarea adulților angajați la programe de formare profesională reprezintă un indicator care evaluează nivelul de dezvoltare a sectorului de învățare continuă (life-long learning). România continuă să se poziționeze, din perspectiva acestui indicator, în zona inferioară a clasamentului, alături de altestate central și est-europene. Dezvoltarea scăzută a acestor forme de educație poate fi privită ca o consecință a modului de organizare a activității economice, precum și a modelelor culturale și sociale din această zonă geografică. Indicatorul justifică nevoia formulării unei strategii coerente, pe termen scurt și mediu, privind dezvoltarea acestui sector educațional în viitor. Rolul universităților în cadrul acestei strategii ar putea fi unul important, mai ales în vederea compensării efectelor produse de dispariția treptată a studenților tradiționali din sistemul universitar. Sursa: EUROSTAT, 2014. 18  CAPITOLUL 2 REZULTATE ȘI ACȚIUNI RELEVANTE ÎN ANUL UNIVERSITAR 2013 – 2014 1. Finalizarea Strategiei Naționale pentru Învățământul Terțiar din România 2. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului național de învățământ superior 3. Acces egal la educația universitară 4. Asigurarea calității învățământului superior și creșterea competitivității universităților românești 5. Finanțarea universităților pe bază de performanță 6. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele pieței muncii 7. Recunoașterea calificărilor și echivalarea diplomelor 8. Dimensiunea europeanăși internațională a învățământului superior 9. Activitatea de control și aud